Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)

1892-04-22 / nr. 43

Anul al XX-lea No. 43. IASSI filercuri 22 April (4 filaiu) 1892._____Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR (N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. [N DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. — pe trimestru 7 Fr. | ] STREINATATE................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME­, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. AuUnc­uri: Pag. I, 50 b, Pag. 111,40 b, Pag.IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. — Strada J De Sus. — ISO. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERÁL O­alend­arial Septă­ma & aa e 1 STIL VECHIO |_____IDA |________PATRONUL­­ ILEI | TIMPUL DIN S­­PTĂMÂNĂ STIL NOU | |­­I­U­A | PATRONUL­­ I­L­E­I___________| Râu. Screim | Apus. Sorelui April " Aprilie 19 Duminică Păr. Ion din peșteră 1 Duminică Ap. Filip și Iacob 4—54 7— 2 20 Luni Cuviosul Ianuariu 2 Luni Athanasie 4—64 7— 4 21 Marți . Cuv Teodor Trihun La 25 April­pătaru întăiu cu plac. Ș Marți Aflarea Cruci 4-49 7— 5 22 Mercuri Sf. Teodor Sikeot , . . . 4 Mercuri Monica 4—48 7— 6 23 Joi (.+) Mart. George, I. Alexandra vânt, apoi bine. 5 Joi Pru3 V 4-47 7-7 24 Vineri Mart. Sava și Elisabeta 6 Vineri Ioan P. 4 — 46 7— 8 ______25 __________Sâmbătă_______Martirii de Kiaic C. Memnon____________________ __________ Sâmbătă_______Stanislas__________ ______________________________________ — 44___________7—10 mm CONRESPONDENȚI IN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame. Paris, D­ nul Lorette, 61 Rue Daumartin.­­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, Stubenkastei No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mie Seilerstatte No. 8, Wien. Trotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un iVr. 20 bani. ft La 19 anul 1876. Comercial pe Dunăre se declară închis și Rușii somezá bastimentele să descarce și să plece. La 20 anul 1683. Duca vodă, Domnul Mol­dovei, piacă cu oști române și turcești spre Viena.­ La 21 anul 1205. Românii bat pe cruciați Tesalonic. La 22 anul 1877. Se promulgă convenția pentru trecerea oștilor ruse prin România, se bombardeză Brăila. La 23 anul 1877. Se sfințește cu mare so­lemnitate Mitropolia din Iași. La 24 aprilie 1694, Răsvan-Vodă ocupă tro­nul Moldovei in locul lui Aron II Vodă. La 25 anul 1877. Turcii bombardeză Renii și cade mort un dogar, primul român victimă a resbelului Ruso-Turc. DIRECȚIUNEA GENERALA Regiei Monopolului Miei Publicați­un­e Nr. 6438. Se aduce la cunoștința generala ca ia ziua de 15 Iunie vi­itor a. c. se va ține licitațiune pen­tru darea ia intreprindere a distribu­irii și vomperei fabricatelor Regiei in plașile județelor Bacău, Buzeu, Dâm­­bovița, Dorohoi, Ialomița, Neamțu și Vlașca, pa un nou period de trei ani și noua luni, de la 1 Iulie 1892—31 Martie 1896. Ofertele se primesc atât la Direc­­țiunea G­la­su București, cât și la depozitele Regiei din județele respec­tive, prioă la orele li din fluia fixata pentru licitațiune. Celelalte condițiuni pentru ținerea licitațiunei și tabloul de minimurile fixate pentru fie­care județ ia parte, ce pot vedea in monitorul oficial No. 12 din 16 Aprilie curent (pag. 356 și 357) iar condițiunile generale ale întreprinderei se pot vedea atât in Monitorul Oficial No. 240 din 4 Fe­bruarie 1890 (pag. 5521 și urm.), cât și la Direcțiunea Generala a Re­giei, Serviciul Vînfierei, Calea Victo­riei No. 133 — București, precum și la depozitele Regiei din reședința fie­căruia din județele scose la licitațiune. DIRECȚIUNEA GENERALA. SOCIETATEA „PROGRESUL SILVIC“ Membrii societatei „Progresul Sil­vic“ — țjice Voința Naționala — au ținut, conform Statutelor, și anul acesta, o adunare generala. Aceasta adunare, presidata de d. I. Kalenderu, s’a ținut in una din sălile ministerului domad­elor și la dânsa au luat parte peste 100 membri. Din darea de seamă făcuta de co­mitetul însărcinat cu conducerea ei, se constate că aceasta societate lu­crează cu folos și cu numarul mem­brilor ei se inmulțesce din ce in ce. Anul acesta numerul acestora, care­­ este de 250, a sporit cu 12. Ci­gitalul ei este de vre-o 6000 lei. Ca activitatea intelectuala, aceasta societate nu se lasă a fi întrecuta de cele mai sporoice din câte societăți avem constituite in țara. Lucrările tecoite cari au fost chemate sa resolve anul acesta o pune chiar in fruntea celor din alte țâri. Până a­ fi in sivi­­cultura, nu numai la noi, dar acolo unde s’a născut aceste științe, salcă­­maul a fost cu totul uitat. Aceste e­­sențe nesocotit ce­le par noi in Europa s’au ast­fel ca de ele, nu se o­­cupa, de cât ca esența secondară, de un folos mărginit. Intre cestiunile puse de comitetul societaței desbaterea membrilor, din adunarea generală a anului acesta a fost pe lângă alte și aceea: „Daca in țara noastră, planta­­țiunile de salca trebuesc să fie per­manente ori numai provisarii“. A luat cuvântul d. D. A. Orescu, inspector de păduri, și prin o cuvân­tare precisa basata pe date și fapte certe a demonstrat ca plantațiunile de salcâm făcute in vederea fixarea nisipurilor, atât pe domenile din ma­lurile Dunărei ale Statului cât și ale Coroanei au reușit, scopul pentru ca­re s’a facut este incoronat de succes. Pustierea ce­­liloic amenință holdele fertile, de spe malurile Dunărei din Oltenia, si au găsit o stavila și nisi­purile de acolo, odinioară sterile, apoi s’au transformat in mârețe păduri de salcâm. și D. Orescu a arătat, câ salcâmul de reușesce ca esența pâdureascâ ia nisipurile Olteniei și bârâganele din Ialomița și Brăila, însă această esență, prin natura și exigențele ei, nu póte constitui păduri de viitori, ea ne póte servi numai ca notemergatoare altor esențe, cari, puse sub adăpostul și protecția salcâmului,­ sa constitue in viitor păduri ce trebue să crasca in nisipuri, sa le mențte și să le o­­prească mișcarea. In același sens a vorbit d. Popo­­vici, sub­ inspector sylvic, care a că­utat să generalizeze propășirea salcâ­mului și pentru fixarea coastelor go­lașe a rîpelor cari amenință surparea și pustiirea holdelor din josul lor. D. Cârnu Munteanu a demonstrat, prin exemple aduse din plantațiunile făcute la școala de agricultura de la Herestrau, că salcâmul nu ar putea sa se mențină un masiv strâns, cere­rile lui sunt a se mări pentru lumina și aer, ca diferința de desvoltare intre acei ce cresc in masiv și acei ce cresc isolat, este destul de pronund­ata. A adus ca dovada diferințe de taliie a salcâmilor din masiv, a acelor din marginea masivului și acelor isolați, cari se pot vedea ln școala de la Herestrau. la urmă a vorbit d. P. Antonescu, care ne a­ărâi&î­ I^În țârile streine nu s’a ocupat de salcâm, pe o scară atât de intinsă ca noi, și ca Germa­nii și Francezii au dat preferința e­­sențelor rușinoase pentru plantațiu d­ ia circumstanțe identice cu ale nóstre. „Revista Pădurilor“, organul soci­etaței, va publica de­sigur pe larg cuvântările ce s’au ținut io societate privitoare la această cestiune. Tot așa de impotantă a fost și a doua cestiune pusâ apro resolvare so­­cietătei, ea se raporta la: „Industriele mici lemnoace cari se pot întemeia la noi in țară“. Economia pâdureascâ și industrială ’și va căpăta un avânt însemnat, când și in țara noastrâ am putea să producem unelte casnice, din materii lempoase, pe cari aici le a­­ducem de aiurea, le importăm din țâri streine, lăsăm pe sătenii noștrii să stea iarna fără lucru și lemnele nos­tre sa nu aibă nici o valoare. Intre acei ce au desvoltat această materie a fost d-nii Antonescu Re­­muși, Rusescu, Ionescu, Antonescu Petre, Popovici, Melicescu și Eliescu. Societatea a delegat din sânul ei trei membrii cari să facă un memoriu privitor la industriele ce se pot pro­duce din felul­­ sectelor ce populează diferite regiuni ale țarei, ca cu chi­pul acesta să se vulgariseze aceste industrii; membrii acestei comisiuni sunt: D. Melinesc, Nicolau, și An­­tonescu. — Deja d. I. Kaledero, pre­ședintele societatei, a dat o desvoltare acestei materii prin înființare de mici ateliere de lemnarie pe domeniul co­roanei și prin traducere din limba i­­taliană a unei lucrări privitoare la mica industrie lemnoasă, pe care sun­tem informați că o va da publicita­­tei, spre a servi ca instrucții a celor ce ar dori să se ocupe de această in­­industrie. Pentru premiul de 500 lei ce s’a dat de domneoiul Coroanei acelei mai bune lucrări privitoare la dicționarul picturesc, al cărui program s’a sta­bilit de o comisiune aleasă de adu­­narea generală, din anul trecut socie­tatea a decis a se amâna până la 1 Februarie 1893 termenul pentru de­punerea manuscrisului din partea a­­celor ce ar dori sa concureze. Aceasta societate, sub preșidecția d-lui I. Kalendero, face flcluri servi­cii soi­oței sylvice din țară, ea -și mă­­reșce biblioteca și se află in cores­pondență cu mai toate societățile de felul ei din alte țâri. Dorim ca in curând societatea sa fie recunoscută de Stat, ca persoană morală, ca să poată a’și mări și a secuta fonduri mai insemnate cu care să aibă mij­loace să producă lucrări privitoare la avuția pădurească a țarei. Regulamentul porturilor Publicam mai jos proiectul de mo­dificarea regulamentului pentru por­turi, care a fost elaborat de d-1 Mi­­nistru de comerciu și s’a intervenit câtre Ministerul de Interne pentru a fi pus la esecutare. No. D-1 Ministru de comerciu, prin nota 17,376 de la 11 curent, adre­sată Camerei de comerciu din Galaț, $ice, ca aprobînd regulamentul ce ’i s’a trimis de această Cameră ln anul» . 1888, a format această lucrare: Art. 1. Articolele 59—240 din regu­­gulamentul relativ la poliția porturilor și malurilor dunărene ale României devin art. 66—247. Art. II La titlul I. Capitalul din ace­lași regulament se adaogă un nou para­graf cu Art. urmatere care vor purta nu­­merile 59—65. § II. Despre descărcarea și predarea mărfu­rilor. Art. 59. Căpitanii sau patronii și con­ducătorii diferitelor bastimente, ori repre­­sentanții persanelor, sau companiilor, că­ror aparțin aceste bastimente, fie ele cu curse regulate, fie cu curse neregulate, sunt datori când acestea intră in port în­cărcat cu mărfuri, se anunțe prin afipte sosirea fie­cărui vas și ziua începeri des­cărcatrii, atât la bursă și Camera de co­merciu, sau in lipsă in localul Primăriei, cât și la căpitănia portului. Anunciul va fi reditat in limba română și va cuprinde : 1. Numele și pronumele căpitanului sau patronului, numele și pronumele repre­­sentantului acestuia, ori al companiei ce reprezintă. 2. Felul, numele și pavilionul vasalui. 3. Ziua sosirei vasului, ziua și ora in care va incepe descărcarea. 6 4. Locul descărcărei, Semnatara căpitanului sau patronului ori a representatului lor. Dacă caricul vasului cuprinde mărfuri care după polițele de încărcare trebuiau iubarcate, și transportate de un alt vas, un asemenea caz anonciol se va arăta și numele destinatarilor, mărcile și numerile acelor mărfuri. Tot aseminea se va urma și in cazul când vasul va fi fost silit in cursul voiajului a debarca o parte din mărfuri in alt vas. (Arg 1 Art. 567 cod. comercial.) Unul din exemplarele annoclului se va depune spre păstrare la oficiul căpităniei portului. Art. 60. Ziua și ora in care s’a făcut anunciul conform Art. precedent se va constata de căpitanul portului printr’un proces-verbal după care părțile interesan­te vor putea cere copii certificate precum și după anunciul depus. Art. 61. Ori ce căpitan, patron, ori în­sărcinat al unuia din ei, ori al unei com­panii de navigație care pe lângă trans­porturi se insârcinază și cu descărcarea mărfurilor, este dator ca in tot timpul prevazut de art. 1081) din prezentul re­gulament in care mărfurile pot sta pe cheia, sau pe malul portului; se ingrijască ca acele mărfuri să se acopere ca mașn­a­ca se pune pe ch­eia sau ne* mal in locuri umede ci să se așeze pe grinzi, ast­fel ca să nu se atingă de pă­mânt. Art. 62. In caz când destinatarii măr­furilor nu se presintă ca sa le primasca în termenul prevăzut de Art. 104.*) Că­pitanul B’au patronul ori representantul lor, cum și acela al companiei de naviga­ție care a făcut descărcarea mărfurilor este ținut a depune acele mărfuri in ma­gazinele generale sau vamale ori în acele ale companiei, dacă sunt recunoscute ca intreposite publice sau în alte locuri ce -i vor fi desem­nate de căpitanul de port. (Art. 589 cod comercial). Art. 63. Căpitani sau patroni și Con­ductori bastimentelor ori însărcinații lor sau ai Companiilor de navigațiune sunt obligați a preda destinatarilor totalitatea mărfurilor cuprinse în polițele de încăr­care. Ei nu pot face predarea mărfurilor în diferite rînduri, sub pretext că vasul n’a descărcat totu marfa, sau că restul mărfei ’1 va descărca și preda în alte porturi unde mai are mărfuri de descărcat. Art. 64. Căpitani, patroni sau însărci­nații lor sau ai companiilor sunt obligați încă a face predarea marfarilor la maca­raua sau podela de sus a vasului, dacă ast­fel a fost convenit prin polițele de în­cărcare. Art. 56. Destinatarul are dreptul de verificare cu cheltuiala sa înainte de pla­ta navlului și efectuarea predării starea în care se află mărfurile transportate de și ele n’ar presenta semne exteriore de stricăciune, fie ca predarea s’ar face la marcarea vasului sau pe uscat. Dacă Căpitanul s’au patronal, ori În­sărcinatul lui sau al Companiei refuză a lăsa să se verifice mărfurile, parte inte­resantă se va adresa Căpitanului de port care va interveni cu autoritatea sa pen­tru efectuarea verificării, supunând pe contravenient la amenda prevăzută de art. 226 din presentul regulament. Art. III. Art. 173 devenind art. 180 se modifică precum urmată. Căpitanul de port va constata asemenea tote reclamațiunile ce i se vor adresa. 1) De căpitanii, de patronii sau con­ductorii diferitelor bastimente contra ex­peditorilor de mărfuri, sau altora pentru neplata navului, întârziere etc. 2) De expeditorii sau destinatarii măr­furilor contra căpitanilor patronilor sau însărcinaților lor, ori acei ai diferitelor companii de navigațiune pentru lipsurile sau stricăciunile de mărfuri sau nepreda­­rea lor complectă, întârziere etc. Părțile interesate vor putea cere copii certificate după constatarea făcută asupra reclamațiuni. Art. IV. Art. 219 devenit art. 226 se modifică ast­fel: Contravențiunile la dis­­pozițiunile art. 50 la al II-lea și al III-lea aliniat al art. 52 la art. 53, 54 sau la primul aliniat al art. 55 la art. 59, 61, 3­ 6, la al II-lea aliniat al art. 65 la al II lea aliniat al art. 67 sau la art. 96 se vor pedepsi cu o amendă de 25 lei cel puțin și 200 lei cel mult. Pentru contravențiunile la art. 60 ma­xima amendei se va putea urca până la 5000 lei când tasu­mentul ar porftși pos­tul fără a fi satisfacut obligațiunile pre­tinse de art. 67.­—(V art. 241).

Next