Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)

1892-06-10 / nr. 58

IASS­ Mercuri 10 (22) Iunie 1892. Anul al XX-lea No. 58. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASST, pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. [N DISTRICTE,pe an. 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. STREINATATE...............................................40 Fr.— [NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. A iund­uri : Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. — Strada. 30. S­as. — ISO. CURIERUL (TH. BALASSA­N) FOAEA INTERESELOR GENERALE Da.le 33.da­r­ al Septa­­m­â­n­e 1 sTIL VECHIU­I ț>­I­U­A­I_________PATRONUL ț­­I­L­E­I | TIMPUL DIN SEPTAMANA I STIL NOU | ț>­I­L­A | PATRONUL Z­I­L­E­I_______| Bos. Sorelui 1 Apus. Soreni Iunie _ _ 1 Iunie 7 Duminica Sf. mart. Teodor 19 Duminică Gervasiu 4—16 7—46 8 Luni Sf. mart. Teodor Stratilat 20 Luni Florentina 4—16 7—47 ^ Marți . ®n­l Arhiepiscopul La­g­iun­e pătrarul din urmă cu 21 Marti Alois 4—16 1— 47 10 Mercur Sf. martir Timotei „ „ .­ 22 Mercuri Paulina 4—16 7-47 11 Joi Ap. Vartolomeu și Vârnav frumos a 101 pre. 28 101 Synodia 4—17 7—47 1* Vineri Cuv. Onufrie și Petre 24 Vineri (+) Mast. of. loan Boteasătorul 4—17 7—47 13 Sâmbătă Sf. martiră Achilina 26 Sâmbătă Prosper ’ 4—17 7—47 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA t se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Sainte-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuali de publicitate pentru^anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 ru^CiUimaj^in:­­- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppölik, prințul Biuron de Anunciuri austriac, Wien, I.­ Stubenbastei mr. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf S­osse Seilerstat­e No. 8, Wien, Rotter , C­oí­ i emergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA B. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate ne vor arde. Min­im­*. 20 bani. Iinnle. La 7, anul 1848. Heliade și Golescu pără­sesc Bucureștii spre a începe revoluția la Islaz La 8, anul 1692 Armata română merge cu turcii In resbel contra Austriacilor. La 9, anul 1848. Proclamarea revoluțiunei române și sfințirea steagurilor la Islaz. La 10, anul 1849, Știrbei ocupă Tronul Ță­­rei Românești. La 11, anul 1848. Se proclamă in București revoluțiunea La 12, anul 1848. Bibescu ordonă mortea guvernului provisoriu La 13, anul 1377. Ludovic, regele Unga­riei, more lăsând cu jurământ fiicei sale Ma­ria de a supune România.­­ Cristea A. Caracaș profesor in vrestă de 65 ani, după o lungă suferință s’a severșit din viață Duminecă 7 Iunie 1892, la ora 12 noptea. Jalnica familie, soție, fiică, gi­nere, surori, cumnate, nepoți și­­ nepote au cea mai adâncă durere de a invita pe toți amicii și cunos­cuții la ceremonia funebră, care se va oficia la Biserica Română din Iași, astă­zi Mercuri 10 Iu­nie ora 3 p. m., de unde cortegiul va pleca la Cimitirul Armen. INTERVENȚIA STATULUI Liberalii prin organal d-lor Stoloj sau la Camera și Sturza la Seoat au combatut cu mare furie legea credi­telor agricole raformata și votata de conservatori. Aceea lege, corespunde acum adevăratelor necesitați ale țăra­nului, care va indulci și îmbunătăți v soarta săteanului in mod simțitor, e­­ra după liberali o intervențiune oe­­ertata a statului. Statul bancher , strigau liberalii, este persecutarea ca­pitalului privat. Ne prinde deci mirarea cum ace­eași liberali vin acum, câteva zile du­pă închiderea Camenilor, câte­va zile după publicarea discursurilor fulgeră­toare rostite contra intervenționismu­­lui statului să propună tocmai ceea ce combătuseră, și intr’o Gestiune mai delicată. Prin avansarea de sume de bani pentru ași procura sătecii vite și unelte pentru lucrarea pământului, statul comitea o crimă la fața libe­ralilor, căci capitalul privat rămânea inactiv. Cu alte cuvinte, exploata­torii țezanului nu-și mai putea exer­­cita odioasa lor meserie, după cum (­e) făceau sub liberali, luând din spi­narea săteanului zece piei capital plus două­zeci dobândă/ Acum adversarii noștrii propun un intervenționism cu m­ult mai pronun­țat care daca s’ar fi amintit numai de guvernul sau partidul conservator, ar fi produs in șirurile liberale o per­­turbațiune și o mișcare generală. Liberalii prin „Voința“ lor cred că pentru a pune capăt aspiranților la traiul din bugetul statului, să se micșoreze numărul liceelor clasice, să se înființeze cât mai multe școale profesionale și să se deschidă absol­venților ateliere cu banii statului, sft se pupâ o stavila funcționarismului. Citind aceasta propunere intr’ade­­vĕr eu ști ce sa mai cugeți despre partidul ce o face. Liberalii și in­tervenția statului intr’un mod atât de direct! Aceasta trebue să sbărleasca pârul domnilor Stolojan, Poenaru- Sturza etc. Partidul conservator prin legi vo­tate ia sesiunea trecută a pus o sta­vilă puternica solicitatorilor de func­­țiuni publice și suntem siguri că cu încetul numărul lor se va micșora, că toți aceia ce nu sunt pregătiți nu de ajuns pentru funcționarism vor fi si­liți să se consacre unei alte ramuri de activitate pentru a-și câștiga pâinea­ de toate zilele. Aceasta este cea mai bună solu­­țiune a acestei cestiuni, intâi, pen­tru că funcțiunile statui vor fi ocu­pate numai de bărbați titrați, al do­ilea, pentru că funcționarii devin sta­bili, al treilea ca insuși împrejurările vor sili o mulțime de forțe a se de­vote industriei și comerțului etc. fără intervenția statului. De alt­fel, suntem siguri, ca cu toată propunerea „Voinței” tot ea ar fi cea mai neimpăcata dușmană a u­­nei ast­fel de soluțiuni. Tocmai „Vo­ința* ar striga pe toate glasurile că conservatorii cară să-și facă partizani prin sprijinirea și împrumutarea me­seriașilor și industriașilor din visteria statului etc. etc. Lase d-nii liberali guvernul actual ia pace. Măsurile luate de el vor produce din viitorul cel mai apropiat roadele care ei nu se așteaptă de­cât de intervenirea ce o propun. //«J___J_•*.. 7Y OIIVIU Chestia revisuirei constituției IN BELGIA Alegerile pentru Constituantă — O isbândă a liberalilor. — Soarta revizuirei. — Votul universal și referendul regal in opinia clericalilor și a liberalilor După știrile din urmă, lupta elec­torală a fost inverșunata in Belgia, pentru alegerea Constituantei care a­­re să realizeze revizuirea constituției.­­ T Ia multe locuri s’au întâmplat bătăi sângeroase și chiar lovituri de cuțite și schimb de gloanțe de revolver. Vi­olența insă a fost scurtă și acum, după ce calmul păcii s’a restabilit, fie­care partida își socotește isbândele și înfrângerile. Isbânda s’ar putea zice ca a fost mai mult a liberalilor de­și ei vor rămânea și in constituantă in minori­tate față de clericali; cum iasă pen­tru propuneri de revizuire a consti­tuției se cer majorități de două tre­imi—liberalii vor fi acum in stare să impedice această revizuire după do­rința clericalilor, cari nu vor mai po­seda majoritățile cerute aici in Ca­meră, nici in Senat. Până acum, din cei 75 membri ai Senatului, nu erau liberali de­cât 21; acum, după balotagii, se soco­tește ca vor fi 82 (sânt deja 30); in adunarea deputaților, din 138 de membri, erau 94 clericali și 44 libe­rali ; acum se socotește că vor fi cel puțin 57 de liberali. Isbânda cea mai mare a liberalilor a fost la Bruxelles, unde ei au re­cucerit cele 13 mandate pe cari o­­data le perduserâ. Printre cei aleși, in capitală, se află generalul Brial­­moot primarul Balș, Paul Janson și alții fruntași liberali. Opera revizuirei constituției nu va putea fi deci realizată, dupa cum am zis, conform dorințelor partidei cle­ricale astăzi la cârmă in Belgia. In aceasta operă e mai ales vorba de două chestiuni: lărgirea dreptu­lui de vot, pe care pâpa acuma îl aveau in Belgia 130.000 de alegă­tori și referendul regal. După ce la 10 Maiu a.­c­­censul de pâpa acum eșia din vigoare, era întrebarea ce avea sa se pupa acum in loc. După cum se știe in decursul mișcarei electorale atât de agitate, toate partidele s’au pronunțat împo­triva­­ introducerei votului universal, cu propuneri de mărginire, — cleri­calii, pentru ca se tem sa nu scape din mâni puterea, liberalii pentru că se tem de o prea mare sporire a nu­mărului deputaților socialiști. Repre­­zintații aleși acum ad-hoc vor avea sa hotărască cât de departe va merge Belgia pe calea spre votul un­versal. Nesigură mai este, afară de aceasta și chestiunea dreptului de referendum al regelui, primit de Camera din urmă cu 78 voturi contra 48. Se știe că Leopold II a pus această ches­tiune ca o condiție sine qua nou a revizuirei constituției. Regelui nu mai fi este de ajuns ceea ce constituția de la 130 îi acorda ca garanție pen­tru prerogativele coroanei, dreptul de disolvare și de veto. El cere ca ga­ranți puternică dreptul de referendum, adică un drept de apel direct la po­por io contra legilor votate de ca­mere, despre cari credința lui ar fi contrare binelui obștesc. Votul popu­lar se opune dlar ca un corectiv vo­tului parlamentar, o inovațiune la mo­narh­ia constituțională. Astâ­zi referendul regal pare a-și întoarce ascuțitul împotriva majorității clericale, care se pare că nu guver­nează tocmai după dorința regelui constituțional; mâine insa el se poate întoarce și împotriva liberalilor, odată aceștia ajunși la putere. De aci ne­siguranța in privința soartei lui. In tot cazul, după cum stau lucru­rile acum, opera constituției belgiene nu va putea fi decât opera unui com­promis intre liberali și clericali. (Timpul) Easter TELEGRAME Viena 17 Iunie. — Plecarea prințului de Reuss la Carlsbad, anunțată pentru azi, el a amânat din cauză că starea prin­țului s’a inrăutățit. Buda­pesta 17 iunie.—Camera a a­­probat proectul de regulare provisorie a raporturilor comerciale cu Serbia. Minis­trul, d. Weckerle, a declarat că ’și dă tóte silințele spre a încheia pe cât se pa­­te de curând, un tratat cu Turcia , nu s’a încheiat vr’un tratat nou, dar s’au luat disposițiuni pentru a prelungi învo­iala existentă. Ca Bulgaria se trateza pe baza avantagiilor națiunei celei mai fa­­vorizate. Rom­a 17 Iunie.—Regele și regina au plecat la 7 ore, 10 m. la Monza; au fost salutați la gară de miniștrii, autori­tăți și membrii ambasadei germane. Mul­țimea i-a aclamat în mod călduros. Petersburg 17 iunie.—După însănăto­șirea sa, d. de Giers va merge in străi­nătate. Paris 17 iunie.—D. di Rudini va sosi mâine la Paris. — Guvernul francez a comunicat ieri Germaniei și Engliterei blocarea castei Dahomey; o asemenea comunicare s’a fă­cut azi și celor­ l’alte puteri. Berlin 17 Iunie. —După o știre tele­grafică, Emin-Pașa a sosit sănătos la Ba­kóba. Washington 17 Iunie. — Inspectorul Nelson, care supraveghea pe niște lucră­tori italieni cari lucrau la drumul de fer din Monte­ Christo, a fost ucis de 4 din acești lucrători. Vr’o șase­zeci de amici ai lui Nelson s’au Întrunit și au împușcat pe italieni. Nelson a fost omorît ca un târnăcop. New-York 17 Iunie.—«New-York-He­­rald află din Barcelona (Venezuela), că trupele guvernului au fost bătute la 15 iunie de insurgenți, dupa o luptă de două zile. Insurgenții merg asupra lui Bolivar Washington 17 Iunie.—Ministrul Sta­­telor­ Unite la Caracas telegrafiază că pre­ședintele Palacio a renunțat la presiden­­ție; liniștea s-a restabilit la Venezuela. Viena 17 Iunie.—D Carp a plecat în timpul dimineței la Carlsbad. Paris 17 Iunie. — «Liberté» anunță un proiect de lege, care autoriseza guvernul francez să acorde României beneficiul ta­rifului minimum. Viena 17 Iunie.— «Corespondența Po­litică» primește din București o scrisore, care zice că știrea unor ziare dupâ care cabinetul din Petersburg singur nu ar fi felicitat pe Regele Carol pentru logodna Prințului moștenitor, este fără temeri.— D. de Fonton a luat parte la demersul colectiv al corpului diplomatic care s-a dus să felicite pe Rege. Nici un guvern nu a făcut un alt demers. Constantinopol 17 Iunie.—Se asigură din sorginte oficială că știrea in privința opiniei făcută armenilor de a celebra a­­niversarea statului lor organic, este ca desăvârșire lipsită de temeri; serbarea s’a celebrat și s’a terminat printr'un banchet. Bruxelles 18 Iunie.—Știri din Cargo zic că niște fapte au fost între trupele acestui stat și negustorii de sclavi. Prin­­țul de Croy și locotenentul Michaux, ca vre o­dată de omeni, au bătut pe nume­roși negustori și au liberat 300 de sclavi. Arras 18 Iunie.­ O exprosie s’a pro­dus la citadela din Arras ; mai mulți sol­dați au fost omorâți sau răniți. Copenhaga 18 Iunie.—Principesa Ma­ria, fiica ducelui de Cumberland, fiind a­­tinsă de pojar, familia ducală va prelungi șederea sa la Copenhaga. Bruxelles 18 Iunie.—Consiliul de mi­niștrii a decis să covoce Camerile intre 12 și 19 Iulie. Nu s’a decis nimic in privința numirei ministrului afacerilor străine. Consiliat se va intrnni din non Mercnri. Munich 18 Iunie—Prințul Regent va pleca Marți sora la Wildenwarth ca să facă visită surorei sale. Prințul de Bismarck va sosi Mercuri diminăță, ducându-se la Kisingen. Cheiul Danărei la Passau este inundat, este temere ca inundația sa nu se intindă. Turda 18 Iunie.—Afară, o mulțime de calfe de măieștri au mers la gară spre a intimpina pe dr. Rațiu, pe care ’l aș­teptau să’l aducă prins și legat. Fanatis­mul intre cetățeni e forte mare, ba s’a extins și in cocoanele de prin jar, nnde, astă nopte, o hordă de fanatici, după e­­xemplul Tarzenilor, an distrus și minat tot ce au aflat in jurul caselor, ferești, uși și păreți, la preotul român, la cura­tori și alți fruntași români din comuna Bagiu. Daca nu se va trimite miliție mai multe, atât in Turda cât și in comunele Săcuești din sur. Românii vor fi prăpă­diți pe neștiute. Berlin 18 Iunie.— Negocierile pentru tratatul de comerciu cu Spania n-au ter­minat.

Next