Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)
1892-06-10 / nr. 58
IASS Mercuri 10 (22) Iunie 1892. Anul al XX-lea No. 58. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASST, pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. [N DISTRICTE,pe an. 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. STREINATATE...............................................40 Fr.— [NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. A iunduri : Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. — Strada. 30. Sas. — ISO. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Da.le 33.dar al Septamâne 1 sTIL VECHIUI ț>IUAI_________PATRONUL țILEI | TIMPUL DIN SEPTAMANA I STIL NOU | ț>ILA | PATRONUL ZILEI_______| Bos. Sorelui 1 Apus. Soreni Iunie _ _ 1 Iunie 7 Duminica Sf. mart. Teodor 19 Duminică Gervasiu 4—16 7—46 8 Luni Sf. mart. Teodor Stratilat 20 Luni Florentina 4—16 7—47 ^ Marți . ®nl Arhiepiscopul Lagiune pătrarul din urmă cu 21 Marti Alois 4—16 1— 47 10 Mercur Sf. martir Timotei „ „ . 22 Mercuri Paulina 4—16 7-47 11 Joi Ap. Vartolomeu și Vârnav frumos a 101 pre. 28 101 Synodia 4—17 7—47 1* Vineri Cuv. Onufrie și Petre 24 Vineri (+) Mast. of. loan Boteasătorul 4—17 7—47 13 Sâmbătă Sf. martiră Achilina 26 Sâmbătă Prosper ’ 4—17 7—47 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA t se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Sainte-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuali de publicitate pentru^anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 ru^CiUimaj^in:- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppölik, prințul Biuron de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbastei mr. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Sosse Seilerstate No. 8, Wien, Rotter , Coí i emergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA B. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate ne vor arde. Minim*. 20 bani. Iinnle. La 7, anul 1848. Heliade și Golescu părăsesc Bucureștii spre a începe revoluția la Islaz La 8, anul 1692 Armata română merge cu turcii In resbel contra Austriacilor. La 9, anul 1848. Proclamarea revoluțiunei române și sfințirea steagurilor la Islaz. La 10, anul 1849, Știrbei ocupă Tronul Țărei Românești. La 11, anul 1848. Se proclamă in București revoluțiunea La 12, anul 1848. Bibescu ordonă mortea guvernului provisoriu La 13, anul 1377. Ludovic, regele Ungariei, more lăsând cu jurământ fiicei sale Maria de a supune România. Cristea A. Caracaș profesor in vrestă de 65 ani, după o lungă suferință s’a severșit din viață Duminecă 7 Iunie 1892, la ora 12 noptea. Jalnica familie, soție, fiică, ginere, surori, cumnate, nepoți și nepote au cea mai adâncă durere de a invita pe toți amicii și cunoscuții la ceremonia funebră, care se va oficia la Biserica Română din Iași, astăzi Mercuri 10 Iunie ora 3 p. m., de unde cortegiul va pleca la Cimitirul Armen. INTERVENȚIA STATULUI Liberalii prin organal d-lor Stoloj sau la Camera și Sturza la Seoat au combatut cu mare furie legea creditelor agricole raformata și votata de conservatori. Aceea lege, corespunde acum adevăratelor necesitați ale țăranului, care va indulci și îmbunătăți v soarta săteanului in mod simțitor, era după liberali o intervențiune oeertata a statului. Statul bancher , strigau liberalii, este persecutarea capitalului privat. Ne prinde deci mirarea cum aceeași liberali vin acum, câteva zile după închiderea Camenilor, câteva zile după publicarea discursurilor fulgerătoare rostite contra intervenționismului statului să propună tocmai ceea ce combătuseră, și intr’o Gestiune mai delicată. Prin avansarea de sume de bani pentru ași procura sătecii vite și unelte pentru lucrarea pământului, statul comitea o crimă la fața liberalilor, căci capitalul privat rămânea inactiv. Cu alte cuvinte, exploatatorii țezanului nu-și mai putea exercita odioasa lor meserie, după cum (e) făceau sub liberali, luând din spinarea săteanului zece piei capital plus douăzeci dobândă/ Acum adversarii noștrii propun un intervenționism cu mult mai pronunțat care daca s’ar fi amintit numai de guvernul sau partidul conservator, ar fi produs in șirurile liberale o perturbațiune și o mișcare generală. Liberalii prin „Voința“ lor cred că pentru a pune capăt aspiranților la traiul din bugetul statului, să se micșoreze numărul liceelor clasice, să se înființeze cât mai multe școale profesionale și să se deschidă absolvenților ateliere cu banii statului, sft se pupâ o stavila funcționarismului. Citind aceasta propunere intr’adevĕr eu ști ce sa mai cugeți despre partidul ce o face. Liberalii și intervenția statului intr’un mod atât de direct! Aceasta trebue să sbărleasca pârul domnilor Stolojan, Poenaru- Sturza etc. Partidul conservator prin legi votate ia sesiunea trecută a pus o stavilă puternica solicitatorilor de funcțiuni publice și suntem siguri că cu încetul numărul lor se va micșora, că toți aceia ce nu sunt pregătiți nu de ajuns pentru funcționarism vor fi siliți să se consacre unei alte ramuri de activitate pentru a-și câștiga pâinea de toate zilele. Aceasta este cea mai bună soluțiune a acestei cestiuni, intâi, pentru că funcțiunile statui vor fi ocupate numai de bărbați titrați, al doilea, pentru că funcționarii devin stabili, al treilea ca insuși împrejurările vor sili o mulțime de forțe a se devote industriei și comerțului etc. fără intervenția statului. De altfel, suntem siguri, ca cu toată propunerea „Voinței” tot ea ar fi cea mai neimpăcata dușmană a unei astfel de soluțiuni. Tocmai „Voința* ar striga pe toate glasurile că conservatorii cară să-și facă partizani prin sprijinirea și împrumutarea meseriașilor și industriașilor din visteria statului etc. etc. Lase d-nii liberali guvernul actual ia pace. Măsurile luate de el vor produce din viitorul cel mai apropiat roadele care ei nu se așteaptă decât de intervenirea ce o propun. //«J___J_•*.. 7Y OIIVIU Chestia revisuirei constituției IN BELGIA Alegerile pentru Constituantă — O isbândă a liberalilor. — Soarta revizuirei. — Votul universal și referendul regal in opinia clericalilor și a liberalilor După știrile din urmă, lupta electorală a fost inverșunata in Belgia, pentru alegerea Constituantei care are să realizeze revizuirea constituției. T Ia multe locuri s’au întâmplat bătăi sângeroase și chiar lovituri de cuțite și schimb de gloanțe de revolver. Violența insă a fost scurtă și acum, după ce calmul păcii s’a restabilit, fiecare partida își socotește isbândele și înfrângerile. Isbânda s’ar putea zice ca a fost mai mult a liberalilor deși ei vor rămânea și in constituantă in minoritate față de clericali; cum iasă pentru propuneri de revizuire a constituției se cer majorități de două treimi—liberalii vor fi acum in stare să impedice această revizuire după dorința clericalilor, cari nu vor mai poseda majoritățile cerute aici in Cameră, nici in Senat. Până acum, din cei 75 membri ai Senatului, nu erau liberali decât 21; acum, după balotagii, se socotește ca vor fi 82 (sânt deja 30); in adunarea deputaților, din 138 de membri, erau 94 clericali și 44 liberali ; acum se socotește că vor fi cel puțin 57 de liberali. Isbânda cea mai mare a liberalilor a fost la Bruxelles, unde ei au recucerit cele 13 mandate pe cari odata le perduserâ. Printre cei aleși, in capitală, se află generalul Brialmoot primarul Balș, Paul Janson și alții fruntași liberali. Opera revizuirei constituției nu va putea fi deci realizată, dupa cum am zis, conform dorințelor partidei clericale astăzi la cârmă in Belgia. In aceasta operă e mai ales vorba de două chestiuni: lărgirea dreptului de vot, pe care pâpa acuma îl aveau in Belgia 130.000 de alegători și referendul regal. După ce la 10 Maiu a.ccensul de pâpa acum eșia din vigoare, era întrebarea ce avea sa se pupa acum in loc. După cum se știe in decursul mișcarei electorale atât de agitate, toate partidele s’au pronunțat împotriva introducerei votului universal, cu propuneri de mărginire, — clericalii, pentru ca se tem sa nu scape din mâni puterea, liberalii pentru că se tem de o prea mare sporire a numărului deputaților socialiști. Reprezintații aleși acum ad-hoc vor avea sa hotărască cât de departe va merge Belgia pe calea spre votul unversal. Nesigură mai este, afară de aceasta și chestiunea dreptului de referendum al regelui, primit de Camera din urmă cu 78 voturi contra 48. Se știe că Leopold II a pus această chestiune ca o condiție sine qua nou a revizuirei constituției. Regelui nu mai fi este de ajuns ceea ce constituția de la 130 îi acorda ca garanție pentru prerogativele coroanei, dreptul de disolvare și de veto. El cere ca garanți puternică dreptul de referendum, adică un drept de apel direct la popor io contra legilor votate de camere, despre cari credința lui ar fi contrare binelui obștesc. Votul popular se opune dlar ca un corectiv votului parlamentar, o inovațiune la monarhia constituțională. Astâzi referendul regal pare a-și întoarce ascuțitul împotriva majorității clericale, care se pare că nu guvernează tocmai după dorința regelui constituțional; mâine insa el se poate întoarce și împotriva liberalilor, odată aceștia ajunși la putere. De aci nesiguranța in privința soartei lui. In tot cazul, după cum stau lucrurile acum, opera constituției belgiene nu va putea fi decât opera unui compromis intre liberali și clericali. (Timpul) Easter TELEGRAME Viena 17 Iunie. — Plecarea prințului de Reuss la Carlsbad, anunțată pentru azi, el a amânat din cauză că starea prințului s’a inrăutățit. Budapesta 17 iunie.—Camera a aprobat proectul de regulare provisorie a raporturilor comerciale cu Serbia. Ministrul, d. Weckerle, a declarat că ’și dă tóte silințele spre a încheia pe cât se pate de curând, un tratat cu Turcia , nu s’a încheiat vr’un tratat nou, dar s’au luat disposițiuni pentru a prelungi învoiala existentă. Ca Bulgaria se trateza pe baza avantagiilor națiunei celei mai favorizate. Roma 17 Iunie.—Regele și regina au plecat la 7 ore, 10 m. la Monza; au fost salutați la gară de miniștrii, autorități și membrii ambasadei germane. Mulțimea i-a aclamat în mod călduros. Petersburg 17 iunie.—După însănătoșirea sa, d. de Giers va merge in străinătate. Paris 17 iunie.—D. di Rudini va sosi mâine la Paris. — Guvernul francez a comunicat ieri Germaniei și Engliterei blocarea castei Dahomey; o asemenea comunicare s’a făcut azi și celor l’alte puteri. Berlin 17 Iunie. —După o știre telegrafică, Emin-Pașa a sosit sănătos la Bakóba. Washington 17 Iunie. — Inspectorul Nelson, care supraveghea pe niște lucrători italieni cari lucrau la drumul de fer din Monte Christo, a fost ucis de 4 din acești lucrători. Vr’o șasezeci de amici ai lui Nelson s’au Întrunit și au împușcat pe italieni. Nelson a fost omorît ca un târnăcop. New-York 17 Iunie.—«New-York-Herald află din Barcelona (Venezuela), că trupele guvernului au fost bătute la 15 iunie de insurgenți, dupa o luptă de două zile. Insurgenții merg asupra lui Bolivar Washington 17 Iunie.—Ministrul Statelor Unite la Caracas telegrafiază că președintele Palacio a renunțat la presidenție; liniștea s-a restabilit la Venezuela. Viena 17 Iunie.—D Carp a plecat în timpul dimineței la Carlsbad. Paris 17 Iunie. — «Liberté» anunță un proiect de lege, care autoriseza guvernul francez să acorde României beneficiul tarifului minimum. Viena 17 Iunie.— «Corespondența Politică» primește din București o scrisore, care zice că știrea unor ziare dupâ care cabinetul din Petersburg singur nu ar fi felicitat pe Regele Carol pentru logodna Prințului moștenitor, este fără temeri.— D. de Fonton a luat parte la demersul colectiv al corpului diplomatic care s-a dus să felicite pe Rege. Nici un guvern nu a făcut un alt demers. Constantinopol 17 Iunie.—Se asigură din sorginte oficială că știrea in privința opiniei făcută armenilor de a celebra aniversarea statului lor organic, este ca desăvârșire lipsită de temeri; serbarea s’a celebrat și s’a terminat printr'un banchet. Bruxelles 18 Iunie.—Știri din Cargo zic că niște fapte au fost între trupele acestui stat și negustorii de sclavi. Prințul de Croy și locotenentul Michaux, ca vre odată de omeni, au bătut pe numeroși negustori și au liberat 300 de sclavi. Arras 18 Iunie. O exprosie s’a produs la citadela din Arras ; mai mulți soldați au fost omorâți sau răniți. Copenhaga 18 Iunie.—Principesa Maria, fiica ducelui de Cumberland, fiind atinsă de pojar, familia ducală va prelungi șederea sa la Copenhaga. Bruxelles 18 Iunie.—Consiliul de miniștrii a decis să covoce Camerile intre 12 și 19 Iulie. Nu s’a decis nimic in privința numirei ministrului afacerilor străine. Consiliat se va intrnni din non Mercnri. Munich 18 Iunie—Prințul Regent va pleca Marți sora la Wildenwarth ca să facă visită surorei sale. Prințul de Bismarck va sosi Mercuri diminăță, ducându-se la Kisingen. Cheiul Danărei la Passau este inundat, este temere ca inundația sa nu se intindă. Turda 18 Iunie.—Afară, o mulțime de calfe de măieștri au mers la gară spre a intimpina pe dr. Rațiu, pe care ’l așteptau să’l aducă prins și legat. Fanatismul intre cetățeni e forte mare, ba s’a extins și in cocoanele de prin jar, nnde, astă nopte, o hordă de fanatici, după exemplul Tarzenilor, an distrus și minat tot ce au aflat in jurul caselor, ferești, uși și păreți, la preotul român, la curatori și alți fruntași români din comuna Bagiu. Daca nu se va trimite miliție mai multe, atât in Turda cât și in comunele Săcuești din sur. Românii vor fi prăpădiți pe neștiute. Berlin 18 Iunie.— Negocierile pentru tratatul de comerciu cu Spania n-au terminat.