Curierul Foaea Intereselor Generale, 1893 (Anul 20, nr. 1-64)
1893-01-06 / nr. 1
luând de bază agriculturile și prevede un succes complect pentru viitor. „Constituționalul“ sergie, capitaluri, sau protecție. La »airea lor in colonii, ei regăsesc decatft tot ce le lipsea. Un adăpost, vestitate cu Teociőae, siguranța zilei de laioe, o hrana sfinatoasi, aer linc, on al bun: ei nu mai au a ne ocupa e partea materială a vieței, ei ne robesc a profita de tóte folmnele acstea, dar, surprinși de atâtea bonuri a urma atâtor mizerii, ei rămân câta timp intr’o atare analogă, care nu o lasă că-i judeci. „Purtarea mulțimei in timpul primelor zile, uneori in timpul primelor ani, e același, totdeauna bună. Linișea prea mare ce o descoperă sau cel găneac îi surprinde și odihna, după .tottea lupte, îi face mai buni. Despre categorii „Io general in luna a doua indivdul apare, caracterul fiecăruia inepe astae simtă. Vom clasa pe idivizi in două mari grupări: „1. Unii, majoritatea, simt că, dart li a’a intins o mână de ajutor, trebue să ne folosască și să ajute unii ie alții Munca lor se reguleza, ei suresa nu pentru că li se poruncește, iar fiind ca ea sunt lucrători și trebe să câștige pâinea ce mănâncă și alaltul ce-i primesc. „2. Alții își închipuesc ca sprijinul e li ne dă e un ajutor care li ne daorește. Ei lucreza cât ne póte de pâin, crezând că trebue să ne folosesca le aceata odihnă în viață, inchipuindu-și că aceata atare fericită va ține otdauna și încrezindu-se in întâmplae care le va veni în ajutor. Forte întini din ei, vor remâne în colonie, i va fi greu sa-i scota cineva din milenie. „Io eunînd, primul grup ae divide i el: o parte de coloni ce-i compun se grăbesc să iasă din starea ia care se afla, ei își inchipueac că sunt desul de tari pentru a lupta singuri ca sa reintre in viața normală. Ei cred să știu să minvească și consideră salariul ce li aft dă ca fiind foarte incim, uitând cât au suferit ! Aceștia, rai, nerăbdători, cum îi numesc acolo, ■strft a aștepta ca direcțiunea să le gâseasca vre-un loc, vor relua viață varabooda, ducându-ne din firmă io irma, și numai după ce vor suferi din nou se vor adresa iarăși coloniei, si de aata-dată vor remâne până ce i se va găsi vreun loc. „O altă parte, și acestora colonia va aduce un adevăr servicii, inreege că e bine să aștepte un post fix definitiv, fără a se mai ingriji de lua de mâine. „Această observare e interesantă, in deosibire dacă ținem socoteală că lin 57 coloni intrați la Chalmette: optsprezece erau in vrâstă de 20—30 ani Șaptesprezece « , , , 30—40 « șasesprezece « » , « 40—50 « șase , » I , 50—60 . Și cei mai buni au fost cei mai soeri, până la vârsta de 40 ani, ceialți avînd deprinderi rele prea iorădalinate pentru a putea fi modificate. Resultatele .Rezultatele dobândite in anul 892 au fost astfel că 50 la suta * lo colonii eșiți au profitat la adevăr instituție pentru ca au regăsit air na și s’au ioapoiat definitiv la 1P*. Din aceia comisiunea conv Uiului amisipal, ( raportul seu d.* Georges Uffy, conchide la reușita încercării sternului dn asistență prin tunica, TELEGRAME Sigmaringen 11 ianuarie.—împăratul a plecat azi diminața la Carlsruhe. Marele duce Alexis, Ducele și Ducesa de Connaught și contele Lehnwaloff, au plecat de asemenea in timpul dimineței. Regele României și toți Prinții, aflați incă la Sigmaringen, au prânzit la tinerii căsătoriți la Krauchenwies. Regele României va sta la Sigmaringen până Sâmbătă , pe urmă se va duce la Neuwied la Regina Elisabeta. Belgrad 11 Ianuarie — Cu ocasiunea instalărei nouilor funcționari comunali, s'au întâmplați desordine la Semendria și la Zaikar. Un jandarm și un manifestant au fost omorâți; sunt mai mulți răniți. S'au făcut numeroae arestări. Strasburg 11 Ianuare— împăratul a sosit la 12 ; el a făcut să se sune alarma in garnisona. Pe urmă s-a dus in piața armelor, unde s'au făcut exerciții militare ; el a fost aclamat in mod călduros. Guvernul a dat un prânz in onorea împăratului. Sigmaringen 12 Ianuare. — împăratul a conferit d-lui Lascar Catargiu marele cordon al «Vulturului Roșu». D. Al. Lahovari se va duce la Berlin Plecarea Regelui Carol, la Neuwied, a fost fixată pentru Sâmbătă. Paris 12 Ianuare. — «Uniunea socialistă» publică un violent manifest contra oportunismului, zicând că salvarea nu pate veni decât de la muncitori și de la organisațiunea guvernului poporului prin popor, prin mijlocul sufragiului universal. Ea anunță un mare meeting pentru Sâmbătă, pentru ca poporul să ratifice manifestul. Berna 12 Ianuare. — «Monitorul comercial» anunță încheierea apropiată a unui tratat de comerciu intre Elveția și România pe baza națiunei celei mai favorizate. Acest tratat va fi supus Parlamentului român in acelaș timp cu tratatele încheiate de România cu celel’alte state. Herstal 12 Ianuare —O explosiune de dinamită s’a produs in naptea din urmă înaintea casei unui antreprenor ; nici un accident de persone. Berlin 13 Ianuare —In ultima ședință a comisiunei militare, d. de Caprivi a discutat despre situațiunea politică generală. El a zis că nu există vrăjmășie nici intre suverani nici intre guverne. E probabilă o înțelegere militară intre Franța și Rusia. Atacul principal al adversarilor triplei alianțe va fi in orice cas îndreptat in contra Germaniei, cu puterea cea mai mare. Ar trebui ca Germania să ia ofensiva, insă forțele actuale nu -i sunt de ajuns. In Franța domnește ferberea și nu se găsește nici un om politic care să aibă o situațiune dominantă, dar posibilitatea unei dictaturi nu e exclusă. Paris 13 Ianuarie.—Președintele grupurilor republicane ale Senatului ’și-au exprimat grijele d-lui Richot in privința campaniei de calomnii îndreptate in contra d-lui Carnot, ei l-au asigurat de tot concursul lor pentru a pune capăt acestor calomnii. Viena 14 Ianuarie.—D-nii Lascar Catargiu și George Cantacuzino au sosit in timpul dimineței și au tras la otelul Sacher. D. Lascar Catargi a fost primit la 3 ore in audiență prelungită de către Imparatul. Berlin 14 Ianuarie.— D. Lahovary a sosit la amezi. Viena 15 Ianuarie.—D-nii Catargiu și Cantacuzino au plecat la București. Sigmaringen 15 Ianuarie — Prințul și Prințesa moștenitore de Hohenzollern au plecat la Postdam. • * CURIERUL TH. BALASSAN Contesa de Flandra și Prințul Albert de Belgia s’au intors la Bruxelles. Ducele și ducesa d’Edimburg și tinerele Prințese s’au intors la C.burg. Prințul Alfred d’Edimburg a plecat la Munich. Presburg 15 ianuarie. — Arhiducesa Frederic a născut o fată CRONICA INTERNA TELEGRAME Sigmaringen, 1/li Ianuarie. Domnului ministru Carp Felicitațiile consiliului miniștrilor, concepute in termini așa de călduroși, ’Mi au umplut inima de bucurie. Primiți, pentru D-vóstru și pentru 'fii guvernului, mulțumiri* îai vini și tote urările cu crei anului care începe și de fericire. Opera căree ^ai viața găsesce astăzi consacrațiune, și resimt o profunda satisfacțiune de a vedea asigurat viitorul scumpei Nóstre Românii. CAROL. Monrepos, 1/13 Ianuarie 1893 Domnului Carp La mulți ani tuturor acelor cari ’Mi au trimis urări și suvenire. Rog pe Dumnezeu ca să binecuvinteze acesta scumpă Țară și a o protege învederat totdauna. Vă rog să mulțumiți la toți iu numele meu. ELISABETA Sigmaringen 1/13 Ianuarie 1893 Domnului Carp, ministrul domeniilor Primiți pentru bunele drestru urări mulțumirile Nóstre cele mai vini, rugându ve să binevoiți a le transmite consiliului miniștrilor. Sperăm că anul 1893 va aduce scumpei Nóstre Patrii tótá fericirea ce -i dorim. D-lui Triandafil, MARIA FERDINAND Primar al comunei București. Mișcat de urările așa de bine simțite ce-Mi aduceți, ia numele Consiliului comunal al scumpei Mele Capitale, cu ocaziunea căsătoriei Moștenitorului Coroanei și a anului nou, și cunoscând devotamentul de care pururea au fost Însuflețiți Bucureștenii pentru Regina, pentru Mine și pentru Dinastia Nostru, Ve rog să fiți interpretul sentimentelor Mele de viuă gratitudine către concetățenii voștri, Carol Sosirea in țară a RALL. RR Principele Ferdinand și Pricipesa Maria A. A. L. L. R R. Principele Ferdinand și Principesa Maria vor sosi in București la 20 ianuarie st. vechiu. Programul sărbărilor ce se vor da cu acestă ocaziune nu este incă definitiv fixat ; totuși, după câte un aflat, primirea Principelui și a Principesei se va face astfel : Altețele Lor vor sosi la orele 11 in gara de Nord, unde vor fi primite de M. S. Regele înconjurat de casa Sa civilă și militară, de d-uii miniștrii, de înalții demnitari ai Statului, representanții diferitelor corporațiuni și de demnele din societatea română. Acid. Gr. Triandafil, primarul Capitalei, asistat de consiliul comunal in corpore, va oferi R. R. S. S. pâinea și sarea tradițională pe tava de argint aurit pe care primăria Capitalei a comandat o la casa Froment Meurice din Paris. De la gară A. A. S. S vor merge la Mitropolie, unde I. P. S. S. Mitropolitul Primat, inconjurat de înaltul Cler, va oficia un Te-Deum. Ia Catedrala Mitropolitană se va semna un document, care să amintească intrarea in București a Altețelor Lor. Seara va fi reprezentație de gală la Teatrul Național, unde se va juca piesa .Visul unei nopți de Sâoziene de Shakespeare, tradusă de d-l deputat G. Sterian. M. S. Regele și A.A. S.S. vor ocupa loja din mijloc. A doua zi tote perechile care se vor fi căsătorit in ajun, atât in capitală cât și in restul erei, vor fi invitate la un prânz comun, probabil in sala de jos a Ateneului. In aceeași zi va fi recepțiune la Palat pentru corpurile constituite ale Statului, corpul diplomatic și domnele române. A treia zi seara va fi la Teatrul Național balul dat de primăria capitalei in onorea A A. S.S. Cu acastă ocaziune se va distribui medalia ce s’a bătut și care are perecte profilul R. A. L . și pe versostemele celor 2 țări, a Marei Britanii și a României. In timpul serbărilor stradele vor fi decorate cu drapelele României și ale Marei Britanii, ia unele părți vor fi și drapelele familielor înrudite și anume: drapelul României,drapelul Casei regale a Marii Britanii, a imperiului rus, a Casei regale a Portugaliei, a Casei de Hohenzollern și a Casei de Saxonia. * M. S. Regele a bine-voit a conferitlui Ullman Ludwig, directorul general de navigație pe Dunăre, ordinal «Coroana României» in gradul de comandor. Zăpezile ce au căzut in mari cantități și ca mari viscole in cursul săptămănei trecute au împiedicat circulațiunea trenărilor in tóte direcțiunile țerii. Asemenea viscole și zăpezi s’a remarcat și in streinătate și mai cu seamă ie țerile meridionale, precum Italia, Spania, etc. Intrerupția circulației trenurilor a fost dar aprope generală și a adus mari pagube comerciului și corespondenței. Circulația trenurilor Zăpada mare care a căzut aceste două zile din urmă a avut ca rezultat închiderea din nou a liniilor care erau pe punctul de a fi destupate și deschise circulațiunei publice. Astfel pe ziua de astăzi sunt din nou închise urmatorele linii: Buzău Brăila. Costești-T.Măgurele. București-Fetești. Filuret Fetești. București-Giurgiu. Acei cari vor să meargă la Brăila și Galați, pot a se duce prin Marășești-Tecuci, făcând drumul de la Tecuci la Mărâșești cu sănii. «Timpul* anunță că negocierile pentru închierea unei convențiuni comerciale intre Germania și România, au reînceput la Berlin intre d. Ghica ministrul nostru la Capitala Germaniei, și guvernul german După știrile nóstre, negocierile sunt forte saiotate și se speră că la curând se va ajunge la un resultat favorabil. Căpitanii Antipa și Pretorian, condamnați fiind de către consiliul de resboiu al corpului II de armată, pentru furtul de la Prrotecnia armatei, la un an íochisare și degradare, ei au făcut recurs înaintea consiliului de revizie. Recursul se va judeca in ziua de 15 Ianuar curent. DECISIUNE MINISTERIALA MINISTERUL DE FINANCE Direcțiunea generală a regiei monopolurilor Statului. Tarif pentru fixarea prismelor de plătit denunțătorilor și constatatorilor de contravenițiuni la legea monopolului tutunurilor, și cărților de joc, potrivit art. 85 și 19 din legile respective. I. Tutunuri indigene Prima de plătit Lei 1) Pentru fiecare kilogram de tutun foi sau tăiat, găsit la cultivatorii de tutun, dupe predarea recoltei........................................3.50 2) Pentru fiecare kilogram de tutun foi, prins în contrabandă în orice alte împregiurări, afară de cazurile prevăzute la articolul de mai sus.............................................4—60 3) Pentru fiecare kilogram de tutun tăiat sau tabac, idem . . 6 — 50 N. Tutunuri străine 1) Pentru fiecare kilogram de tutun, de orice provenința străină în foi, presat, tăiat sau mahorcă, de pe calitate, de la . . . . . 3—12 2) Pentru fiecare kilogram de tabac, de orice provenință străină, dupe calitate, de la......................6—15 3) Pentru fiecare sută de țigări de foi, de orice provedință străină, dupe calitate, de la . . 6—24 4) Pentru fiecare mie de țigarete, idem, de la........................6 — 24 III. Instrumente de fabricațiune 1) Pentru un havan complet. 24— 2) Pentru un cuțit de tăiat tutun 6— IV. Chibrituri 1) Pentru duzina cutii cu chibrituri, de orice categorie și provenință ............................3— V. Cărți de joc 1) Pentru fiecare perechiă cărți de joc, de orice fel și provenință 1—50 Regulile și condițiunile la care este supusă plata primelor de mai sus sunt urmâtorele: 1) Când contravențiunea se constată în urma unei denunțări, priimește doua treimi din cuantumul primei trupe tarif, iar agentul, care dresază procesul-verbal constatator de săvîrșirea contrabandei, priimește o treime din primă, fie acest agent comisionat de regie, fie dintre aceia cari, după lege, au dreptul a încheia proceseverbale. 2) Când dresarea procesului-verbal se face de alți agenți decât de aceia cari au descoperit sau urmărit contrabanda, partea din primă cuvenită agentului constatator se va împărți în mod egal între toți, oricare ar fi numărul lor. 3) In cazul când urmărirea și constatarea unei contrabande se face de agenții superiori cu concursul subordonaților lor, prima cuvenită constatatorului se împarte în două: o jumătate se dă celor d’Isteiu, iar cea alta se distribue între cei din urmă. 4) In cazul când o contravențiune se constată de un agent al regiei, dupe propriile sale investigațiuni, nu ’i se atribue din primă decât partea cuvenită agentului constatator, adică o treime. 5) Funcționarii celor alte administrațiuni publice nu potici dânșii fi considerați ca denunțători, și prin urmare, nu pot pretinde prima cuvenită acestora, dacă descoperirea contravențiunei a resultat din depunerile ce i se vor fi făcut, din actele ce va 6 avut sub mână, sau din perchisițiuni cu ocazia instruirei vezi unei afaceri de resortul lor. In acest caz ei vor avea dreptul la prima Covedită agentului constatator. 6) Pentru orice contrabandă în care nu se prinde și contravenientul, primele se reduc la a șesea parte din ceea ce se prevede tutarif. 7) Plata primelor cuvenite fie denunțătorului, fie agentului constatator, se va face pentru tatonările străine dupe aprobarea procesului-verbal de direcțiunea generală și estimarea tutunurilor de una din manufacturele regiei, iar pentru tutunurile indigene, instrumentele de fabricațiune, chibrituri și cărți de joc, dupe aprobarea procesului-verbal și dupe priimirea obiectelor confiscate la 8 oricare din depositele regiei din țară. 8.) Direcțiunile manufacturilor de tutun din Bucureși sau Iași vor dresa proceseverbale de estimațiune pentru tote tutunurile brute sau fabricate, prinse in contrabandă, în cari se vor indica cantitatea aero primita, iar pentru țigări și țigarete numărul bucăților, precum și valorea lor, dupe prețurile ce plătește regia pentru calitățile similare. Aceste procese-verbale vor servi atât la inmagazinerea tutunurilor cât și pentru fixarea de către direcțiunea generală, în limitele cifrelor din tarif, a primelor ce urmeza să se răspundă celor în drept. 9) Agentul constatator perde dreptul la primă când procesul-verbal, dresat de dânsul, va fi anulat, fie de direcțiunea generală, fie în justiție pe cale de apel pentru neindeplinirea formalităților prescrise de lege. 10) Incazurile în cari direcțiunea, în urma anchetei ce va face, se va încredința ca a existat convenții, între con-