Curierul Foaea Intereselor Generale, 1893 (Anul 20, nr. 1-64)

1893-06-11 / nr. 58

Anul al XXI-lea No. 58._________________IASSI Vineri II (23) Iunie 1893.___________________Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IM IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.—­­pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE,pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru­l Fr. STRAINATATE...................................................40 Fr.~ NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani-ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunc­uri: Pag. 1,50 b. Pag. III ,40 b. Pag. IV, 30 b.­­ 1 .... / CJ a, f­e­m. darul Septa m. a. n­o I / STIL VECHIP­I g­I g­A ] P­A­TRONUL ț» I L R­I ~T~ TIMPUL DIN SEPTÃMÂNA | STIL NOU J v ȘIU A | PATRONUL P­I­LEI | Rău. Sereim !^Apus. Sereim­ Iunie 1­­ *“ ~ Iunie . 6 Duminică Sf. Visarion 18 Duminică Marcus 7 Luni Sf. Martir Teodor T . A . 19 Luni Gervasiu l lu 8 Marți Sf. Martir Teodor Stratilat La 10 patram­­inigiu cu timp semn­at 20 Marți Florentina 4~16 * 0 Marcuri Sf. Kiril Arhhiepiscopul poi a plecat spre plac. 21 Mercuri Alois 4—Ji­n~Vi 10 Joi Sf. Martir Timotei 22 Joi Paulina 4~ Jj® , TÍ 11 Vineri Apostolul Vartolomeu ,ji Virnav 23 Vineri Synodia 4“VJ , 12 Sâmbătă Cut. Onofrie și Petre _____________________________________________ 24 Sâmbătă Naft. Sf. Ion Botez. 4~U 1—4­ Redacția și Administrația 1GO. — Strada 3=>e Svlb. — ISO. CURIERUL (TH. BAL AS SÂN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.- Societate mutuală de publicitate pentru auuneiuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Caumartin.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. CONRESPONDENȚI itt STRÉINATATE: Rotter & C-o Riemergasse^l2 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C, Manuscriptele nepublicate se yor arde, iJn /Fr. i X“u.aal© La 6 anul 1628, Constantin Brăncovanu, zi­­desce monastirea Brâncoveni. La 7 anul 1848, Heliade și Golescu pără­­sesce Bucurescii spre a începe revoluția la Islaz. La 8 anul 1692, Armata română merge cu Turcii in resbel contra austriacilor. La 9 anul 1848. Proclamarea revoluțiunei române și sfințirea stegurilor la Islaz. La 10 anul 1849, Știrbei ocupă tronul Țăa­rei Românesci. La 11 anul 1843. Se proclamă ia Bucuresci revoluțiunea. La 12­ anul 1848. Bibescu ordonă morte­­guvernului provisoriu. FRANCESII ȘI ROMÂNII Ca cât­va timp, politica greșita a Franței care vede in Rusia pe alia­tul 80Q natural in lupta de revendi­­cațiune viitore contra Germaniei, are fatală influința și asupra națiunii române cu Franț­a relațiunilor In Ori­ent, in tote împrejurările, in tote ches­tiunile ce agităm noi românii, negre­șit, nu putem fi aprobați de muscali. Durere rosit, că, de cât­va timp, Franța» ca să complacă guvernului de Peter­sburg, se pune mereu in calea noas­tră constituind piedici cari ne sunt cu atât mai dureroase cu cât un viu de la națiunea care mai mult am spe­rat, și pe care mai mult am iubit’o. Am putea, dacă ar fi timpul se descoperim asemenea rele, să aducem noi triste ilustrațiuni la afirmațiunea noastră. Pentru astă­zi, ne mărginim a denunța lectorilor noștrii pe minis­trul representând pe Franța la Con­­stantinopol, care, care alaturea cu re­­presentantul Rusiei, a pus cele mai mari piedici la realizarea episcopatu­lui român din Macedonia. Și, pe când la Constantinopole, la Petersburg, guvernul francez ce a­­bandona, ba chiar ne deserva, avem de semnalat o mișcare dușmănoasă la adresa românilor și intr’o serie de publicațiuni tendențioase ce se fac de cât­va timp in Franța. Dacă este unde­va in Franța o a­­sociațiune literară și etnografica, care să fi proclamat cu drag frăția fran­­cesului cu românul, aceea a fost și este societatea „Felibrige latio“, acea societate care la 1878 acordă cel mai inalt premiu lui Alexandri, pentru cântul gintei latine. Ilustrul președinte al acestei socie­tăți, marele romanist Roque­ Ferrier, actualul președinte al societăței Feli­brige, alăturea cu marele poet Mistral și cu o pleiadă numeroasă de scrii­tori in tote genurile, n’au încetat, de la 1878, d’a se ocupa de națiunea română, de a o face cunoscută și iu­bită sub frumosul cer al Provenției și al Spaniei. Și cu toate acestea (ce nu poate face puterea banului!), un anonim cuteza să scrie, să tipărască, ha inest in două edițiuni consecutive, o carte care dupa titlul ei s’ar părea tocmai ieșita din inima asociațiunei Felibrige, dar care carte este dușmă­nos îndreptată contra națiunei române. „Cat­chisme du bon felibre“ este plătit să facă pe felibrii cel puțin a uita, că in peninsula carpato-balca­­nică sunt 12 milioane de frați latini. In adevar, enumerând pe popoarele pe cari „bunul felibre“ trebuie sa le considere de frați, pe poporul român sau îl tace sau îl lasă doară pe sea­ma slavilor! mai Noroc, că muscalii nu găsesc nn­pungi de umplut in frumosa Provedță, ci că au rămas acolo inimi calde, iubitoare pentru națiunea ro­mână. Ast­fel, la adunarea mare a­­nnală a felibrilor, de la 18 iunie st. n., se va ceti o energică și minunată protestare contra tendinței „catechis­­mului bunului folibru.“ „Oa est bien en France partisan „de l’aliance russo mais ou ne Fast „pas au point d’admettre que la Rou­­„manie dovient une secondo Bessa­rabia“, scrie un om de stat dio Franța, către d. V. A. Urechiâ preșe­dintele Ligei. Protestarea aceasta, pe care o vom da in numftrul viitor in tota între­gimea ei, va avea cu atât mai mult resunet, că se face ln mijlocul unui congres oficial, care va fi preșezat de ministrul de agricultură al Franței. Ea este destinată a avea mare rfi su­­net in totá presa franceză, și sperăm, că va fi in stare să convingă și pe guvernul din Petersburg, că a trecut timpul, pe când „Mescebrozii“ scriau in notele lor diplomatice, ca „origi­nile moldo-valachice se perd in „noptea timpurilor“. Pe cât se im, și Liga pentru uni­tatea culturală a românilor, a trimis o telegramă de protestare in contra tendinței semnalate in catechismul „bunului felibru“. Departe de a reuși asemenea ten­dințe, ele dau ocasiune Universităței din Montpelier, să cera din nou mi­nistrului instrucțiunei publice înfiin­țarea unei catedre de limbă română și dialecte române pe lângă facultatea de litere de acolo. (Romanulu) Alegerile pentru noile Cameri de Comerț. Cetim­io „Resboiul“ : După cum s’a anunțat deja, sâm­băta trecuta au avut loc in toată țara alegerile pentru oamenile de co­merț.—Nu știm incă ce s’o fi petre­cut prin provincii, in capitală insă am asistat la spectacolul obicinuit, adecă nepăsarea comercianților și industri­așilor. Nu știm cât timp are să mai tre­­că, până când comercianții și indus­triașii români vor fi pătrunși de im­portanța acestei instituțiuni, căci până asta­zi d-nia lor au rămas foarte indi­ferenți, ori de câte ori a fost vorba de a se face alegere pentru această camera. Această atitudine din partea sumei noastre comerciale a contribuit și con­­tribuește foarte mult la starea de mi­zerie in care se află comerciul nostru și până când lucrurile vor conține tot ast­fel, situația comercianților și in­dustriașilor noștri cu greu se va pu­tea îmbunătăți. „Voința Națională“ vorbind de a­­ceste alegeri, zice, că in capitală „ea a fost un adevărat scandal.“ Și pentru ce oare califică această alegere de scandaloasă ? Pentru­ că mii de alegatori au trebuit să fie a­­duși la urnă de către agenți adminis­trativi. Așa este, și tot ast­fel s’a ur­mat de la 1864, de când am înfiin­țat și noi camerile de comerț și pâ­nă astâ­zi, lung interval căci nici odată in acest nu s’a adunat fără a­­cest mijloc atâți patentări, câți sunt absolut necesari, pentru a putea pro­ceda la alegeri, prin urmare dar, dacă sar putea numi ceva scandalos, o asemenea calificație nu s’ar putea da, de­cât numai nepăsărei culpabile a acelora cari lipsesc de a exercita un drept, precum și de ași împlini o datorie care le incumbă interesul ge­neral economic al țarei, și ceea ce e mai trist, este, că tocmai cei din ca­pitală urmez ast­fel, dând un exemplu foarte rău comercianților de provincie. Cam tot ast­fel urmează și cu a­­legerile pentru corpurile legiuitoare : Obținându-se tot­deauna un număr mare de alegători de la vot, ori că guvernul este nevoit de a îndemna sau de a aduce chiar pe mulți din a­­legători pentru ca să voteze, ori că ies din urnă niște candidați, care nu represintă de­cât niște interese isolate. Dacă d-uii alegători s’ar presenta la toate alegerile in mare număr și cu bărbăție, ori­ce influență a veri că­rui guvern ar deveni zadarnică, și n’am auzi că cutare sau cutare a fost ales deputat sau senator prin influ­ența sau presiunea guvernului. Ast­fel fiind alegerea pentru ca­mera de comerciu din capitală a mers destul de regulat, mai cu seamă că nu s’a presentat de­cât o singură listă. Ceea ce insă regretăm este, că n’am găsit in acea listă și pe acei din d-nii comercianți, care făceau par­te până eri din camera noastră de comerț, precum este onorabilul d. Grigore Alexandrescu, unul din cei mai corecți și stimați comercianți și industriași, și care după cum ne zice „Timpul” a fost escris de către al­­catuitorul listei pentru motivul că a luat reuvéotul la întrunirea liberalilor de la Dacia asupra legei maximului, — un motiv cam ciudat — ca să nu făcem alt­fel — pentru a înlătura pe un comerciant cinstit și de frunte dintr’o reprezentație, in care este lo­cul lui natural. Dar, după cum am zis mai sus, aceasta cu s’ar fi putut întâmpla, dacă comercianții noștrii nu s’ar obține de la vot. TELEGRAME Paris 19 Iunie.— Guvernul francez a primit de la cel din Londra raportul ofi­cial al doctorilor in privința sănătăței lui Herz. Acesta este într’o stare ast­fel că nu numai că n’ar putea să compară di­naintea unui tribunal, ar fi chiar cu ne­putință de a ’1 transporta din o cameră in alta.­­ Contele de Haussonville a pronun­țat un discurs la banchetul p­esei monar­­h­iste a provinciei. El a expus progra­mul electoral al monarh­iștilor. El a atacat cu violență regimul republican și a făcut aluzie la omenii politici republicani impli­cați in afacerea Panama, tratând proce­sul de comedie. D. de Haussonville a de­clarat că monarchiștii trebue să opue sis­temului fara scrupule de astă­zi liga o­­mețiilor onești. Monarchiștii nu vor putea să se mulțumască, ca raliații, ca un mi­nimum de revendicări politice și religiose ci trebue să menție neatinse scopurile lor. Stockholm 19 Iunie.— Arhiducesa Ste­fania a sosit astă-seră ; se va da un prânz la palat in onórea sa. Londra 19 Iunie.— «Daily News» află din Constantinopol, in privința procesului tulburărilor din Cesarea, că tribunalul din Angora a condamnat 17 armeni, intre cari doui profesori la colegiul din Merswan, la pedepsa de moarte, 6 la 15 ani închi­­sore și 8 la 10 ani, 15 au fost achitați. Belgrad 19 Iunie.­­ Skupcina a adop­tat, în prima citire, proiectul care autorită guvernul să acorde Germaniei tratamen­tul națiunei celei mai favorizate, până la ratificarea noului tratat cu Germania, ra­tificare ce se va face cel mai târziu până la 31 Decembre 1893. Kladno 19 Iunie.­—Greva scade. Sunt numai 350 greviști. Cei­l­alți au reluat lucrul azi diminuță. Potsdam 19 Iunie. — Un incendiu s’a declarat la magasiile militare ; 600 de quintals de pâine și o mare cantitate de fân a ars. New­ York 19 Iunie.— Se asigură că, față cu situațiunea politică din Peru, co­rabia de resboiu „Melpomen” a primit or­dinul să se ducă la Callao, Viena 19 Iunie. —«Budapeater Corres­­pondenz» zice că d. Wekerle va mai sta două-trei zile la Viena pentru a continua deliberațiunile cu ministrul de finanțe, d. d. Steinbach, care a avut după amezi o lungă întrevedere cu d. Ghica, ministrul României.­­ Ambele delegațiuni, după ce și-au terminat lucrările și au constatat concor­danța hotărârilor lor, au fost închise de contele Kalnoky, care le-a mulțumit, în numele împăratului și al guvernului co­­mun, pentru patriotica lor activitate. Bruxelles 20 iunie.—Tóte localurile so­cialiste de aici au arborat stoguri roșii, in onorea victoriei socialiștilor germani. Brünn 20 iunie.—Ieri­sară mai multe mii de lucrători au împresurat localul un­de trebuia să aibă loc o adunare, care fusese interzisă. Cavaleria a împrăștiat mulțimea, care o ataca cu pietre. Tru­pele au șarjat mulțimea și a restabilit ordinea la 10 ore și 1am. In alte locali­tăți nu a fost nici o încercare de a se ține întruniri. So,ia 20 Iunie.— Principele Ferdinand al Bulgariei, în proclamațiunea adresată poporului, a anunțat că va absenta câte­va zile, numind ca locotenent princiar pe pri­mul ministru Sambuloff. ieri Berna 20 iunie.— Un conflict s’a ivit între lucrătorii elvețiani și italieni. S’au făcut 80 de arestări. Sunt 100 de răniți, intre cari anul grav. Un batalion de infanterie și un escadron de cavalerie, trimeși din Lucerna, au sosit in timpul nopței. Berlin 20 Iunie.—Comisiunea Camerei Seniorilor discutând legea asupra impo­­sitelor suplimentare, d. Miguel a declarat că nimeni n’are in gând să creeze un im­­posit asupra succesiunilor. * Strasburg 20 Iunie.— Rezultatele ale­gerilor in Alsacia-Lorena, sub raportul voturilor intrunite, probază o mare mic­șorare in partidul protestatarilor in favo­­rea mai cu sumă a naționalilor germani. Buda­pesta 20 Iunie. — «Budapester Correspondenz» anunță că negocierile pen­tru tractatul comercial austro român vor incepe mâine la Viena, Berlin 20 Iunie.—înainte de începerea procesului anti-semitului Paasch pentru injurii la adresa ministrului Brandl și a funcționarilor superiori de la externe, a­­cuzatul a încercat să se sinucidă. După propunerea medicului legist, care crede ca Paasch este atins de mania persecuțianei, tribunalul a amânat procesul și a ordo­nat internarea acuzatului intr’o casă de nebuni, unde va fi observat timp de 6 săptămâni. ------------------*­CRONICA INTERNA Duminică, 6 Iunie, la orele 5 p. m. M. S. Regele și AA. II RR. Principele și Principesa României, urmați de suite, au mers la grădina Cișmegiu, unde se organizase serbări de către societatea Fur­nica pentru mărirea fondurilor ei. La sosire, Regele și Altețele Lor Re­gale au fost întâmpinate de d-na Elena Cornescu, președinta societăței, d-na A­­lexandrina General Manu, d-na Smaranda Răsu­, d-na Bib­escu, precum și multe alte demne membre ale societății. In drădină erau ridicate multe pavili­­one, iu­cari demne din societate vindeau produsele industriei casnice țârănești,

Next