Curierul Foaea Intereselor Generale, 1893 (Anul 20, nr. 1-64)
1893-06-11 / nr. 58
Anul al XXI-lea No. 58._________________IASSI Vineri II (23) Iunie 1893.___________________Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IM IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.—pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE,pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestrul Fr. STRAINATATE...................................................40 Fr.~ NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani-ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anuncuri: Pag. 1,50 b. Pag. III ,40 b. Pag. IV, 30 b. 1 .... / CJ a, fem. darul Septa m. a. no I / STIL VECHIPI gI gA ] PATRONUL ț» I L RI ~T~ TIMPUL DIN SEPTÃMÂNA | STIL NOU J v ȘIU A | PATRONUL PILEI | Rău. Sereim !^Apus. Sereim Iunie 1 *“ ~ Iunie . 6 Duminică Sf. Visarion 18 Duminică Marcus 7 Luni Sf. Martir Teodor T . A . 19 Luni Gervasiu l lu 8 Marți Sf. Martir Teodor Stratilat La 10 patraminigiu cu timp semnat 20 Marți Florentina 4~16 * 0 Marcuri Sf. Kiril Arhhiepiscopul poi a plecat spre plac. 21 Mercuri Alois 4—Jin~Vi 10 Joi Sf. Martir Timotei 22 Joi Paulina 4~ Jj® , TÍ 11 Vineri Apostolul Vartolomeu ,ji Virnav 23 Vineri Synodia 4“VJ , 12 Sâmbătă Cut. Onofrie și Petre _____________________________________________ 24 Sâmbătă Naft. Sf. Ion Botez. 4~U 1—4 Redacția și Administrația 1GO. — Strada 3=>e Svlb. — ISO. CURIERUL (TH. BAL AS SÂN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.- Societate mutuală de publicitate pentru auuneiuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Caumartin. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. CONRESPONDENȚI itt STRÉINATATE: Rotter & C-o Riemergasse^l2 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C, Manuscriptele nepublicate se yor arde, iJn /Fr. i X“u.aal© La 6 anul 1628, Constantin Brăncovanu, zidesce monastirea Brâncoveni. La 7 anul 1848, Heliade și Golescu părăsesce Bucurescii spre a începe revoluția la Islaz. La 8 anul 1692, Armata română merge cu Turcii in resbel contra austriacilor. La 9 anul 1848. Proclamarea revoluțiunei române și sfințirea stegurilor la Islaz. La 10 anul 1849, Știrbei ocupă tronul Țăarei Românesci. La 11 anul 1843. Se proclamă ia Bucuresci revoluțiunea. La 12 anul 1848. Bibescu ordonă morteguvernului provisoriu. FRANCESII ȘI ROMÂNII Ca câtva timp, politica greșita a Franței care vede in Rusia pe aliatul 80Q natural in lupta de revendicațiune viitore contra Germaniei, are fatală influința și asupra națiunii române cu Franța relațiunilor In Orient, in tote împrejurările, in tote chestiunile ce agităm noi românii, negreșit, nu putem fi aprobați de muscali. Durere rosit, că, de câtva timp, Franța» ca să complacă guvernului de Petersburg, se pune mereu in calea noastră constituind piedici cari ne sunt cu atât mai dureroase cu cât un viu de la națiunea care mai mult am sperat, și pe care mai mult am iubit’o. Am putea, dacă ar fi timpul se descoperim asemenea rele, să aducem noi triste ilustrațiuni la afirmațiunea noastră. Pentru astăzi, ne mărginim a denunța lectorilor noștrii pe ministrul representând pe Franța la Constantinopol, care, care alaturea cu representantul Rusiei, a pus cele mai mari piedici la realizarea episcopatului român din Macedonia. Și, pe când la Constantinopole, la Petersburg, guvernul francez ce abandona, ba chiar ne deserva, avem de semnalat o mișcare dușmănoasă la adresa românilor și intr’o serie de publicațiuni tendențioase ce se fac de câtva timp in Franța. Dacă este undeva in Franța o asociațiune literară și etnografica, care să fi proclamat cu drag frăția francesului cu românul, aceea a fost și este societatea „Felibrige latio“, acea societate care la 1878 acordă cel mai inalt premiu lui Alexandri, pentru cântul gintei latine. Ilustrul președinte al acestei societăți, marele romanist Roque Ferrier, actualul președinte al societăței Felibrige, alăturea cu marele poet Mistral și cu o pleiadă numeroasă de scriitori in tote genurile, n’au încetat, de la 1878, d’a se ocupa de națiunea română, de a o face cunoscută și iubită sub frumosul cer al Provenției și al Spaniei. Și cu toate acestea (ce nu poate face puterea banului!), un anonim cuteza să scrie, să tipărască, ha inest in două edițiuni consecutive, o carte care dupa titlul ei s’ar părea tocmai ieșita din inima asociațiunei Felibrige, dar care carte este dușmănos îndreptată contra națiunei române. „Catchisme du bon felibre“ este plătit să facă pe felibrii cel puțin a uita, că in peninsula carpato-balcanică sunt 12 milioane de frați latini. In adevar, enumerând pe popoarele pe cari „bunul felibre“ trebuie sa le considere de frați, pe poporul român sau îl tace sau îl lasă doară pe seama slavilor! mai Noroc, că muscalii nu găsesc nnpungi de umplut in frumosa Provedță, ci că au rămas acolo inimi calde, iubitoare pentru națiunea română. Astfel, la adunarea mare annală a felibrilor, de la 18 iunie st. n., se va ceti o energică și minunată protestare contra tendinței „catechismului bunului folibru.“ „Oa est bien en France partisan „de l’aliance russo mais ou ne Fast „pas au point d’admettre que la Rou„manie dovient une secondo Bessarabia“, scrie un om de stat dio Franța, către d. V. A. Urechiâ președintele Ligei. Protestarea aceasta, pe care o vom da in numftrul viitor in tota întregimea ei, va avea cu atât mai mult resunet, că se face ln mijlocul unui congres oficial, care va fi preșezat de ministrul de agricultură al Franței. Ea este destinată a avea mare rfi sunet in totá presa franceză, și sperăm, că va fi in stare să convingă și pe guvernul din Petersburg, că a trecut timpul, pe când „Mescebrozii“ scriau in notele lor diplomatice, ca „originile moldo-valachice se perd in „noptea timpurilor“. Pe cât se im, și Liga pentru unitatea culturală a românilor, a trimis o telegramă de protestare in contra tendinței semnalate in catechismul „bunului felibru“. Departe de a reuși asemenea tendințe, ele dau ocasiune Universităței din Montpelier, să cera din nou ministrului instrucțiunei publice înființarea unei catedre de limbă română și dialecte române pe lângă facultatea de litere de acolo. (Romanulu) Alegerile pentru noile Cameri de Comerț. Cetimio „Resboiul“ : După cum s’a anunțat deja, sâmbăta trecuta au avut loc in toată țara alegerile pentru oamenile de comerț.—Nu știm incă ce s’o fi petrecut prin provincii, in capitală insă am asistat la spectacolul obicinuit, adecă nepăsarea comercianților și industriașilor. Nu știm cât timp are să mai trecă, până când comercianții și industriașii români vor fi pătrunși de importanța acestei instituțiuni, căci până astazi d-nia lor au rămas foarte indiferenți, ori de câte ori a fost vorba de a se face alegere pentru această camera. Această atitudine din partea sumei noastre comerciale a contribuit și contribuește foarte mult la starea de mizerie in care se află comerciul nostru și până când lucrurile vor conține tot astfel, situația comercianților și industriașilor noștri cu greu se va putea îmbunătăți. „Voința Națională“ vorbind de aceste alegeri, zice, că in capitală „ea a fost un adevărat scandal.“ Și pentru ce oare califică această alegere de scandaloasă ? Pentru că mii de alegatori au trebuit să fie aduși la urnă de către agenți administrativi. Așa este, și tot astfel s’a urmat de la 1864, de când am înființat și noi camerile de comerț și până astâzi, lung interval căci nici odată in acest nu s’a adunat fără acest mijloc atâți patentări, câți sunt absolut necesari, pentru a putea proceda la alegeri, prin urmare dar, dacă sar putea numi ceva scandalos, o asemenea calificație nu s’ar putea da, decât numai nepăsărei culpabile a acelora cari lipsesc de a exercita un drept, precum și de ași împlini o datorie care le incumbă interesul general economic al țarei, și ceea ce e mai trist, este, că tocmai cei din capitală urmez astfel, dând un exemplu foarte rău comercianților de provincie. Cam tot astfel urmează și cu alegerile pentru corpurile legiuitoare : Obținându-se totdeauna un număr mare de alegători de la vot, ori că guvernul este nevoit de a îndemna sau de a aduce chiar pe mulți din alegători pentru ca să voteze, ori că ies din urnă niște candidați, care nu represintă decât niște interese isolate. Dacă d-uii alegători s’ar presenta la toate alegerile in mare număr și cu bărbăție, orice influență a veri cărui guvern ar deveni zadarnică, și n’am auzi că cutare sau cutare a fost ales deputat sau senator prin influența sau presiunea guvernului. Astfel fiind alegerea pentru camera de comerciu din capitală a mers destul de regulat, mai cu seamă că nu s’a presentat decât o singură listă. Ceea ce insă regretăm este, că n’am găsit in acea listă și pe acei din d-nii comercianți, care făceau parte până eri din camera noastră de comerț, precum este onorabilul d. Grigore Alexandrescu, unul din cei mai corecți și stimați comercianți și industriași, și care după cum ne zice „Timpul” a fost escris de către alcatuitorul listei pentru motivul că a luat reuvéotul la întrunirea liberalilor de la Dacia asupra legei maximului, — un motiv cam ciudat — ca să nu făcem altfel — pentru a înlătura pe un comerciant cinstit și de frunte dintr’o reprezentație, in care este locul lui natural. Dar, după cum am zis mai sus, aceasta cu s’ar fi putut întâmpla, dacă comercianții noștrii nu s’ar obține de la vot. TELEGRAME Paris 19 Iunie.— Guvernul francez a primit de la cel din Londra raportul oficial al doctorilor in privința sănătăței lui Herz. Acesta este într’o stare astfel că nu numai că n’ar putea să compară dinaintea unui tribunal, ar fi chiar cu neputință de a ’1 transporta din o cameră in alta. Contele de Haussonville a pronunțat un discurs la banchetul pesei monarhiste a provinciei. El a expus programul electoral al monarhiștilor. El a atacat cu violență regimul republican și a făcut aluzie la omenii politici republicani implicați in afacerea Panama, tratând procesul de comedie. D. de Haussonville a declarat că monarchiștii trebue să opue sistemului fara scrupule de astăzi liga omețiilor onești. Monarchiștii nu vor putea să se mulțumască, ca raliații, ca un minimum de revendicări politice și religiose ci trebue să menție neatinse scopurile lor. Stockholm 19 Iunie.— Arhiducesa Stefania a sosit astă-seră ; se va da un prânz la palat in onórea sa. Londra 19 Iunie.— «Daily News» află din Constantinopol, in privința procesului tulburărilor din Cesarea, că tribunalul din Angora a condamnat 17 armeni, intre cari doui profesori la colegiul din Merswan, la pedepsa de moarte, 6 la 15 ani închisore și 8 la 10 ani, 15 au fost achitați. Belgrad 19 Iunie. Skupcina a adoptat, în prima citire, proiectul care autorită guvernul să acorde Germaniei tratamentul națiunei celei mai favorizate, până la ratificarea noului tratat cu Germania, ratificare ce se va face cel mai târziu până la 31 Decembre 1893. Kladno 19 Iunie.—Greva scade. Sunt numai 350 greviști. Ceilalți au reluat lucrul azi diminuță. Potsdam 19 Iunie. — Un incendiu s’a declarat la magasiile militare ; 600 de quintals de pâine și o mare cantitate de fân a ars. New York 19 Iunie.— Se asigură că, față cu situațiunea politică din Peru, corabia de resboiu „Melpomen” a primit ordinul să se ducă la Callao, Viena 19 Iunie. —«Budapeater Correspondenz» zice că d. Wekerle va mai sta două-trei zile la Viena pentru a continua deliberațiunile cu ministrul de finanțe, d. d. Steinbach, care a avut după amezi o lungă întrevedere cu d. Ghica, ministrul României. Ambele delegațiuni, după ce și-au terminat lucrările și au constatat concordanța hotărârilor lor, au fost închise de contele Kalnoky, care le-a mulțumit, în numele împăratului și al guvernului comun, pentru patriotica lor activitate. Bruxelles 20 iunie.—Tóte localurile socialiste de aici au arborat stoguri roșii, in onorea victoriei socialiștilor germani. Brünn 20 iunie.—Ierisară mai multe mii de lucrători au împresurat localul unde trebuia să aibă loc o adunare, care fusese interzisă. Cavaleria a împrăștiat mulțimea, care o ataca cu pietre. Trupele au șarjat mulțimea și a restabilit ordinea la 10 ore și 1am. In alte localități nu a fost nici o încercare de a se ține întruniri. So,ia 20 Iunie.— Principele Ferdinand al Bulgariei, în proclamațiunea adresată poporului, a anunțat că va absenta câteva zile, numind ca locotenent princiar pe primul ministru Sambuloff. ieri Berna 20 iunie.— Un conflict s’a ivit între lucrătorii elvețiani și italieni. S’au făcut 80 de arestări. Sunt 100 de răniți, intre cari anul grav. Un batalion de infanterie și un escadron de cavalerie, trimeși din Lucerna, au sosit in timpul nopței. Berlin 20 Iunie.—Comisiunea Camerei Seniorilor discutând legea asupra impositelor suplimentare, d. Miguel a declarat că nimeni n’are in gând să creeze un imposit asupra succesiunilor. * Strasburg 20 Iunie.— Rezultatele alegerilor in Alsacia-Lorena, sub raportul voturilor intrunite, probază o mare micșorare in partidul protestatarilor in favorea mai cu sumă a naționalilor germani. Budapesta 20 Iunie. — «Budapester Correspondenz» anunță că negocierile pentru tractatul comercial austro român vor incepe mâine la Viena, Berlin 20 Iunie.—înainte de începerea procesului anti-semitului Paasch pentru injurii la adresa ministrului Brandl și a funcționarilor superiori de la externe, acuzatul a încercat să se sinucidă. După propunerea medicului legist, care crede ca Paasch este atins de mania persecuțianei, tribunalul a amânat procesul și a ordonat internarea acuzatului intr’o casă de nebuni, unde va fi observat timp de 6 săptămâni. ------------------*CRONICA INTERNA Duminică, 6 Iunie, la orele 5 p. m. M. S. Regele și AA. II RR. Principele și Principesa României, urmați de suite, au mers la grădina Cișmegiu, unde se organizase serbări de către societatea Furnica pentru mărirea fondurilor ei. La sosire, Regele și Altețele Lor Regale au fost întâmpinate de d-na Elena Cornescu, președinta societăței, d-na Alexandrina General Manu, d-na Smaranda Răsu, d-na Bibescu, precum și multe alte demne membre ale societății. In drădină erau ridicate multe pavilione, iucari demne din societate vindeau produsele industriei casnice țârănești,