Cutezătorii, 1968 (Anul 2, nr. 1-52)

1968-01-04 / nr. 1

UN URIAŞ CARNAVAL Cu o neasemuită revărsare de tinereţe, cintec, joc şi veselie s-a desfăşurat sub cupola de sticlă a Sălii expoziţiei economiei naţionale,in prima zi a anului 1968, carna­valul pionierilor şi şcolarilor organizat de Consiliul orăşenesc al pionierilor din Bucu­reşti. Un semnal pornit din zeci de goarne, semnal amplificat de uriaşa încăpere de oţel şi sticlă a încremenit pentru o clipă miile de prinţişori şi prinţese, de Ilene Cosîn­­zene, de iepuraşi, de copii îmbrăcaţi în costume de epocă, de... dar înşiruirea ar fi imposibilă pe un spaţiu chiar de zece ori mai mare ca acesta. Cînd de sus au început să se reverse milioane de confeti şi mii de serpentine, încremenirea s-a transformat într-un chiot nemaivăzut de veselie. Din veselie dar numaidecît un dans, asta e ştiut, mai ales cînd orchestra te îmbie. Dansul e oprit adesea de intermezzo-uri, unele im­presionante ca de pildă desfăşurarea de forţe pe care au dovedit-o cei 80 de pionieri şi şcolari din raionul Nicolae Bălcescu care au executat un o pluguşor, cum, eu cel puţin, n-am mai văzut... Şi iar dans şi iar distracţie cu bunăvoinţa lui Horia Căciu­­lescu şi Adrian Pop (care au atins în «discur­surile’» lor şi cîteva «delicate» probleme şco­lare), cu ajutorul lui Sache de la Circul de Stat. Au fost şi concursuri distractive, a venit, şi a şi cîntat, bineînţeles, cunoscutul trio Calcan. In fine, mai spre sfirşit, a apărut şi Moş Gerilă cu o impresionantă suită. Sub masca moşului se ascundea, de fapt, actorul Constantin Guriţă, dar toţi cei de faţă nu voiau să ştie acest lucru: Moş Gerilă, e Moş Gerilă. A. ALBU LA ŞCOALA GENERALĂ NR. 191 DIN BUCU­REŞTI ŞCOLARII MICI AU TRĂIT, NU DE MULT. CLIPE DE MARE EMOŢIE: PRIMIREA CRAVATEI ROŞII. RADU LUCIAN ESTE UNUL DINTRE El. Castelul cu surprize Un adevărat castel In mijlocul pădurii, la poalele munţilor... Oare ce surprize ascunde? O sută treizeci de Ilene Cosînzene, In toiul unui concurs pentru... construirea celui mai nostim om de zăpadă. Cu cîteva minute în urmă bucătăria fusese devastată. Au fost luafi toţi morcovii, toţi cărbunii, toate măturoa­iele. Stop! A trecut jumătatea de oră stabilită, şi juriul e In mare Ihcurcătură: cui să atribuie tuttietatea? Pînă se vor hotărî, se încinge o luptă crlncenă cu... bulgări de zăpadă. Trifan Cecilia din Bucureşti Işi merită titlul de «artista detaşamentului». Omul de zăpadă modelat de ea are «cel mai grozav nas». Ciştigător totuşi, dind dovadă de şi mai multă fantezie, detaşamentul 3! Se lasă încet Inserarea. Ceata zgomotoasă de Cosîn­­zene se retrage după zidurile castelului. In mijlocul unui careu apare «Rihanna» (aşa a fost poreclită Emi­­seu­ Reihan din Constanţa). Ea cântă un fermecător cintec tătăresc. Aplauzele îndelungate o răsplătesc pe Vitcu Doina din Bucureşti, pentru cintecul «Ţărăn­cuţa», ca şi pe Ferencz Eva şi Szilăgyi Marta, care aduc cu ele voioşia melodiilor de pe Valea Mureşului. ...lată-ne la sftrşitul primei zile în tabăra de iarnă de la Olteni. Abia acum Imi dau seama că trebuia să vă spun de la început: castelul, în care odinioară huzu­reau grofii, este acum minunata tabără a pionierilor, iar Cosm­zenele sunt cele 130 de pioniere sosite aici din Bucureşti, Constanţa, Adamclisi, Hirşova şi Tîrgu- Mureş, pentru a-şi petrece o vacanţă de iarnă bogată in surprize dintre cele mai frumoase şi de neuitat. ECATERINA BOKOR DINTRE AUTOMOBILELE C-1 CONSTRUITE DE CITITORII NOŞTRI DUPĂ SCHIŢA PUBLICATĂ ÎN NUMĂRUL 7 AL REVISTEI ESTE CEL PE CARE-L VEDEŢI ÎN FOTOGRAFIE. CONSTRUCTOR: RATZ OTTO, ŞCOALA GENERALĂ NR. 4, BAIA MARE. PENTRU IZBÎNDA SA REDACŢIA I-A ACORDAT UN PREMIU SPECIAL, CONSTÎND DINTR-O TRUSĂ «MICUL LĂCĂTUŞ», PE CARE-I DORIM S-O FOLO­SEASCĂ ÎN VEDEREA UNOR CONSTRUCŢII ME­REU MAI REUŞITE.

Next