Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)
1971-10-14 / nr. 41
O informaţie recentă consemna faptul că,în 1971, frumuseţile Deltei au atras un număr de vizitatori de patru ori mai mare decît anul trecut. Practic, în sezonul turistic, populaţia Deltei Dunării s-a dublat. Numărul vizitatorilor ei,veniţi din alte ţări, a sporit de asemenea. Faptul este pe deplin explicabil: Delta Dunării este un unicat în peisajul continentului nostru. Fie că te instalezi în lotca unui pescar, fie că străbaţi braţele Dunării cu «Săgeata», încîntarea pe care ţi-o oferă peisajul inedit este aceeaşi: jepci, ghioluri şi canale unbrite de pletele sălciilor, păduri ce ctfpjjjw liciuri de apă acoperite cu provoanțe de nuferi... Nu odată i se poate întîmpla vînătorului să uite vînatul, furat de frumusețea unei păsări sau de foșnetul catifelat al pădurilor de plop. Cu venirea toamnei, farmecul Deltei sporește, începe marea călătorie a păsărilor, care îşi dau parcă întîlnire în acest punct. Răspîntie a drumurilor de mii d kilometri din nordul rece spre locurile calde în care vor cuibări, loc de popas sau ţintă a călătoriei, Delta Dunării devine un adevărat paradis al lor. Şi aceasta pentru că este situată în calea păsărilor migratoare din Europa şi Asia, care se îndreaptă spre Peninsulă Balcanică şi de aici spre Africa sau Asia Mică. O dată cu zilele mai reci şi ceţoase încep să ne sosească din depărtările nopţilor polare «oaspeţii de iarnă» — circa 40 de specii de păsări. Pentru elecţiua dulce a Deltei în timpul iernii este o adevărată salvare. Aici îşi dau întîlnire lebăda cîntătoare (Cygnus cygnus) şi gîrliţele (Anser albifrons), care vin în cîrduri imense de mii şi mii de exemplare. O numărătoare efectuată de către specialiştii noştri în colaborare cu colegii lor din alte ţări a demonstrat că numai în decembrie 1968 şi 1969 au fost prezente în Deltă 25 000 de exemplare de Branta ruficollis, ceea ce reprezintă mai bine de jumătate din numărul lor total. Gîsca cu gît roşu — cum se numeşte popular — parcurge mai bine de 4 000 km din nordvestul Siberiei pînă la noi. Numărătorile efectuate la aceeaşi dată consemnează cifre şi mai impresionante la alte specii: Anas creca: 150 000 de exemplare, Anas plathinas: 200 000, Anser albifrons: 500 000 de exemplare! Nenumăratele raţe sălbatice, fundaci, pescăruşi, păsări răpitoare dau nu numai farmec, dar sporesc şi interesul ştiinţific pentru un biotop apreciat de specialiştii din lumea întreagă ca unic în Europa.Delta înseamnă însă şi o mare bogăţie. Cu peste şase decenii în urmă, sap vântul român Grigore Antifţa, bun cunoscător al Deltei, scria numeroase lucrări prin care atrăgea atenţia asupra posibilităţii de valorificare a acestor bogăţii, şi milita pentru crearea unor сопл diţii mai bune pescarilor dirr aceste ţinuturi. Visul marelui învăţat se împlineşte. Delta înseamnă stuf, materie primă pentru celuloză ce rivalizează cu cea obţinută din răşinoase, înseamnă importante produse cerealiere, înseamnă cele aproximativ 110 specii care dau 50%if din producţia de peşte de apă dulce a ţării, mii şi mii de alte animale, păsări şi mamifere valoroase, ca vidra, nurca, nevăstuica, hermina, mistreţul, vulpea, bizamul, nutria etc. O asemenea diversitate de bogăţii se cerea valorificată la nivelul exigenţelor contemporane. Din indicaţia conducerii partidului şi statului nostru, a fost întocmit un amplu studiu privind valorificarea complexă a Deltei şi a luat fiinţă un organism unic: Centrala «Delta Dunării». Ea are rolul de a coordona întreaga activitate economică din această zonă, avînd în vedere atît producţia stuficolă pentru celuloză cît şi cea piscicolă, agricolă, silvică, problemele de cercetare ştiinţifică şi proiectare, transportul pe apă, utilajele şi navele necesare şi multe altele.Intervenţia omului în acest biotop se face cu o grijă deosebită, avîndu-se în vedere atît valorificarea eficientă a bogăţiilor, cît şi păstrarea echilibrului biologic. Se ştie că o specie nouă introdusă într-un anumit mediu poate declanşa,prin existenţa ei, prin modul în care se otrăneşte pe seama altor specii, fenomene cu totul nedorite. Pentru ".maţirea potenţialului cinegetic şi tifistic al Deltei Dunării re, de exemplu, noi specii, cum căpriorii, lopăta-B de a proceda la terte specii, ceritoriului silvocineau experimentat î biotop şi consecelelalte specii, animale cu blană est introduse nustabilit că nu vor I biologic, epţie de valorificare a mediului, at socialist, ne dă pe viitor nu se va mai îijunge la dispariţia unor specii de plante sau animale în urma intervenţiei omului. Este suficient să amintim în acest sens dispariţia egretei, victimă a frumuseţii penelor; ei ajunse «la modă» acum cîteva decenii. IN SEGOIUl CIBERNETICII Grija pentru ocrotirea multor specii pe cale de dispariţie se manifestă şi prin declararea lor drept monumente ale naturii. Egreta, lopătarul, ţigănuşul, diferite specii de stîrci sau zone întregi, cum ar fi pădurile Letea sau Caraorman, sînt declarate monumente ale naturii sau rezervaţii ştiinţifice, devenind adevărate la f frumuseţea şi bogăţia Deltei oferă în acelaşi timp un cîmp larg imaginaţiei arhitecţilor şi constructorilor. Astfel, un grup de specialişti români au realizat proiectul unui oraş al viitorului denumit Delta. în viziunea acestora, întreaga Deltă a Dunării devine o aşezare unică, O reţea de orăşele pentru cîte 1 000 de locuitori prinse în ţesătura grindurilor, ghiolurilor, canalelor cu plante şi animale atît de caracteristice, un mediu în care omul se va încadra perfect, fără a transforma natura, folosind-o, în schimb cît mai raţional. Civilizaţia zilelor noastre va fi prezentă în confortul locuinţelor, în instalaţiile tehnice ultramoderne, în aparatura electronică necesară pentru munca în aer liber. Locuitorii celor două mari centre Sf. Gheorghe (cu 100 000 locuitori) şi Razelm (cu 150 000) vor beneficia de tot ceea ce poate oferi tehnica modernă. Pentru ca omul să poată pătrunde în cele mai izolate şi mai puţin accesibile colţuri, au fost imaginate locuinţe plutitoare. Prevăzute cu motoare silenţioase, ele se vor strecura pe sub pletele sălciilor prin japte, ancorîndu-se de grinduri fără a tulbura liniştea păsărilor venite să cuibărească în Deltă. Motoarele vor putea fi acţionate fie direct de om, fie de un creier electronic instalat la Razelm. Locuinţa plutitoare va putea să asigure tot confortul pentru muncă şi odihnă în mod autonom timp de două luni. Aceasta graţie faptului că asemenea locuinţe sînt imaginate din două elemente : unul fix, dotat cu energie electrică, apă, canal etc., şi altul mobil, cu o autonomie de 15 zile. O apăsare pe buton va pune la dispoziţia locatarului douăcamere gonflabile, înzestrate cu mobilier de asemenea gonflabil. O aparatură electronică va asigura efectuarea unor activităţi sau petrecerea timpului liber în condiţiile cele mai moderne şi în acelaşi timp în mijlocul naturii. Realizarea acestei viziuni a viitorului oraş Delta sau a alteia va adăuga o nouă perlă în şiragul de frumuseţe şi bogăţie care este patria noastră. ratoare.F ELENA MANTII/ biolog ngmmm