Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)
1971-11-25 / nr. 47
u ei In timpul călătoriei vreo sumă de bani, pentru întreţinere, împreună cu alţi trei prieteni — Alexandru Pascu, Gheorghe Negreanu şi Paul Pirvu— au inceput pregătirile. Pentru ca pe drum să se poată înţelege cu localnicii, cei patru au început să înveţe cîte 5—6 limbi străine. Bunicul a învăţat mai întîi germana şi franceza, apoi italiana, spaniola, portugheza, engleza şi flamanda. In acelaşi scop au învăţat şi ceilalţi greaca, turca, araba, maghiara, rusa şi altele. La concurs s-au prezentat 200 de persoane. Printre ei se aflau şi cei patru români. Plecarea a fost stabilită la 1 aprilie 1910, fiecare concurent pornea din capitala ţării sale. Astfel, la acea dată, au pornit din Bucureşti şi cei patru prieteni însoţiţi de un cîine ciobănesc, Harap. Hotărîseră să meargă îmbrăcaţi în costume naţionale, iar ca mijloc de existenţă aveau să organizeze programe artistice. Astfel, prin această mică echipă de tineri români, dansul şi evitecul nostru popular au făcut înconjurul lumii de acum 61 de ani. Vă daţi seama prin cîte greutăţi au trecut, eroii cîtor peripeţii, uneori dramatice, au fost. Au cunoscut fel de fel de oameni — de la membrii unor triburi din Australia sau Africa pînă la eschimoşii din Alaska. La un moment dat, mica lor echipă a început să se împuţineze. La 17 iulie 1911, Pascu a rămas, din cauza unei intoxicaţii, în India, la Bombay. Puţin mai tîrziu, Negreanu rămîne cu un picior fracturat, în China. Zeci de mii de kilometri , trecînd prin zeci de ţări şi oraşe, au fost parcurşi doar în doi. Ultima despărţire a avut loc în America, la Jacksonville, cînd Pîrvu, bolnav, nu-şi mai poate continua călătoria. Harap rămîne şi era acolo, la rugămintea lui Pîrvu. Bunicul parcurge, de acum, singur, încă 10 000 km.. Nemaiputînd da spectacole de unul singur, îşi cîştigă existenţa prin conferinţe. In toată perioada călătoriei, pe jos, bunicul a rupt 497 perechi de opinci şi 28 de costume naţionale, pe care le primea din ţară prin poştă. Cele 50 de kg de documente pe care le-a strîns de-a lungul celor 6 ani ai călătoriei atestă că bunicul a trecut prin 76 de state, a traversat 3 oceane şi 7 mări. Astăzi bunicul este pensionar şi locuieşte în oraşul Buzău. De fiecare dată cînd îl vizitez, nu scap prilejul să zăbovesc în micul lui muzeu şi să răsfoiesc albumele cu autografe şi fotografii, revistele şi bogata corespondenţă sosită din întreaga lume. De fiecare dată plec cu un sentiment de mîndrie şi cu dorinţa ca în viitor să pot face şi eu cunoscute lumii frumuseţile şi realizările patriei mele socialiste. CRISTIAN SÎRBESCU, cl. a Vlll-a , Liceul Beceni, judeţul Buzău ! " Vara aceasta am avut bucuria să-mi petrec vacanţa într-o tabără internaţională din R.P. Polonă, alături de alţi copii din 20 de ţări. De la Katovice, unde am stat cîteva zile, am plecat in numeroase excursii, în timpul cărora am cunoscut oameni şi locuri importante din ţara prietenă. La Krakovia, vechiul castel Wawel, precum şi o veche salină, astăzi devenită muzeu, ne-au produs frumoase impresii. Jocul, cîntecul şi voia bună ne-au însoţit tot timpul. Intr-o zi, însă, copiii din tabăra înfiloi şi vrăbiuţe. HAIDEŢI IA NOI ÎN CĂSUŢE Foto: SABINA GLIGOR, cl. a Vl-a, Şcoala generală nr. 2, Cîmpeni-Mihăieşti, judeţul Alba MOŞ GHEORGHE Foto: GABRIELA BEREA, cl. a Vll-a, Şcoala generală nr. 3, Sebeş PRETUTINDENI TRĂIESC COPII GÎNDURILE PRIETENILOR MEI In zilele petrecute la Năvodari, în tabăra internaţională mi-am făcut nenumăraţi prieteni. Cu citeva zile înainte,lie despărţire mi-au împărtăşit uneva ginduri. TANJDK MAIDAR si DAVAA PURIVSUREN. Mongnlirr f)V pe întinsele stepe ale patriei noastre, vă transmitem, dragi prieteni români, salutul copiilor din Mongolia. Ne-am simţit aici minunat. Gindul care ne-a însufleţit permanent pe frumosul litoral românesc, a fost gindul păcii şi prieteniei. RITVA HILDEN, finlanda: Noi, pionierii finlandezi, găsim că e foarte plăcut să te afli in os pe tic in Rominia. Sperăm să ne intilnăn cu pionieri români şi la noi in Finlanda, unde am vrea să vă simţiţi tot atit de bine cum ne-am simţit şi noi in frumoasa voastră ţară. Aş vrea să vă mai spun că pionieri finlandezi iubesc pacea şi prietenia, asemenea tuturor copiilor lumii. KEREKEST, Iugoslavia: Sunt foarte bucuros dă aici, la Năvodari, mi-am făcut mulţi prieteni despre care voi avea multe de povestit colegilor mei de la şcoala «Ivan Ivanovici Zunajc» la care învăţ. IX la prietenii români am aflat că cei mai buni elevi la învăţătură primesc distincţii pioniereşti. Şi noi este aproape la fel. Toţi cei care obţia ap de foarte bum- primişi tradiţionalele distincţii вЙШ!aa noastră n-au rîs. A fost ziua cînd am vizitat Auschwitz-ul, fost lagăr de concentrare fascist. Tot ce am văzut acolo m-a făcut să înţeleg ce a însemnat războiul, cu toate nenorocirile lui. Cele văzute m-au impresionat atît de mult încît mi-ar fi foarte greu să mai vizitez acele locuri a doua oară. Săli întregi cu ghete desperechiate, ochelari de sîrmă, perii de tot feluritrăpuși rupte, geamantane — aminteau de niște oameni care au fost cîndva vii. De pe fotografiile expuse mă sfredeleau, parcă, ochii femeilor şi copiilor care şi-au pierdut viaţa acolo. In curte am văzut copacul sub care cei veniţi se adunau pentru a vedea pentru ultima oară soarele. Dincolo de el, oamenii deveneau simple numere, care, In scurt timp, dispăreau şi ele. Atunci mi-am dat seama cit este de important ca oamenii din întreaga lume să se unească şi să lupte pentru menţinerea păcii pe toată planeta.. După şederea la gazdele noastre primitoare din Katovice, am pornit la Funka, o localitate din apropierea Balticei. La plecare, în drum spre Varşovia, am vizitat Torunul, oraş in care s-a născut Copernic. Peste tot, ne-am bucurat de gazde ospitaliere de care-mi voi aduce totdeauna aminte cu plăcere. CAMELIA VICTORIA SÎMBOTIN, Rădăuţi, Suceava. $VIIARUL m ^ SE H . 34 PE BAZA RUBRICILOR ANUNTATE DE NOI ÎN NUMĂRUL«, e fa&NA A 3-A» LA CARE SE $ MAI ADAUGĂ TREI RUBRICI NOI: €eweai*-â&j=eaii__ [dnch£fe. /ăi JsnXaftAHuhi, u Cj da. AtflulUi.' CUL I '^ZCvnvr&rfe. oCrsnnOvmr^' -fu&rujtAt&l, cJU, ote. A rrucUt e. oCc^-) ° Sa I oto. /CGUAL y AyMÎoe&L. &0. sCJU/XcCou ^ — --------- --Cutezătorii 47 ADRESA REDACŢIEI: PIAŢA SCINTEII NR. I OFICIUL POŞTAL 33 — BUCUREŞTI Clata poştală 4132 Telefop UIMI im. 1« REDACTOR ŞEF MIHAI NEGULESCU REDACTOR ŞEF ADJUNCT OVIDIU ZOTTA SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE IOAN DONCA ADMINISTRAŢIA: EDITURA SCINTEII; TIPARUL: C.P.C.S REDACTOR ARTISTIC POMPILIU DUMITRESCU ABONAMENTELE PRIN OFICIILE Şl AGENŢIILE P.T.T.R. PRIN FACTORII POŞTALI Şl DIFOZORII DE PRESA Anchetă realizată de FLORIN GRINDEI, comuna Malaia, judeţul Vîlcea