Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)

1971-12-02 / nr. 48

La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră, în zilele de 23 şi 24 noiembrie, tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugosla­via, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Întîlnirea celor doi şefi de state la Timişoara, convorbirile oficiale care au avut loc au fost întîmpinate de întregul nostru popor cu adîncă bucurie, în cadrul convorbirilor, care s-au desfă­şurat într-o atmosferă de prietenie, cordia­litate, deplină înţelegere şi încredere re­ciprocă, cei doi conducători de partid şi de stat au făcut o trecere în revistă a relaţiilor de prietenie şi colaborare, în continuă dezvoltare, dintre cele două ţări. Au fost abordate, de asemenea, probleme actuale ale vieţii internaţionale. Cu deo­­sebită satisfacţie, cele două părţi au sub­liniat evoluţia pozitivă a relaţiilor de strînsă prietenie şi colaborare tovărăşească în­tre partidele, statele şi popoarele noastre, exprimîndu-şi hotărîrea de a adînci con­lucrarea rodnică în domeniul politic, eco­nomic, tehnico-ştiinţific, cultural, în folo­sul ambelor popoare, al cauzei păcii şi socialismului. Pe linia practicii devenite tradiţionale a vizitelor reciproce, a întîlnirilor şi convor­birilor dintre conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei, această întîlnire — a noua între cei doi preşedinţi — constituie o nouă expresie a relaţiilor de strînsă prietenie şi colaborare, a stimei şi preţuirii pe care le nutresc reciproc parti­dele, statele şi popoarele noastre. Şi în această săptămină de sfîr­­şit de toamnă, in ale cărei zile, la sate, hambarele şi-au deschis larg porţile pentru a primi bogăţia de roade ale anului,coresponden­­ţii noştri ne-au trimis foarte multe veşti despre hărnicia cu care au muncit pionierii, acolo unde a fost nevoie de ajutorul lor. Din judeţul Olt am aflat că, în mai multe localităţi, pionierii au ajutat la pregătirea terenurilor pentru plan­tarea viitoarelor păduri precum şi la plantarea puieţilor. Atunci cînd au fost oaspeţii pă­durii, copiii din Celei, Corabia au pregătit terenul şi au săpat gropi pentru 1 000 de puieţi de plop. Pionierii din Dobrotineţ, comu­na Curtişoara, au fost la lucru în zăvoiul Oltului. Ce frumoasă va fi, peste cîţiva ani, pădurea de salcîm la plantarea căreia au participat şi ei! Pînă la ora cînd am primit ştirea la redacţie, ei pregătiseră terenul pentru 1 000 de puieţi dar acţiunea continuă şi, în curînd, 5 000 de mici salcîmi vor prinde rădăcini în fru­mosul zăvoi din apropierea comunei. De la Şcoala generală Doba, comuna Pleşoiu, aflăm că, pe te­renurile cooperativei agricole de pro­ducţie din comună, la primăvară vor înfrunzi mulţi pomi foarte tineri. Dintre aceştia, 650 au fost plantaţi numai de detaşamentul clasei a Vll-a. Şi ce frumos au petrecut timpul, la lucru în aer liber. «Tot tim­pul am cîntat, am spus poveşti, zicători şi nici n-am observat cînd a trecut timpul» scriu ei. Şi de la Certeje-Cîmpeni, jude­ţul Alba, aflăm că roadele hărniciei pioniereşti au fost bogate. Acţiunea de strîngere a măceşelor la care au participat s-a finalizat cu 1 600 kg de măceşe, pe care le-au şi predat centrului de colectare. Mîndri de realizarea lor, pionierii ne scriu că suma încasată au destinat-o dotării atelierelor din şcoală. «Radarul» şi-a ilustrat exemplele cu date primite de la pionierii corespon­denţi Ion Nelu Popa, Elena Trifu, Florica Preda, Viorel Trifu şi Viorel Bota.­­ Nu de mult, a întors din Frânte ansamblul de cîntece şi dansuri populare «Crai Nou» al Casei pionieri­lor din Braşov, care a repurtat succese deosebite cu prilejul turneului între­prins in 10 oraşe din această ţară Fragmente din spectacolul prezentat la Paris au fost transmise, in direct, intr-una din emisiunile Televiziunii franceze. ф Consiliul clubului «IV. Pieck», al Şcolii medii nr 6 din Lvov (U.R.S.S.) a solicitat stabilirea unor legături de prietenie cu pionieri din ţara noastră. In acest sens, pionierii din cercurile prieteniei de la Şcoala generală nr. 179 (Bucureşti) şi de la Liceul din Sinaia şi-au manifestat dorinţa de a cores­ponda cu colegii lor din Uniunea Sovietică. ф Filmul documentar «Minitel­­mens» călătoreşte prin mai multe ţări din Europa... Recent, o copie a acestui film a fost prezentată în R.P. Ungară, la manifestările din cadrul zilelor tehnicii pentru tineret Un alt film documentar, «Cravata roşie», după ce a fost în Finlanda şi Mongolia, a poposit în Cipru şi apoi în Italia, unde participă la Festivalul internaţional al filmului pentru copii de la Ferrara, să ie şi fabrice, după puterii. Jocul cel mai frumos e acela nu se deosebeşte de o treabă­cioasă. — Şi ce NU le recomam — Să nu vadă în diplomă ii de asigurare pe viaţă. Diploi necesară, e bună, dar numai a cînd e simţită ca o obligaţie în obligaţia de a munci din ce i mai bine. Nouă ne trebuie oa care, intr-adevăr să înveţe, de fie «oameni de-o viaţă între!­nii alergători de ici, colo de presupusă «viaţă uşoară». Mihai Iordăni Există, în Bucureşti, o libi neobişnuită unde cumpărători pot fi întîlniţi în faţa standurilor toate acestea, lucrătorii de are foarte mult de lucru. Zilnic, ei gătesc sute şi mii de volume car­eau drumul spre cumpărătorii diferite localităţi ale ţării. Şi stimaţi cititori puteţi cumpăra, această cale, cărţile de care e nevoie şi pe care nu le găsiţi la li­nia din comuna sau oraşul vos Printr-o simplă carte post adresată Librăriei republic «Cartea prin poştă», dorinţa poate fi îndeplinită. Cu o sing condiţie: să scrieţi clar titlul ca şi autorul, şi unde poate fi trimisă. La Librăria republicană «Car prin poştă» din strada Serg­iu Iu Ioan nr. 8-12,sectorul 6,Bu­reşti, puteţi găsi nu numai căi de literatură beletristică preferat şi cărţi necesare pentru cerci voastre tehnice, culegeri de prol­ie de fizică şi matematică per toate vîrstele precum şi cărţi ne sare pentru experienţele voastre laborator. \Ж1СЯ0ШТЕШШ­ — Tovarăşe Eugen Uţan, aveţi in urma dv. o viaţă întreagă de muncă tenace, sînteţi unul dintre cei mai buni strungari ai uzinelor «Vulcan» şi un neobosit activist pe tărîm obştesc. Din toată a­­ceastă biografie, ne-aţi putea spune care consideraţi a fi cea mai mare realizare a dv.? — Nu ştiu cît e de mare, ceea ce îmi aduce insă, multe bucurii este faptul că eu personal am califi­cat la locul de muncă vreo 17 ti­neri, unii dintre ei nu cu mult tre­cuţi de vîrsta pionieriei. O parte dintre aceştia sînt acum ingineri. Şi, ne bucură mult îndeosebi obiş­nuinţa lor de a veni adeseori în mijlocul nostru, de a ne cere une­ori părerea, sfatul. Cum să vă spun? Cînd un tînăr reuşeşte să rămînă legat de practică, şi mai ales de oamenii muncii practice, înseamnă că el a deprins toată frumuseţea acestei munci. — In această perspectivă, ce le recomandaţi pionierilor? — Să se pregătească de pe acum printr-o intensă activitate practică pentru viitoarea lor profesie, ori­care va fi ea şi oricine le va fi dascăl. Cu cît mai binevoi deprinde această activitate acum, cu atît mai repede vor obţine calificarea în viaţă Uite, eu aş înfiinţa un număr mare de ateliere, înzestrate cu motoraşe e­­lectrice, motoraşe cu explozie etc., pe care pionierii să înveţe nu numai să le mînuiască, dar să încerce SC/ /?Усел//с/' 6­6 UMOR rdStк ...aflăm că primul copil născ în noul oraş Motru — Dragost Forlacu — împlinind deunăzi vîr­sa de 7 ani, a primit cravata c pionier, împreună cu alţi noi colegi! Dragostin şi oraşul să natal — amîndoi de aceeaşi vîrst cresc împreună sub soarel patriei!

Next