Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)

1971-06-10 / nr. 23

Pentru cititorii revistei «Cutezătorii», anul 2000 nu prezintă numai un in­teres abstract. In adevăr, un elev care azi numără abia 11 ani va avea atunci doar 40 de ani. De altfel, la revelio­nul din anul 2000, aproape două treimi din populaţia actuală a ţârii noastre va sărbători bimileniul! Prin urmare, problemele secolului XXI sînt actuale pentru noi toţi. Intr-adevăr, ne dăm oare seama ce influenţă au în lumea anului 2000 acţiunile noastre de astăzi? Un bloc nu se construieşte pentru mai puţin de cîteva decenii, in linii mari, deci, ceea ce construim acum va rămine şi în Bucureştiul anu­lui 2000! Profilul intelectual şi moral al omului secolului XXI este plămădit în şcolile anilor '70 şi în activitatea Organizaţiei pionierilor. Creăm astfel, astăzi, lumea anului 2000! Este probabil însă că toate epocile au trăit acest sentiment De ce atunci aceste probleme par astăzi mai actuale ca oricînd? Gaston Berger, filozoful francez care a introdus termenul «prospectivă» pen­tru a defini această «orientare spre viitor», explică accentuarea senzaţiei că «viitorul este aproape» prin aşa-nu­­mita «accelerare a istoriei», caracteristi­că epocii moderne. Timpul are astăzi altă valoare decît în urmă cu cîteva sute sau chiar zeci de ani. Se întîmplă «mai multe» lucruri pe pămînt. Pentru paşii pe care civilizaţia i-a străbătut, de-a lungul istoriei, în sute de ani, sînt acum necesare perioade de timp mult mai mici. Au trebuit secole pentru utilizarea mecanică a energiei aburului, dar mai puţin de 15 ani de la primul satelit artificial al pămîntului pînă la debarcarea pe Lună. Cam la interval de 12 ani s-a calculat că volumul cunoştinţelor se dublează. Ştiinţa şi tehnica deschid noi ori­zonturi cunoaşterii umane. Această «viteză» accelerată face absolut nece­sare previziunile. Atunci cînd mergi pe jos, deci cu viteză mică, pe un drum întunecos şi plin de obstacole, ochii şi piciorul, minate de instinct, sînt adesea suficiente pentru orientare. Nu este nevoie să vezi prea departe, fiindcă înaintezi încet şi prudent. Insă dacă mergi cu iuţeală mare, ca viteza pe care o asigură societăţii de astăzi cuceririle ştiinţei şi tehnicii moderne, se simte nevoia unor faruri puternice, cu bătaie lungă. Astfel de faruri sînt cele pe care le oferă omului din secolul nostru prospectiva sau prognoza, ştiin­ţă care constă în investigarea siste­matică a viitorului. INVITATUL CLUBULUI 2000 DIRECTORUL M­ORATORULU­I DE CERCETĂRI PROSPECTIVE AL KNIVER51T7Tni­pOCUPE571 DE LA PITIA LA CALCULATORUL ELECTRONIC Vorbind despre ştiinţa previziunii sau prospectivă,putem spune că «Pu­­­ia a devenit astăzi expert economist şi statistician», cum scrie profesorul Mir­­cea Maliţa, iniţiatorul cercetărilor auto­nome de prospectologie din ţara noas­tră, în «Cronica anului 2000». Impor­tanţa explorărilor prospective cu meto­dele pe care ştiinţa modernă ni le pune la dispoziţie este convingător ilus­trată de recenta creare a Comisiei Centrale de partid şi de stat care, sub directa conducere a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, va îndruma studiile de prognoză privind viitorul României socialiste. Ea va elabora prognozele dezvoltării României pînă în anul 1990 şi pentru unele sectoare pînă în anul 2000. Un exemplu ne va ajuta să înţe­legem. Noi cunoaştem astăzi cît produ­cem faţă de 1938,­­în 1970, o producţie echivalentă cu a anului 1938 s-a reali­zat în 22 de zile), dar nu ştim cit pro­ducem faţă de anul 2000. Iată unul din scopurile prospectivei. Elaborarea pla­nurilor noastre cincinale de pînă acum constituie o bună experienţă pentru cei care se ocupă cu ştiinţa viitorului în ţara noastră. Specialiştii noştri de prestigiu studiază ipoteze, aleg varian­ta cea mai bună din totalitatea variante­lor posibile. In sensul acesta calcula­torul care valorifică cantităţile uriaşe de informaţii este un colaborator pre­ţios al omului. La Comitetul de Stat pentru Planificare funcţionează o sec­ţie specială de prognoză. De aseme­nea, Laboratorul de cercetări prospec­tive de pe lîngă Universitatea din Bucureşti are drept scop studierea viitorului. Amploarea problemelor pe care ome­nirea va fi chemată să le rezolve în următoarele decenii reclamă cu insis­tenţă metode care să depăşească a­­proximaţia intuitivă. Intre 1970 şi 2000 vom trăi, de exemplu, un moment începînd de la care numărul locuito­rilor în viaţă ai planetei noastre va creşte de circa două ori. Va fi o adevă­rată explozie a populaţiei. In următorii 30 de ani, oamenii vor construi mai mult decît tot ceea ce s-a construit şi a fost dărîmat de constructorii şi barbarii tuturor timpurilor. PROFILURI ALE VIITORULUI Ar fi prea simplu dacă ne-am ima­gina evoluţia ca pe o simplă deplasare, chiar pe şosele asfaltate. Viitorul in­troduce, faţă de prezent, elemente substanţial noi. Cine ar putea da astăzi, (CONTINUARE ÎN PAGIN)

Next