Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)

1971-06-10 / nr. 23

ORIZONTAL: 1) Fără ploaie — Soarele piramide­lor; 2) Zeul ploii la azteci — Apărat cu gluga de­ ploaie; 3) Ploaie amestecată cu zăpadă; 4) Poezie lirică — Inven­tori ale acoperișului; 5) Podiș asiatic cu climă aridă — Deasupra; 6) Cuvînt folosit la alungarea păsărilor. — Cădere precipitată și zgomo­toasă a picăturilor de ploaie; 7) Baltă. — Merg... înapoi; 8) Pictor clasic român,autor al pînzei «Ploa­ia de aur a lui Zeus» — Dublu — Din senin! 9) A inunda — Arca lui Noe! 10) Cel mai mare poet comic al Greciei antice, autor al comediei «Norii». VERTICAL: 1) Picătură de ploaie. — Unealtă agricolă; 2) Dînsul — Trăgeau cu arcul pentru a alunga norii, consideraţi spirite rele care-l atacau pe marele zeu (sing.) — Pe limba lui moş Martin; 3) Precipitaţii catastrofale; 4) Diminutiv feminin - Autoarea poeziei «Ţii minte-ntu­a ploaie»; 5) Pro­­nostichează cum va fi vremea. — Pete! 6) înconjur — Prefix care exprimă ideea de viaţă; 7) Сотри nente ale norilor; 8) Plantă textilă — începe vara! 9) Păsări de baită — O mare şi mai mare! 10) Pre­cipitaţii în esenţă — Lovit de trăsnet! Prof. TEODOR AXIOTI PICATURI DE PLOAIE / 2 3 0 5 6 7 1 9 9 /О 1 А г А 3 А 4 А А 5 А А 6А А 7 А А в А А 9 А 10А 4 CONSTANTIN GEORGESCU Cînd Marin Modaru ieşi afară din casă, coamele dealurilor se făceau cenuşii către răsărit, dovadă că ziua se spăla pe ochi, dîndu-şi jos funinginea nopţii. Printr-un căscat lung, alungă restul de somn pe care îl mai păstra încă în el şi se îndreptă spre apă. Din punctul lui de vedere ziua asta avea să fie hotărîtoare în privinţa dezlegării tainei pergamentului. In ceea ce privea construirea unei bărci, îşi făcuse tot soiul de planuri. Nu închega bine unul, şi un altul i se şi ivea în minte. Să faci o barcă nu-i un lucru chiar atît de simplu. , Și afară de asta, cere timp nu glumă. Cum ar fi putut el să bată cu ciocanul și să tragă scînduri la rindea, știind că undeva, prin preajmă, zace ,­­nedezlegată cine știe de cînd o taină ca a lor?!... 66 «Mai bine am face o plută», gîndi Modavu, cobo­­rînd spre apă. «O plută... o plută... o plută» îi răsunase ecoul propriului său gînd, și coman­dantul simți o plăcere nebună să alerge, să sară într-un picior și să fluiere în același timp. — O plută, sigur că da, vorbi el tare, reținîndu-se din răsputeri să nu alerge spre locul de întîlnire. Nu se cuvenea ca tocmai el, născocitorul acestei soluţii, să ajungă primul. Stabiliseră să nu se întîlnească două zile la rînd în acelaşi punct, alegînd de la o zi la alta un loc cît mai departe de sat. Pentru dimineaţa aceea întîlnirea fusese hotărîtă la «arţarii gemeni». Trei copaci zdravenii crescuţi din aceeaşi rădă­cină, dăduseră numele locului. Apropiindu-se, Marin Modavu iscodi cu precauţie împrejurimile. Ana Miroslav stătea sprijinită de tulpina arţaru­lui din mijloc, făcînd şi desfăcînd noduri la basma. Ceva mai într-o parte, Mitică Buică în­chipuia un desen negîndit în cenușa stinsa a unui foc vechi. Nici fata, nici băiatul nu păreau prea veseli. «N-au găsit dezlegarea», gîndi co­mandantul și se bucură că el avea să fie cel mulțumită căruia taina pergamentului va putea fi dezlegată. Dacă ar fi fost în stare să mai rabde, i-ar mai fi lăsat să aştepte. Ieşi din tufişuri din dosul căruia îi privise și se apropie de ei, zîmbin­­du-le. — Cum stăm cu barca, Ana Miroslav? O întrebă numai pe fată, de parcă existența celuilalt membru al echipajului i-ar fi fost indi­ferentă. — Cred că am găsit soluția, spuse fata. Mitică propune același lucru. — Și care anume? se interesă Modavu,arborînd un aer de superioritate. — E mai simplu și mai rapid să facem o plută. Marin se dezumflă ca un balon. Vru să spună ceva, dar se opri. Ce-o fi cu Olmazu de nu vine? întrebă ea. CUTEZĂTORII Maria Gabriela Stoian, clasa a Vll-a, comuna Seaca, judeţul Olt; Georgica Vi­­şan, clasa a Vll-a, comuna Armăşeştii de Jos, judeţul Dolj; Constantin Popescu, clasa a Vll-a, comuna Vulpeni, str. Valea Satului nr. 29, judeţul Olt; Olga Mulcuţa, comuna Răscădia nr. 347, judeţul Caraş- Severin; Eleonora Abagiu, Craiova, str. Brazda lui Novac, bloc B­6, sc. 1, et. 10, ap. 174; Mircea Mureşan, Păltiniş, str. Principală nr. 400, judeţul Harghita. SERVICE’ FAC SCHIMB DE TIMBRE Ion Teodorescu, comuna Dobretu, judeţul Olt; Silvia Radu, clasa a Vll-a, satul Proşca, comuna Năieni, judeţul Buzău; Constantin Toca, clasa a Vll-a, comuna Tia Mare, judeţul Olt; Floarea Oprea, Aurel Sandu, clasa a IV-a, Peretu, judeţul Teleorman; Violeta Irimescu, clasa a IV-a, comuna Lespezi, judeţul Iaşi; Viorica Leşu, clasa a Vl-a, comuna Bărăganul, judeţul Brăila. ŞI ILUSTRATE Vasile Bulancea, clasa a Vll-a, comuna Jirlău, judeţul Brăila; Liuba Isabela Prodanovici, clasa a Vl-a, Iaşi, bd. T. Vladimirescu, bloc 89, et. 2, ap. 12; Gabriela Pala­­ghiu, Moineşti, str. Grigorescu, bloc C­2, sc. B, ap. 22, judeţul Bacău; Elena Minghir, clasa a IV-a B, Liceul Hotarele, judeţul Ilfov; Angelica Robu, clasa a Vll-a, comuna Săbăoani, nr. 883, judeţul Neamţ. CULEGĂTORI DE FOLCLOR ______ ф COLECŢIONARI DE PLANTE Zefira Criste, clasa a Vl-a, satul Hăşmaş, comuna Rus, judeţul Hunedoara; Gheorghe Cîrcoană, Rahău, Sebeş, str. Principală nr. 297, judeţul Alba; Mariana Ştefan, clasa a IV-a, Otopeni, Bucureşti, str. Griviţei nr. 13. Milica Anghel, Gina Băluţă, Paula Stoica, Maria Gh. Iacob, eleve în clasa a VI-a, satul Şopîrliţa, comuna Pîrşcoveni, judeţul Olt , colecţionează şi schimbă plante pentru ierbar. UN BĂIAT MULTILATERAL ф ÎŞI CAUTĂ PRIETENA Iulian Mihăescu, clasa a v-a, Şcoala generală nr. 1 Miorcani, co­muna Rădăuţi — Prut, judeţul Boto­şani, colecţionează timbre, bani vechi, şerveţele de masă, etiche­te de pe cutii de chibrituri, ilustra­te, calendare de buzunar. E ama­tor de schimburi. Şi nu numai atît, doreşte să şi joace şah prin corespondenţă. Constanţa Beatrice Bagi, sa­tul Sălişte de Vaşcău nr. 79, co­muna Criştiorul de Jos, judeţul Bihor, doreşte s-o regăsească pe Vasilica Baba, a cărei adresă a pierdut-o. Ele au fost împreună în staţiune, la Buşteni, acum 3 ani, în fotografie Vasilica (stînga) şi Constanţa (dreapta). 67 — Ce nevoie mai avem de el? Hai să plecăm spre moară şi să ne apucăm de lucru. E bună ideea asta, barca... — Să nu i se fi întîmplat ceva. El venea întot­deauna primul. Eu zic să-l mai aşteptăm. Marin Modaru era amărît ca oțetul stătut. Nu s-ar fi așteptat ca și altuia să-i treacă prin minte ce i-a trecut lui. Acum nu mai are ce face. Să-l 1 . ■- '"'Ir*“

Next