Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)
1971-07-22 / nr. 29
PESTE 300 SOIURI DE PLANTE MEDICINALE ÎMPODOBESC CU CELE MAI DIFERITE CULORI DEALURILE, VAILE ȘI CIMPIILE TARII, ALCĂTUIND O MARE BOGĂŢIE NATURALA, CARE POATE FI FOLOSITA PENTRU SANATATEA NOASTRĂ. DACII ERAU VESTITI PENTRU CUNOAŞTEREA PLANTELOR MEDICINALE ŞI LE FOLOSEAU ÎN VINDECAREA ANUMITOR BOLI Sl PENTRU ÎNFRUMUSEŢARE, LA RtNDUL EI, MEDICINA MODERNA GĂSEŞTE IN ACESTE MODESTE PLANTE UN ALIAT PUTERNIC. PeNTRU CA In zilele ACESTEA, In TOATA TARA, MULTI dintre VOI, PIONIERII, VA AFLATI LA CULESUL PLANTELOR MEDICINALE iatA ClTEVA date care vA pot fi de folos. - дге între" diti î» "°'cele ma' rabuinţiri« ce«ant în du-Ж de ‘*“"aCcoPntra •tt K3. Măceşul — arbust pe care-l întilnim des în regiunea deluroasă. Fructele sînt foarte bogate în vitamina C. Patru kilograme de măceş asigură cantitatea necesară de vitamină pentru o sută de persoane. Măceşul se foloseşte pentru prepararea siropurilor şi a ceaiurilor vitaminizante. "îb’e.ndeHâcu^ u.ucu JKSjbSSAJ Traista ciobanului — o plantă ierboasă, înaltă de 5 pini la 50 cm, avînd frunzele de bază dispuse în rozetă. Florile sînt mici, albe. Ca plantă medicinală are acţiune hemostatică,adică opreşte hemoragiile. »»oare r"lui,'Vr°n,ea ^va^co, 4co^cff tgf Sdre fa tr°Cut Coi?,1*»» a^C*".Oa:. v'-l c*'Uj «со"-*? « ienupărul — un tufiş veşnic verde pe care-l intîlnim în pădurile de brad. Fructele sale, din care se prepari un ulei bun în tratarea reumatismului, se culeg din august pînă în octombrie. PE PLAIURI RUCǍRENE Sosind în Rucăr întreb pe un localnic dacă ştie unde sînt pionierii din tabără şi-mi răspunde că,dacâ-i caut pe copiii care merg în fiecare dimineaţă, sus în munte, la cules de ferigi,mă conduce cu dragă inimă pînă la ei. înainte de toate, stau de vorbă cu cîţiva pionieri. Sînt veniţi din Bucureşti, de la Şcoala generală nr. 60 şi tuturor începe să li se cuibărească în inimă regretul generat de apropiata plecare spre casă. Fără nici o excepţie, toţi ar mai rămîne prin aceste locuri pe care le-au îndrăgit mult. De pildă,Georgeta Dobrică din clasa a Vl-a vede pentru prima dată «pe viu» plante medicinale, iar Ion Bratu din clasa a Vl-a şi Florenţa Holban din clasa a Vlll-a vor păstra în amintire, ca şi ceilalţi colegi ai lor, frumuseţile portului şi plaiurilor Rucărene. Ecaterina Iancu din clasa a Vl-a îmi mărturiseşte că a fost de-a dreptul copleşită de frumuseţea Cheilor Dîmbovicioarei pe care le-a vizitat împreună cu toţi ceilalţi colegi. După-amiezile erau adevărate serbări sportive, îmi spune Mihai Nicolae din clasa a Vll-a. Tovarăşul ing. Marian Dumitru, doctorand în ştiinţe biologice de la Unitatea de plante medicinale Bucureşti a CENTROCOOP-ului, iniţiatorul şi «sufletul» acestei tabere, ne spune: «cei peste 100 de copii au muncit cu toată seriozitatea, au obţinut rezultate bune, în anul viitor vom încerca să extindem taberele de acest fel în toată zona perimontană». Rezultatele primei «experienţe» sînt dintre cele mai frumoase: 195 kg de frunze de zmeur, 2 kg de floare de trifoi roşu, 190 kg de podbal, 95 kg frunze de mesteacăn şi 1068 kg rizomi de ferigă. Recoltarea rizomilor de ferigă, acest preţios produs, a fost cea mai dificilă. La această activitate au participat doar băieţii din clasele mai mari. Pe dealul Ghimbavului, unde lucrau,îşi petreceau aproape toată ziua, şi, pe seară, camionul care-i aducea în tabără era plin de rodul muncii lor. Fetele îi ajutau şi ele, după puterile lor, curăţind şi selectînd fiecare transport al băieţilor. Aveau destul de muncit pentru că rizomii erau învăluiţi cu o mulţime de frunze şi frunzişoare. Băieţii care au fost pe Ghimbav îşi aminteau cu plăcere de ziua în care, începînd dintr-o dată să plouă, s-au adăpostit într-o cabană veche, au făcut focul, au prăjit ciuperci și au așteptat, plini de voie bună, să se facă din nou frumos ca să-și poată continua lucrul. PAVEL POPESCU l,rrORt^* ’Zf (ÎN PAGINILE 14-1S) Îmimh*«***' * **