Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)

1971-07-22 / nr. 29

ATRACŢIA TEHNICII . Pionierii din judeţul Galaţi, ca de alt­fel toţi ceilalţi colegi ai lor din ţară, înţeleg bine rolul din ce în ce mai mare pe care tehnica îl joacă în societatea modernă. Aşa se şi explică de ce în contextul vertiginoasei dezvoltări in­dustriale a ţării noastre, tehnica exer­cită asupra lor o mare atracţie, le po­larizează tot mai mult atenţia, aptitudi­nile, visele. Dovezi în acest sens? O mulţime. Printre ele şi creşterea sub­stanţială a numărului de cercuri teh­nice din judeţ: de la 41 (cu aproape 2 000 de membri) în 1967, la 146 (cu aproape 5 000 membri) in 1971. Cercuri dintre cele mai diverse — de navo­­modele, aeromodele, radio, electro­mecanică, ambarcațiuni, motocarting, electrotehnică etc. PILOȚII^ ^ -CAMPIONI ^ Pilotarea vehiculelor pe pernă de aer este deosebit de dificilă, necesitind indeminare, curaj. Dar și-n acest do­meniu membrii cercului de electro­mecanică de la Casa pionierilor din Galaţi s-au dovedit la înălţime. Mai ales doi dintre ei — Mircea Leonard şi Sorin Zosim. Nu de mult, un specialist bine docu­mentat în acest domeniu, susţinea că dacă s-ar face un clasament mondial al copiilor care pilotează vehicule pe pernă de aer, Mircea şi Sorin (foşti pionieri, actualmente proaspeţi elevi la Liceul industrial de construcţii şi exploatări de nave) ar ocupa, fără în­doială, locul 1 şi 2 cu 350 şi, respectiv, 250 ore acumulate pînă în prezent în această postură. Ceea ce înseamnă un volum de antrenament la nivel de profesionişti ai pilotajului. HĂRNICIE 22 unităţi şi 184 detaşamente de pionieri au fost distinse cu titlul de «fruntaşe», un număr de 1 375 copii poartă titlul de «pionier de frunte», iar 7 pionieri au primit insigna «Cuteză­torul». Aşa arată celebrele GCEXNAV-uri construite de către membrii cercului de electromecanică de la Casa pionieri­lor din Galaţi, realizări pentru care au fost deosebit de elogios apreciaţi chiar de către marele savant Henri Coandă, iar în 1970 au cucerit Marele premiu colec­tiv al concursului itMinitehnicus». Foto 1 — un pilot in devenire, înainte de-a porni motorul modelului 09E. Foto 2 —­­Sorin Zosim efectuînd, cu modelul OWE, un spectaculos salt peste un obstacol artificial de 37 cm înălţime. Ştiţi, desigur­­s-a scris şi s-a vorbit mult la vremea lui despre acest eve­niment) că în toamna anului 1968, la Casa pionierilor din Galaţi a fost în­cercat, cu deplin succes, primul vehi­cul pe pernă de aer din ţara noastră, construit de membrii cercului de elec­tromecanică împreună cu tînărul ingi­ner Matei Chirali. De­ atunci, nu mai puţin de 4 ani deci, membrii acestui cerc (al căror număr a crescut între timp de la 6 la cîteva sute) au mai construit încă 20 alte GCEXNAV-uri (cîteva fiind ambarca­ţiuni speciale, cele mai multe însă vehicule pe pernă de aer). Ceea ce impresionează nu e atît numărul acestora, cit mai ales uluitoarea rapi­ditate cu care aceşti copii au reuşit să pătrundă pină-n cele mai mărunte detalii in tehnica construcţiei lor, să le perfecţioneze şi să le mărească ne­contenit capacitatea şi performanţele. Intre modelele 01 (avînd 4 C.P. şi fiind capabil să transporte o singură per­soană — pilotul) și 020 (de 100 C.P. şi cu 6 locuri) este aceeaşi diferenţă ca între primul automobil şi ultimul tip de maşină de curse. ^CELEBRELE4^* ¥ LEXNAV-URI ^ CONSTELAȚIA PIONIERIEI J UnETUJj ACTIVITATEA CEA MAI FRUMOASĂ Din multitudinea de activităţi la care pionierii gălăţeni participă cu deosebit interes — ştiinţifice, tehnice, culturale, artistice, sportive, turistice, utilitare, patriotice — este greu de spus care-i cea mai frumoasă. Fiecare vor susţine şi vor demonstra, cu argumente con­vingătoare, că activitatea lor are un plus de frumuseţe şi atractivitate faţă de toate celelalte. De ce se îndreaptă, totuşi, spre navomodelism preferin­ţele pionierilor din Galaţi? Se ştie că în acest oraş de la Dunăre există o veche tradiţie a construcţiilor de nave, că părinţii şi fraţii mai mari ai pionierilor lucrează pe nave maritime şi fluviale sau pe şantierul unde sînt construite. Şi, firesc, ei nu pot rămîne străini de aceste preocupări. Cum insă sînt încă mici, deocamdată ei apelea­ză numai la baghete, placaj, carton şi vopsea care,în mîinile lor gingaşe,dar pricepute totuşi, prind viaţă, devin nave miniaturale de cele mai diferite tipuri. Alături de machetele la scară redusă ale caravelelor lui Columb, ei con­struiesc tipuri miniaturale de nave dintre cele mai moderne, ingenioase şi îndrăzneţe cu care, peste ani, mulţi dintre ei vor străbate, la modul real, mările şi oceanele. Ii vom reîntîlni pe aceşti copii de azi — aşa cum s-a-ntîmplat şi pină acum — studenţi la facultatea de construcţii navale, muncitori sau tehnicieni în şantierele navale sau marinari îndrăz­neţi. Unii dintre ei vor conduce, la rin­­dul lor, alte cercuri de navomodelişti, dovedind încă o dată că această activi­tate îmbogăţeşte nu numai universul copilăriei, ci şi drumul spre maturizare profesională al unui mare număr de tineri tehnicieni. Prof. AUGUSTIN RADU, preşedintele Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor. Galaţi De vreo trei ani încoace, peste 25 de bătrîni ai satului se află în atenţia de­taşamentului clasei a IV-a A de la Şcoala generală din Bălăşeşti,distins cu titlul de «fruntaş». Pe lîngă această activitate originală, în care doi-trei elevi din această clasă, intrînd în ograda vreunuia, se apucă de treabă (fie că mătură sau sparg lemne, fie că sapă o grădină sau aduc apă, fie că repară un gard sau merg şi se întorc cu bra­ţele încărcate de cumpărături), toţi pionierii detaşamentului sînt elevi foarte buni. Bătrînii nu rămîn impasibili la asemenea dovezi de atenţie, de grijă şi respect faţă de ei. Ii răsplătesc cu aurul vorbelor lor pline de înţelepciune . VIITORI . ELECTRONIŞTI ! Pare să se prefigureze aici o nouă generaţie de electronişti. Numărul de 28 de cercuri, cuprinzînd peste 2 000 pionieri, vin să întărească previziunea noastră. Pasiunea şi elanul cu care ei se angrenează în activităţi tehnice, in­­suşindu-şi încă de pe acum calităţi de «mari maeştri» in domeniul radiofo­niei, ii anunţă pe specialiştii de mîine. Chiar şi cei care nu vor îmbrăţişa o asemenea profesie, se vor alege cel puţin cu posibilitatea de­ a şti, mai tirziu, să-şi repare singuri propriile aparate de radio şi televizoare.­ ­PRIMUL CALENDAR% SPORTIV ^ Numărul din ce în ce mai mare de copii atraşi de noile discipline sportive ca tirul cu arcul, judoul, oină, patinajul, gimnastica modernă, ciclismul, pre­cum şi angrenarea lor cu succes în competiţii republicane (locul VI In Concursul de gimnastică modernă «Ti­nerele speranţe», ediţia 1970, două locuri I, două locuri II şi trei locuri III la Concursul republican de judo al copiilor — ediţia 1971, sunt numai cite­­va dintre acestea) a impus in ultimul timp întocmirea unui riguros calendar sportiv al pionierilor gălăţeni. Aşadar, sport în masă şi după toate regulile, ceea ce le permite micilor protagonişti să se afirme din ce in ce

Next