Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)

1971-10-14 / nr. 41

IHTEPVIUL NOSTRU cv DFSPPE DRUMUL SPRE JOCUPILF OLIMPICE Vreţi să participaţi la Jocurile Olimpice, ţăcînd o frumoasă excursie la München in 1972 sau la Montreal, în Canada, la Olimpiada din 1976? Nimic mai simplu! Urmaţi pilda Corneliei Popescu — azi vice-campioană eu­ropeană la săritura în înălţime — care, în rîn­­durile ce urmează, vă împărtăşeşte «secretul» datorită căruia, în 1968, a fost invitată la Jocu­rile Olimpice din Mexic. — Mama voia să devin balerină. Aşa că am urmat un curs de balet, am făcut şi figuraţie intr-o piesă la teatrul Giuleşti... — Aţi ajuns, totuşi, atletă. — încă de mică m-am simţit atrasă de sport Am dat examen şi am intrat la Liceul nr. 35 din Capitală, liceu cu program de educaţie fizică. Aici am făcut mai intîi gimnastică, apoi... Apoi am cerut să trec la atletism. Mă fascina recordul lolandei Balaş. La 16 ani săream 1,55. După doi ani cîştigasem incă 13 centimetri. Dar m-ani oprit aici. Mai sus nu mergea şi pace! Si, deodată, s-a întîmplat «minunea»... As.i-i zic eu: «minune». S-au înfiinţat «cercu­rile olimpice» in şcoli. Dacă săreai 1,2S m, primeai insigna cu un «cerc olimpic». La 1,40 primeai pe cea cu două, la 1,50, cu trei, la 1,60 — patru şi la 1,66 — cinci. Cînd aveai cinci cercuri, participai la Jocurile Olim­pice, ca invitată a Comitetului olimpic român. Şi uite aşa am ajuns tocmai în Mexic! Aici am concurat la pentatlon, ocupînd locul 22. Asta ca un fel de... exer­ciţiu, pentru a căpăta experienţă. Aici s-a întîmplat a doua «minune». Am jucat... tenis de masă cu Fosbury, cel care a cîştigat medalia olimpică la înălţime, utilizînd sti­lul «flop» (săritura pe spate — nn). Venind acasă, am aplicat şi eu acest stil. Şi astfel am devenit vicecampioană europeană la Viena, în sală, şi vicecampioană ta Hel­sinki, la europenele de atletism, cu 1,85 m. — Şi acum? — Am un singur vise să readuc recordul mondial în România. "Ştiţi că acest record, deţinut peste 10 ani de lolanda Balaş, cu 1,91 m, a fost depăşit cu un centimetru, doar cu un centimetru! de Dona Gusen­­bauer. La Zagreb, acum o lună, am încercat la 1,93. A lipsit puţin... Sînt sigură însă că într-o zi, curind... — Ce aţi vrea să le transmiteţi cititorilor revistei «Cutezătorii»? — Dacă vor să ajungă la Jocurile Olim­pice, invitaţi ai Comitetului olimpic român, să înceapă să «culeagă» de pe acum cer­curi olimpice: la înălţime, la suliţă, la 100 m sau la 800 m. Să adune cu tenacitate cerc cu cerc, pină le vor avea pe toate cele 5 necesare. Aşa am făcut eu, aşa a făcut şi Csabo Dozsa, alt cîştigător al celor 5 cer­curi olimpice, care a fost cu mine in Mexic... Dar poate că Dozsa vrea să vorbească el pionierilor, mai ales... băieţilor. (O va face într-un număr viitor al revistei — n.n.). SEVER NORAN CUPĂ «Cutezătorii» FO TBAL Publicarea, în numărul 38 al re­vistei noastre, a rezultatelor fazei preliminare a Cupei «Cutezătorii» la fotbal a... limpezit apele, cum se zice. Din momentul acela, pentru 2 145 mici fotbalişti, membri ai ce­lor 143 echipe clasate de la locul 8 în jos, emoţiile au rămas undeva, în urmă, nişte plăcute amintiri ale fru­moaselor zile de vară şi de vacanţă mare. in schimb, pentru alţi 120, componenţi ai primelor 8 formaţii, ele au intrat într-o fază şi mai fier­binte... aceea a sferturilor de finală in cadrul cărora, între timp, s-au şi consumat trei mari evenimente, trei meciuri de baraj: «Sport pio­nieresc», Şerbeni — «Voinţa», Chi­­heriu de Jos (ambele din judeţul Mureş), «Speranţa» Valea Dragului amiaza zilei de 19 septembrie pe tere­nul de fotbal din Beica s-a jucat, de fapt, in repriza a doua. Adică atunci cînd, după indicaţiile tehnice şi tactice primite de la antrenorul lor, micii fotbalişti din Şerbeni, care, cu toată... dominarea teritorială din prima repriză nu reuşiseră cu nici un chip sa sparga «betonul» celor din Chiheriu, au recurs la o stratagemă pe cît de simplă, pe atît de eficace: l-au evitat pur şi simplu, trăgînd puternic de la distanţă. Şi uite aşa, descoperind «călcîiul lui Achile» al «Voinţei», trei jucători de la «Sport pionieresc» — luliu Oprea, Ion Pop şi Ion Oprea — au reuşit să înscrie, unul după altul, în minutele 40, 48 şi 56, fiecare cite un gol. Deşi şi ei în formă bună, fotbaliştii din Chiheriu n-au mai reuşit să riposteze, meciul încheindu-se cu acest rezultat. Deci: «Sport pionieresc» — «Vom(a» = 3-0. Scorul exprimă întocmai realitatea de pe teren. Mai tehnici, mai rezistenţi (cele trei antrenamente săptămînale si cele peste 200 de meciuri disputate in cadrul competiţiei, după cum ne-a informat antrenorul «Sportului pio nieresc», profesorul Victor Tru(a, şi au spus cuvîntul), fotbaliştii din Şerbeni au obtinut o victorie meritată. Ei au părăsit terenul din Beica cu gîndul la viitoarea confruntare de la Bucureşti, pentru care, aşa cum ne-a declarat Gheorghe Cîmpean, căpitanul echi­pei, se vor pregăti... straşnic. — «Flamura pionierească», Gruiu (ambele din judeţul ilfov) şi «Viito­rul», Bujorul, Teleorman — «Viito­rul», Cungrea, Olt, meciuri de la care vă prezentăm mai jos succinte cronici, precum şi rezultatele lor. LA BEICA —GOLURI NUMAI ÎNTR-O SINGURĂ POARTĂ Meciul dintre formaţiile «Sport pio nieresc» din Şerbeni şi «Voinţa» din Chiheriu de Jcs. disputat în după cômpÀ fwcx Sf(/S Curf/WL în ziua de 22 septembrie^ a.c.. pe la orele 11, vacile din cireada cooperatori­lor din Herăşti au fost întrerupte din preocuparea lor obişnuită: păscutul. Fără menajamente, ele au fost îndepărtate dc pe ...terenul de fotbal (aflat îr, mijlocui frumoasei lunci de la marginea salului), pe care imediat au «năvălit» cîteva zeci ile copii. Erau fotbaliştii din Valea Dra­gului şi Gruiu. sosiţi aici (primii pe clete, ceilalţi în remorca unui traci însoţiţi de cîte o «galerie» proprie ş dorinţa aprigă de-a învinge, de-a califica în continuare în finala Ci «Cutezătorii». Meciul, desfăşurat pe teren neu condus cu competenţă şi imparţiali de arbitru Gheorghe Marinescu. di torul şcolii din Obedeni a fost de în clasă, oferind suporterilor un pasion spectacol. Deşi mai mărunţei, cei din Gri evident mai buni din punct de ved tehnic şi mai ambiţioşi, se lansează, la început. în combinaţii şi-n atac îndrăzneţe. Mai calmi, cei din Va Dragului reuşesc însă de fiecare dată si bareze drumul. Totuşi, la un moment d spre sfirşitul primei reprize (cînd credea că aceasta va râmine «alt şi pe margine cei doi antrenori — pro sorii Marian Frăsineanu din Gruiu Eugen Popescti din Valea Dragului discutau despre ce vor face în caz egalitate), mult aşteptatul gol a... căz Gabriel Bădăran, o extremă insistentă incisivă a «Flamurei pioniereşti», si prinde pe picior greşit apărarea adver: se strecoară ca un ţipar şi trage imparal de la cîţiva metri. E greu de descris bucuria celor d Gruiu. Nu trec însă nici trei minute şi c din Valea Dragului, dezlănţuiţi, jucîi totul pe o singură carte (atac şi num atac), reuşesc să egaleze prin Ion Peja în repriza a doua,condiţia fizică a tos hotărîloare. Cu toată dîrzenia lor, ci toată pasiunea cu care au jucat fiecan minge, fotbaliştii din Gruiu sînt depăşiţ de partenerii lor care, prin Marin Ma rinescu, reuşesc să mai înscrie încă douâ goluri. Fluierul final al arbitrului consfinţeşk scorul de 3 la I pentru «Speranţa». dezlănţuind bucuria în rîndul membrilor acestei echipe şi lacrimi de necaz în ochii partenerilor lor. O remarcă şi o menţiune în plus pentru cei învinşi: desăvîrşita sportivitate de care au dat dovadă, atît în timpul meciului cît şi după el, lăsînd o impresie plăcută tuturor spectatorilor. ACUM ORI... ANUL VIITOR. Terenul de fotbal al Şcolii generale din Bînlea, judeţul Argeş, unde în după­­amiaza zilei de 23 septembrie s-a des­făşurat meciul dintre «Viitorul» Bu­­joru, Teleorman şt «Viitorul», Cun­grea, Olt era cam denivelat şi cînd mingea îl atingea, nu prea ştiai în ce direcţie o va apuca. Tot adevărat este însă şi faptul că teleormănenii au în­ceput meciul în ideea «acum ori ni­ciodată!» şi că «oltenii» au fost puţin cam derutaţi la-nceput. Temători, ui­taseră de orice formulă de joc şi aler-

Next

/
Thumbnails
Contents