Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)

1971-11-25 / nr. 47

£Ц ЙЕ¥15Ж1 « сижлтШг л т rivmii . ш 1»Ю1 I 1ЕТШЩМ$ 11 Ш'ЯЗ&л1'т‘ятЕ I г ЧАЧ1 iPNHNtr. V­ă prezentăm o revistă semnată astfel: „Redactor şef, secretar general de redacţie, redactor artistic şi tehnoredactor, elevul ACHIM ISTRATESCU FERLA ARGE­ŞUL­UI * Uzina de autoturisme Piteşti e supra­numită Perla Argeşului, nume pe care i l-am dat noi, locuitorii oraşului, fiindcă o socotim o mlndrie a industriei noas­tre. Cînd zărim pe străzi lunecind uşor limuzinele «Dacia 1100» sau «Dacia 1300» suntem­ plini de admiraţie. Uzina noastră mai lucrează în afară de autoturisme, agregate pentru echiparea autocamioanelor, autobuzelor, tractoa­relor şi cutii de viteză. Produsele sale se exportă in 34 de ţări ale lumii, ducind faima priceperii şi a forţei de creaţie a muncitorilor piteşteni. Am vizitat cu şcoala,adeseori, această uzină şi mereu am văzut ceva nou. Nu ştiu ce va pro­duce «Perla Argeşului» in anul 2000, dar aşa cum creşte, sunt sigură că va crea autoturisme cu energie electrică care nu vor mai polua aerul. CRISTINA C MARIAN, Sc. gen. nr. 9, Piteşti ştrand al tineretului. Acesta este tînă­­rul şi frumosul oraş Motru, care ne arată că viitorul începe în prezent. GEORGE NICOLAE, oraşul Motru MOTIHI Pe şoseaua care porneşte din Tirgu Jiu spre Turnu Severin, la circa 43 de km de reşedinţa judeţului Gorj se si­tuează oraşul Motru, un oraş foarte tînăr, apărut nu de mult pe harta ţării. Cu toată tinereţea sa, Motru este un mare centru economic, un oraş mo­dern, despre care in viitoarele decenii, cred eu,se va vorbi foarte mult. Oraşul este locuit în mare majoritate de familiile minerilor sau de tinerii mun­citori abia ieşiţi de pe băncile Grupului şcolar din localitate. Totul în această aşezare este nou şi modern. Un exem­plu: avem o centrală termică care ge­nerează căldura in tot oraşul şi apro­vizionează cu apă caldă, la orice oră din zi şi din noapte, toate blocurile şi exploatările miniere din bazinul carbo­nifer. In partea de nord-vest a oraşului se află una dintre cele mai frumoase şcoli ale oraşului, cu săli de clasă mari şi spaţioase, cu laboratoare bine do­tate, cu o bibliotecă ce are peste 6 000 de volume- o cantină modernă; o sală de sport; spălătorie; patru cămine care prezintă cel mai înalt grad de con­fort pentru convieţuirea în bune condi­ţii. Aici se pregătesc specialişti pen­tru exploatările miniere. Lingă grupul şcolar minier, în partea de nord-vest, se află în construcţie un stadion de dimensiuni foarte mari care va avea peste 30 000 de locuri. Lîngă stadion se prevede construirea în viitor a unui INTERVIU SOLICITAT DE PIONIERUL CĂTĂLIN BARBU. BUNICII LUI — Ce viitor mi-ai dori mie, bunico? — Eu iti doresc succesul cel mai reuşit in viată in toate direcţiile, in primul rind, să fii un copil sănătos şi să urmezi cursu­rile şcolare cu sirguintă pentru a putea ieşi un cetăţean drept şi cinstit. — Spune-mi, cu ce faptă bună, pe care ai săvîrşit-o, te mindreşti? — Una dintre faptele bune cu care mă pot mindri a fost aceasta: am luat sub spri­jinul meu un copil orfan din clasa fiicei mele (mama ta) pe care-l aduceam la masă zilnic. Şi, de nenumărate ori l-am ajutat cu ‘îmbrăcăminte şi cărţi. Astăzi, acest băiat, invăţind bine,a ajuns inginer. — Faţă de viaţa pe care o duceau oamenii in trecut, ce viaţă duc acum, cind la conducere este Partidul Co­munist Român? — Pe vremuri, copiii săraci nu puteau invăta carte. Numai copiii bogătaşilor a­­veau posibilităţi să invete. in regimul ac­tual toti copiii invata carte gratuit, avind totul la dispoziţie. Populaţia trăieşte foarte bine. Cu aceasta inchei interviul făcut bunicii mele, Maria Gheorghiu. CĂTĂLIN BARBU, cl. a IV-a, Şc. gen. nr. 2, Ploieşti „LA ÎNĂLŢIMII“ Cercul foto, Liceul„G. COŞBUC" Nădlac, judeţul Arad Acum sînt elev. In anul 2000, voi fi om in toată firea şi sper să lucrez în dome­niul agriculturii. Vreau să-mi spun pă­rerea despre cum cred eu că voi lucra în mileniul viitor. Desţelenirea solului se va face în mare parte cu ajutorul ultrasunetului. Cum? Foarte simplu! Maşini gigantice, alimentate cu surse de energie proprie sau cu energie transmisă de la o cen­trală de forţă vor efectua mai multe lucrări: arat, grăpat, fertilizat. Era cosmică îşi va pune amprenta din plin asupra înnoirii agriculturii. Sateliţi plasaţi pe o orbită circumterestră vor dirija spre Pămînt cantitatea de lumină şi apă necesară recoltelor. Cum va arăta tractorul anului 2000? Posibil, cu 6 roţi, condus de calcula­toare electronice sau poate prin radio, cabluri subterane sau dispozitive cu sensori electronici. Cabina tractorului va fi închisă şi pre­văzută cu ferestre de jur-împrejur. Ven­tilaţia şi lumina îi vor spori confortul. Iar înăuntru voi fi eu! IULIU TOPAN, anul I, Liceul «Petru Maior», Gherla ÎN OGRADĂ Foto: CUC ALEXANDRU, cl. a Vlll-a, comuna Ceanu Mare, judeţul Cluj La poalele Munţilor Făgăraşului, se în­tindea odinioară o pădure deasă, pe unde trăiau in voie animalife sălbatice. Singura aşezare omenească era un bordei în care locuia bunicul meu,Dumitru Opriş. El mi-a povestit cum s-a născut în aceste locuri Oraşul Victoria. Chiar din jurul bordeiului său, au început să se croiască străzile viitorului oraş. Mai tîrziu, sub îndrumarea directă a partidului a început construcţia marelui Combinat, devenit mîndria ora­şului, s-au construit străzi şi bulevarde, blocuri Bunicul meu este socotit primul locuitor al Oraşului Victoria Acum e pen­sionar şi-mi povesteşte adeseori cit de singuratice erau aceste locuri. Lui nici nu-i vine a crede, cînd vede oraşul, năs­cut sub ochii lui, cum creşte zi de zi. Eu sînt mîndru că locuiesc într-un oraş nou, frumos, căruia timpul îi adaugă mereu alte bogăţii şi frumuseţi. Singurul lucru care mai aminteşte de trecut este bordeiul bu­nicului meu, astăzi muzeu, în incinta Combinatului chimic «Victoria». DORICA LUCIA PETRIŞOR cl.a Vll-a C, Or. Victoria, judeţul Braşov

Next