Cutezatorii, 1972 (Anul 6, nr. 1-52)

1972-01-06 / nr. 1

STEGARII ÎNCEPUTULUI DE MILENIU Să stai de vorbă cu pionieri ce visează cu ochii deschişi este un adevărat privilegiu,pen­tru care rămîn îndatorat revistei «Cutezătorii». Am izbutit să mi strecor privirea în «Arhiva de aur» a acestei prestigioase publicaţii, rămînînd uimit de bogăţia imaginaţiei, profunzi­mea gîndurilor şi generozitatea inimii voastre, a celor peste 5 000 de copii din toate judeţele patriei, care aţi completat «fişa pentru anul 2000». Ca la o loterie, am tras din teancul celor 39 de judeţe un dosar voluminos, care conţine fişele sosite din judeţul Bistriţa- Năsăud. Pe acestea le-am citit în întregime, dar mi-am aruncat ochii arşi de curiozitate şi prin altele. Am ascultat mărturisirile unor fete sau unor băieţi, majo­ritatea pionieri, dar şi cîţiva abia ieşiţi din pionierie, unii de la sate, alţii de la oraşe. Ceea ce m-a izbit, pe măsură ce desci­fram cuvintele ţintuite în rubrici diverse, dar prea mici pentru elanul vostru, este faptul că,la vîrsta ce o aveţi, voi toţi v-aţi «legat carul la o stea». Nă­zuinţele vă trădează cutezanţa de a bate la poarta anului 2000 cu încredere nelimitată în posi­bilităţile voastre şi în condiţiile create de partid. Deşi sînteţi copii ai zilelor noastre, în aspi­raţiile voastre am întrezărit oa­menii reprezentativi ai unui în­ceput de mileniu. Nu cred că s-a scris pînă în prezent vreo carte care să cu­prindă atîtea profesii cîte aţi închipuit voi. Mulţi vreţi să fiţi constructori de nave interspa­­ţiale, inventatori, cosmonauţi, învăţători, profesori, medici, ar­tişti, maiştri în uzine, savanţi Radu Burian din comuna Bala vrea să devină «un cetăţean respectat». Nefan Dusia Teodo­rica din Bistriţa — vedetă de film: Suzana Moldovan din Miceştii de Cîmpie— «cea mai renumită scriitoare»; Cleopatra Lorinfiu din Bistriţa — redactor la revista «Terra şi Selena», pe care o va înfiinţa poate chiar ea; iar Voi­­chi­a Muntean din Dipşa — o «eroină». Am găsit şi urme de... comentatori sportivi, ambasa­dori, comandanţi-instructori de pionieri, arheologi, dansatori. Optimistă, Dorina Nimigean din Dorohoi vrea să fie rezolvitor de enigme din univers, dacă — ţine să precizeze ea — vor mai rămîne unele nedezlegate. De cele mai multe ori, am surprins o concordantă între visurile voastre şi domeniile în care v-aţi remarcat. Acest lucru mi-a întărit convingerea că vi­surile vi se vor împlini. Mai mult, premiile şi distincţiile pri­mite de unii dintre voi vin să confirme că inginerul construc­tor al anului 2000 — Gheorghe Raicu din Ilva Mare —a fost pre­miat la olimpiada de fizică şi chimie, iar renumitul scriitor al începutului de mileniu — Iile­auza din Maieru — e laureat al olimpiadei de literatură din zile­le noastre ş.a.m.d. Dacă s-ar include în programele şcolare tot ceea ce voi mai doriţi să învăţaţi: scrimă, artă dramatică, geografie selenară, arheologie, dresură de animale, coregrafie, astronomie, auto­mobilistică, judo, alpinism, «Ştiinţa viitorului» (Аса Emin din Hîrşova, judeţul Constanţa), cibernetică etc., aţi termina cursurile la adînci bătrîneţe. Din fericire, aceste dorinţe se pot satisface şi în afara şcolii, încît pînă la urmă nimeni nu rămîne păgubaş dacă stăruie în direcţia ce-l pasionează. Ma­rele poet Goethe spunea, la vîrsta de 83 de ani, că este încă student avid de noi învăţă­minte. „Nicicînd n-am simţit mai mult ca sinteţi copiii comuniştilor de azi ca atunci cînd am înţeles ce doriţi să faceţi pentru binele omenirii. Zece din cincizeci aţi răspuns prompt că vreţi să puneţi capăt tuturor războaie­lor. Mihai Cosma din Galaţii Bistriţei ar desfiinţa capitalis­mul, iar consăteanul lui, Mircea Solfăteanu, intenţionează să lichideze blocurile agresive. Elena Tompoş din Bistriţa Bîr­­găului, cea care vrea să se facă doctoriţă, distingîndu-se la stu­diul ştiinţelor naturii, ar dori să descopere un medicament care să nimicească toate bolile. In Susenii Bîrgăului, pioniera Au­relia Rus îşi munceşte mintea cu scornirea unui aparat care să oprească toate gîndurile rele. Viorel Mirza din municipiul Ga­laţi declară că «aş avea grijă ca nimeni pe lume să nu rămînă analfabet», iar Nicolae Chetroiu din Vităneşti-Vrancea inten­ţionează să transforme satele în oraşe. Cei care au îndurat calamităţile naturale sînt preo­cupaţi să prevină inundaţiile, unii pregătesc remedii împo­triva poluării aerului şi a apei, iar Iuliu Magheruşan din Şieu vrea să asigure fiecărui om o maşină Vasile Dominte din Constanţa vrea­ să descopere vaccinul îm­potriva bătrîneţii. In asemenea împrejurări să nu fi tentat să apuci anul 2000? GlND LA GlND CU WELLS La întrebarea «dacă v-a trecut prin gînd să faceţi invenţii», voi aţi dat dovada că vă preocupă cucerirea necunoscutului de pe acum şi vă atrag aventurile spi­rituale. Unii doriţi să uşuraţi în­văţătura elevilor, prin inventarea unei maşini electronice de învă­ţat, iar Valentin Moldovan din Bistriţa plănuieşte un aparat de stabilit exact gradul de cumin­ţenie şi silinţă al unui elev. Maria Bindea din Chiusa şi-a dat seama că numai un robot Casnic ar uşura munca unei gospodine, iar Ion Ardilean din Galaţii Bistriţei se frămîntă să găsească modalitatea de a tri­mite apă de pe Pămînt pe Lună. Unii aţi schiţat parametrii apara­tului ce captează toate zgomo­tele, alţii proiectaţi instrumen­tul ce va prezice viitorul. Con­stantin Baciu din Neteni a spart cîteva... farfurii zburătoare în hotarele gîndurilor sale. Pionie­ra Cecilia Şerban din Bistriţa va lansa primul stilou care va pro­duce cerneală de toate culorile. Probabil, este responsabil cu pavoazarea cel care a declarat că este pe punctul de a breveta o maşină de bătut pioneze. Doina Sarea din Constanţa se străduieşte să pună la punct un aparat care, depăşind viteza luminii, vede toate tainele uni­versului. Gînd la gînd cu H.G. Wells, Viorel Maftei din Botoşani va construi un aparat de călătorii in timp, iar pionierul Gheorghe Aurel din Adjud un dispozitiv de filmat... visele. Gălăţeanul Valeriu Păsărică rîvneşte să con­struiască un oraş sub apele oceanului, în care oamenii poar­tă mănuşi cu calorifer, confec­ţionate de Corneliu Podeţ din Dorohoi. Este foarte plăcut să poţi citi, la începutul mileniului viitor, în numărul de Anul Nou al revistei «Cutezătorii», că s-au acordat premii planetare pio­nierilor de azi, pentru ducerea la bun sfîrşit a invenţiilor de mai sus. Am desprins din fişele voastre că multe aspiraţii v-au fost sugerate de revista voastră, care vă găzduieşte cu genero­zitate în paginile ei. De aceea, toţi o citiţi, majoritatea fiind abonaţi. Dar am înţeles că jo­curile distractive şi umorul sînt prea puţin prezente aici. Să sperăm că,încă pînă mai sînteţi pionieri, redacţia va veni în în­­tîmpinarea acestor dorinţe, cel puţin la rubrica «Atelierul fan­teziei». Lumea eroilor care vă sînt dragi este bogată ca şi imagina­ţia voastră. După domeniile în care vă găsiţi bucuriile în timpul liber, galeria modelelor ce vă fascinează este practic nelimi­tată. Mulţi vreţi să semănaţi lui Henri Coandă, Aurel Vlaicu, Emil Racoviţă, Jules Verne sau Leonardo da Vinci. Sportivii sînt atraşi de Dumitrache, Răduca­­nu, Viorica Viscopoleanu ş.a. Cîntăreţii Margareta Pîslaru, Doina Badea, Mihaela Mihai, Boby Solo, Rita Pavone sînt preferaţi de melomani. Dusia Ne­an din Bistriţa vrea să fie ca «fata moşului», iar Katarina Joh­rend din Lipşa se doreşte o «Ileană Cosînzeană». Cînd aţi relatat cum vă petre­­ceţi timpul liber, cei mai mulţi aţi încercuit cifra care indica cuvîntul «meşteresc» sau pe cele din dreptul expresiilor: «mă joc» sau «fac sport». Toţi cei care întruchipează idealul vos­tru au făcut la fel pe vremea copilăriei. Dar au meşterit sau au făcut sport, ori s-au jucat cu pasiune, ceea ce i-a ridicat în ochii lumii. Exemplul lor invită deci la efort susţinut, la muncă perseverentă de cîştigare a cu­noştinţelor şi deprinderilor ne­cesare. In loc DE CONCLUZII Privind desenele realizate în rubrica destinată acestora şi apreciind rezultatele dobîndite la diferite concursuri, sînt sigur că visaţi cu ochii larg deschişi, străduindu-vă din răsputeri să vă realizaţi idealul. Multe dintre desenele voastre au subiecte cu lungă bătaie în viitor. Aţi schiţat scene din cosmos, cu cosmonauţi sau acţiuni ce se petrec sub bolta anului 2000. Pentru Ioan Istrate din comuna Matei-Bistriţa şi roboţii pot juca fotbal, iar Gheorghe Raicu din Ilva Mare a desenat un perpe­­tuum mobile. Frumosul roman al vîrstei pioniereşti «Cireşarii» aţi decla­rat că îl vreţi încadrat în benzile desenate, la fel ca şi «Tom Sawyer» sau «Nastratin Hogea». De asemenea, colegul «Mini­­tehnicus» este des solicitat să apară în noi aventuri. Făcînd bilanţul acestei îneîn­­tătoare întîlniri cu gîndurile, vi­surile şi talentele unora dintre voi, mă declar foarte satisfăcut de faptul că aveţi mintea isco­ditoare şi sînteţi atît de între­prinzători. Ţara, care — cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cea de-a doua Conferinţă Naţională a Orga­nizaţiei pionierilor — creşte o dată cu voi, ba mai repede, are nevoie de asemenea oameni destoinici. Universul preocu­părilor voastre ne oferă garan­ţia că de pe rampa «Cutezători­lor» aţi lansat gînduri sănătoa­se spre anul 2000. Avem deplină încredere în cei care sînt în­crezători în forţele lor şi luptă pentru idei mari şi generoase. Pe fişele năzuinţelor voastre îmi pun, cu toată răspunderea de comunist, semnătura de vali­dare, de SILVESTRU PATIŢA vicepreşedinte al C.N.O.P. FOTOREPORTER _____LA 14 ANI

Next