Cutezatorii, 1972 (Anul 6, nr. 1-52)
1972-01-06 / nr. 1
STEGARII ÎNCEPUTULUI DE MILENIU Să stai de vorbă cu pionieri ce visează cu ochii deschişi este un adevărat privilegiu,pentru care rămîn îndatorat revistei «Cutezătorii». Am izbutit să mi strecor privirea în «Arhiva de aur» a acestei prestigioase publicaţii, rămînînd uimit de bogăţia imaginaţiei, profunzimea gîndurilor şi generozitatea inimii voastre, a celor peste 5 000 de copii din toate judeţele patriei, care aţi completat «fişa pentru anul 2000». Ca la o loterie, am tras din teancul celor 39 de judeţe un dosar voluminos, care conţine fişele sosite din judeţul Bistriţa- Năsăud. Pe acestea le-am citit în întregime, dar mi-am aruncat ochii arşi de curiozitate şi prin altele. Am ascultat mărturisirile unor fete sau unor băieţi, majoritatea pionieri, dar şi cîţiva abia ieşiţi din pionierie, unii de la sate, alţii de la oraşe. Ceea ce m-a izbit, pe măsură ce descifram cuvintele ţintuite în rubrici diverse, dar prea mici pentru elanul vostru, este faptul că,la vîrsta ce o aveţi, voi toţi v-aţi «legat carul la o stea». Năzuinţele vă trădează cutezanţa de a bate la poarta anului 2000 cu încredere nelimitată în posibilităţile voastre şi în condiţiile create de partid. Deşi sînteţi copii ai zilelor noastre, în aspiraţiile voastre am întrezărit oamenii reprezentativi ai unui început de mileniu. Nu cred că s-a scris pînă în prezent vreo carte care să cuprindă atîtea profesii cîte aţi închipuit voi. Mulţi vreţi să fiţi constructori de nave interspaţiale, inventatori, cosmonauţi, învăţători, profesori, medici, artişti, maiştri în uzine, savanţi Radu Burian din comuna Bala vrea să devină «un cetăţean respectat». Nefan Dusia Teodorica din Bistriţa — vedetă de film: Suzana Moldovan din Miceştii de Cîmpie— «cea mai renumită scriitoare»; Cleopatra Lorinfiu din Bistriţa — redactor la revista «Terra şi Selena», pe care o va înfiinţa poate chiar ea; iar Voichia Muntean din Dipşa — o «eroină». Am găsit şi urme de... comentatori sportivi, ambasadori, comandanţi-instructori de pionieri, arheologi, dansatori. Optimistă, Dorina Nimigean din Dorohoi vrea să fie rezolvitor de enigme din univers, dacă — ţine să precizeze ea — vor mai rămîne unele nedezlegate. De cele mai multe ori, am surprins o concordantă între visurile voastre şi domeniile în care v-aţi remarcat. Acest lucru mi-a întărit convingerea că visurile vi se vor împlini. Mai mult, premiile şi distincţiile primite de unii dintre voi vin să confirme că inginerul constructor al anului 2000 — Gheorghe Raicu din Ilva Mare —a fost premiat la olimpiada de fizică şi chimie, iar renumitul scriitor al începutului de mileniu — Iileauza din Maieru — e laureat al olimpiadei de literatură din zilele noastre ş.a.m.d. Dacă s-ar include în programele şcolare tot ceea ce voi mai doriţi să învăţaţi: scrimă, artă dramatică, geografie selenară, arheologie, dresură de animale, coregrafie, astronomie, automobilistică, judo, alpinism, «Ştiinţa viitorului» (Аса Emin din Hîrşova, judeţul Constanţa), cibernetică etc., aţi termina cursurile la adînci bătrîneţe. Din fericire, aceste dorinţe se pot satisface şi în afara şcolii, încît pînă la urmă nimeni nu rămîne păgubaş dacă stăruie în direcţia ce-l pasionează. Marele poet Goethe spunea, la vîrsta de 83 de ani, că este încă student avid de noi învăţăminte. „Nicicînd n-am simţit mai mult ca sinteţi copiii comuniştilor de azi ca atunci cînd am înţeles ce doriţi să faceţi pentru binele omenirii. Zece din cincizeci aţi răspuns prompt că vreţi să puneţi capăt tuturor războaielor. Mihai Cosma din Galaţii Bistriţei ar desfiinţa capitalismul, iar consăteanul lui, Mircea Solfăteanu, intenţionează să lichideze blocurile agresive. Elena Tompoş din Bistriţa Bîrgăului, cea care vrea să se facă doctoriţă, distingîndu-se la studiul ştiinţelor naturii, ar dori să descopere un medicament care să nimicească toate bolile. In Susenii Bîrgăului, pioniera Aurelia Rus îşi munceşte mintea cu scornirea unui aparat care să oprească toate gîndurile rele. Viorel Mirza din municipiul Galaţi declară că «aş avea grijă ca nimeni pe lume să nu rămînă analfabet», iar Nicolae Chetroiu din Vităneşti-Vrancea intenţionează să transforme satele în oraşe. Cei care au îndurat calamităţile naturale sînt preocupaţi să prevină inundaţiile, unii pregătesc remedii împotriva poluării aerului şi a apei, iar Iuliu Magheruşan din Şieu vrea să asigure fiecărui om o maşină Vasile Dominte din Constanţa vrea să descopere vaccinul împotriva bătrîneţii. In asemenea împrejurări să nu fi tentat să apuci anul 2000? GlND LA GlND CU WELLS La întrebarea «dacă v-a trecut prin gînd să faceţi invenţii», voi aţi dat dovada că vă preocupă cucerirea necunoscutului de pe acum şi vă atrag aventurile spirituale. Unii doriţi să uşuraţi învăţătura elevilor, prin inventarea unei maşini electronice de învăţat, iar Valentin Moldovan din Bistriţa plănuieşte un aparat de stabilit exact gradul de cuminţenie şi silinţă al unui elev. Maria Bindea din Chiusa şi-a dat seama că numai un robot Casnic ar uşura munca unei gospodine, iar Ion Ardilean din Galaţii Bistriţei se frămîntă să găsească modalitatea de a trimite apă de pe Pămînt pe Lună. Unii aţi schiţat parametrii aparatului ce captează toate zgomotele, alţii proiectaţi instrumentul ce va prezice viitorul. Constantin Baciu din Neteni a spart cîteva... farfurii zburătoare în hotarele gîndurilor sale. Pioniera Cecilia Şerban din Bistriţa va lansa primul stilou care va produce cerneală de toate culorile. Probabil, este responsabil cu pavoazarea cel care a declarat că este pe punctul de a breveta o maşină de bătut pioneze. Doina Sarea din Constanţa se străduieşte să pună la punct un aparat care, depăşind viteza luminii, vede toate tainele universului. Gînd la gînd cu H.G. Wells, Viorel Maftei din Botoşani va construi un aparat de călătorii in timp, iar pionierul Gheorghe Aurel din Adjud un dispozitiv de filmat... visele. Gălăţeanul Valeriu Păsărică rîvneşte să construiască un oraş sub apele oceanului, în care oamenii poartă mănuşi cu calorifer, confecţionate de Corneliu Podeţ din Dorohoi. Este foarte plăcut să poţi citi, la începutul mileniului viitor, în numărul de Anul Nou al revistei «Cutezătorii», că s-au acordat premii planetare pionierilor de azi, pentru ducerea la bun sfîrşit a invenţiilor de mai sus. Am desprins din fişele voastre că multe aspiraţii v-au fost sugerate de revista voastră, care vă găzduieşte cu generozitate în paginile ei. De aceea, toţi o citiţi, majoritatea fiind abonaţi. Dar am înţeles că jocurile distractive şi umorul sînt prea puţin prezente aici. Să sperăm că,încă pînă mai sînteţi pionieri, redacţia va veni în întîmpinarea acestor dorinţe, cel puţin la rubrica «Atelierul fanteziei». Lumea eroilor care vă sînt dragi este bogată ca şi imaginaţia voastră. După domeniile în care vă găsiţi bucuriile în timpul liber, galeria modelelor ce vă fascinează este practic nelimitată. Mulţi vreţi să semănaţi lui Henri Coandă, Aurel Vlaicu, Emil Racoviţă, Jules Verne sau Leonardo da Vinci. Sportivii sînt atraşi de Dumitrache, Răducanu, Viorica Viscopoleanu ş.a. Cîntăreţii Margareta Pîslaru, Doina Badea, Mihaela Mihai, Boby Solo, Rita Pavone sînt preferaţi de melomani. Dusia Nean din Bistriţa vrea să fie ca «fata moşului», iar Katarina Johrend din Lipşa se doreşte o «Ileană Cosînzeană». Cînd aţi relatat cum vă petreceţi timpul liber, cei mai mulţi aţi încercuit cifra care indica cuvîntul «meşteresc» sau pe cele din dreptul expresiilor: «mă joc» sau «fac sport». Toţi cei care întruchipează idealul vostru au făcut la fel pe vremea copilăriei. Dar au meşterit sau au făcut sport, ori s-au jucat cu pasiune, ceea ce i-a ridicat în ochii lumii. Exemplul lor invită deci la efort susţinut, la muncă perseverentă de cîştigare a cunoştinţelor şi deprinderilor necesare. In loc DE CONCLUZII Privind desenele realizate în rubrica destinată acestora şi apreciind rezultatele dobîndite la diferite concursuri, sînt sigur că visaţi cu ochii larg deschişi, străduindu-vă din răsputeri să vă realizaţi idealul. Multe dintre desenele voastre au subiecte cu lungă bătaie în viitor. Aţi schiţat scene din cosmos, cu cosmonauţi sau acţiuni ce se petrec sub bolta anului 2000. Pentru Ioan Istrate din comuna Matei-Bistriţa şi roboţii pot juca fotbal, iar Gheorghe Raicu din Ilva Mare a desenat un perpetuum mobile. Frumosul roman al vîrstei pioniereşti «Cireşarii» aţi declarat că îl vreţi încadrat în benzile desenate, la fel ca şi «Tom Sawyer» sau «Nastratin Hogea». De asemenea, colegul «Minitehnicus» este des solicitat să apară în noi aventuri. Făcînd bilanţul acestei îneîntătoare întîlniri cu gîndurile, visurile şi talentele unora dintre voi, mă declar foarte satisfăcut de faptul că aveţi mintea iscoditoare şi sînteţi atît de întreprinzători. Ţara, care — cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cea de-a doua Conferinţă Naţională a Organizaţiei pionierilor — creşte o dată cu voi, ba mai repede, are nevoie de asemenea oameni destoinici. Universul preocupărilor voastre ne oferă garanţia că de pe rampa «Cutezătorilor» aţi lansat gînduri sănătoase spre anul 2000. Avem deplină încredere în cei care sînt încrezători în forţele lor şi luptă pentru idei mari şi generoase. Pe fişele năzuinţelor voastre îmi pun, cu toată răspunderea de comunist, semnătura de validare, de SILVESTRU PATIŢA vicepreşedinte al C.N.O.P. FOTOREPORTER _____LA 14 ANI