Cuvîntul Liber, decembrie 1989 (Anul 1, nr. 1-8)

1989-12-23 / nr. 1

(Urreaut din pag. a 2-a) cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor", chiar dacă istoria noastră o mai rostise. Prin rostul vostru, cel al sacrificiului suprera, asumat In numele libertăţii, clipa noastră s-a Intilnit cu adevărata istorie, repusă In litera demnităţii. Şi a venit ziua a doua! Pilda voastră de curaj s-a multiplicat Veci de mii de exemplare, fluviu uman nestăvilit, revărsat, minute tr, şir, spre aceeaşi inimă geografică a oraşului. I-a fost un zadir! Demnitatea are de-acum reper omul, scos din lamentabilul şi derizoriul lozincii. Cinste vouă, tineri ai Tîrgu- Mureşului, tineri ai ţării! V-aţi luat cu adevărat viitorul In propriile maid. t.-jj. f». __ ceea ce este ţi mai de preţ — nu va mai semnifica doar un timp iluzoriu; aveţi, avem nevoie şi de prezent! S.I -veghem la acest prezent dobîndit cu atlti jertfii. In numele viitorului, acum după ce-am „Învăţat a muri“. Pentru caoartea să nu mai citească niciodată ziarul, iar Ane să nu mai fie zidite In suferinţa sfidării. MIHAI SUCIT - Adevărul şi numai adevărul Au venit zorii libertăţii. S-a ,ficat poporul şi a cucerit libertatea. O libertate mult aşteptată, plătită ca sînge. Acum ştim că nu oamenii care au demonstrat paşnic au încercat să „destabilizeze" ţara, ci clîcr -rhninală a lui Ceauţescu. Am fost de multe ori puşi, cu şi colevii mei din redacţie, să denaturăm adevărul sau să spunem jumătăţi de adevăr. Idealul unei societăţi die,te, echitabile, al ur, ţări libere şi democratice, m ■Jre am crezut şi cred, a fost de •mite ijii terfelit în rn~“! ci' . mTM ntul să spunem adevărul şi numai adevărul. Şi vom spune adevărul! A venit momentul să reabilităm profesia noastră, frumoasă, interesantă. Insă de mare răspundere, astfel Incit fiecare rina care a văzut rudna tiparului să slujească idea, nobile, democratice ale poporului nostru. SWTAK KEKANICKI Chemare Stimaţi muncitori, ţărani, tehnicieni, ingineri, economişti, am trăit momente de mare bucurie, fără precedent. Sîrtem cu toţii itereaţi ca tot ce a început să ,e Înfăptuiască ieri in scumpa osstră patrie să fie dezvoltat şi concordat Inveresul cel mai conrtructiv al cuvintului. Este de datoria dumneavoastră, a tuturor s ă apăraţi cu credinţă patriotică O, ce »« aparţine: uzine, fabrici obiective economice şi sociale construite cu sudoare sau care ci in construcţie. Sunt ale dumeavoastră. Dar cel mai important şi fundamental lucru este acela de a munci cu pasiune, cu uruire, aşa cum de altfel, aţi făcut-o şi pînă acum. Orice pierderi în producţie, în realizarea, zi de zi, a sarcinilor economicosociale înseamnă pierderi în dauna dumneavoastră, a noastră, a tuturor. Altfel spus, munca bine organizată, folosirea cu randament sporit a capacităţilor de producţie, a timpului de lucru sunt decisive pentru dezvoltarea şi prosperitatea ţării, pentru existenţa noastră materială şi spirituală. Cu cit vor avea loc pierderi în producţie, cu atît va fi mai greu să fie recuperate. De aceea, facem un apel la dumneavoastră ca, uniţi frăţeşte în gînd şi faptă, dînd dovadă de patriotism, de pasiune şi dăruire, să depuneţi în continuare eforturi susţinute pentru înfăptuirea producţiei, în folosul şi pentru interesele patriei noastre. CONSTANTIN CROITORU Frumuseţe lăuntrică Sînt aproape 30 de ani de cînd mă arcuiesc mereu peste coala albă de hîrtie. De fiecare dată sînt încercat de aceleaşi emoţii: „vidul mă poartă la oameni, la frumuseţea lor lăuntrică, la maliţia şi demnitatea lor. Tocmai de aceea, în aceste momente cu adevărat istorice, de imensă deschidee spre libertate, ochii îmi clipesc cu mult mai des ca în alte dăţi. Revăd, cu ochii minţii, chipurile lor, faptele cotidiene, spusele şi, ,i ales, şi năzuinţele lor. Dorinţele, destăinuite în şoaptă, le erau, întotdeauna, logodite cu un zimbet- pre-a-pfi, de subînţelesuri, ia ştiau bine că spaţiul tipografic e „prea îngust" pentru asemenea consemnări; în schimb, nu bănuiau cîtă amărăciune strecura el în inima gazetarului. Bineînţeles, răspundeam cu acelaşi zîmbet şi, de fiecare dată, rămîneam prieteni, legaţi prin firele nevăzute, dar trainice, ale sublimei demnităţi. In acelaşi timp, aveam credinţa că sînt înţeles, că interlocutorul purta convingerea că gîndim la fel. Gîndeam la fel insă, pentru condeier, greutatea cuvîntului scris apăsa, pe alocuri, enorm de mult. Ne-am revăzut ieri pe străzile neobişnuit de aglomerate ale oraşului. Ii vedeam — aevea! — cu feţele luminate, distinşi şi demni, cu zîmbete largi, sincere şi descătuşate de subînţelesuri. — Unde mergi gazetarule?! — se grăbeau să afle. Le-am răspuns doar cu un zîmbet larg şi sincer, fără cuvinte. PETRE GIURGIU Clipe de neuitat Ieri am trăit cu toţii clipe de profund patriotism, clipe în care poporul adevăratul făuritor al istoriei, fapt dovedit încă o dată, şi-a spus cu putere cuvîntul, acel cuvânt care pînă mai ieri-alaltăieri nu se putea spune aşa cum simţeam fiecare în inimi pentru că nu era permis de cei tari aflaţi pînă atunci la putere. Dar ziua lor s-a dus. Prin forţa unită a poporului, a celor mulţi şi oropsiţi atîta amar de vreme, care au dat dovadă de un neasemuit curaj în faţa celor puşi cu arma în mînă să-i stăvilească, poporul a învins. Zorii unei noi vieţi, demne şi cu adevărat libere, au sosit. La acest act istoric de mare curaj au contribuit şi mureşenii, oameni ai muncii din municipiul Tîrgu-Mureş, din judeţ, care într-un singur gînd au pornit impunîndu-şi voinţa. Au fost clipe de neuitat, trăite din plin de zeci de mii de oameni, tineri şi vîrstnici, femei şi bărbaţi, de toţi cei care au ţinut să participe la acest act crucial din istoria poporului român, a patriei noastre. Important e ca acum cu toţii să păstrăm ordinea şi calmul, să asigurăm mersul cu adevărat inainte al patriei, pe noul drum al libertăţii şi demnităţii. Oameni ai muncii de la oraşe şi sate, cetăţeni ai judeţului, ori întreaga noastră activitate suntem chemaţi să dăm dovadă de adevăraţi patrioţi, să reluăm lucrul să ne facem datoria faţă de popor şi de ţară, să asigurăm, producem bunurile materiale şi spirituale de care avem acum cu toţii nevoie! Lucrători ai ogoarelor faceţi prin munca şi priceperea voastră ca agricultura, sector de mare importanţă pentru buna aprovizionare a populaţiei de la oraşe şi sate cu lapte, carne şi alte produse atît de necesare, sa producă mai mult, pentru ca noile schimbări, cu adevărat revoluţionare, care au avut loc, să se facă simţite din plin în casa şi pe masa fiecăruia! VASILE ORZA Să nu uităm că trebuie să producem mai mult, mai bine şi mai competitiv! Trăim cu toţii momente istorice, cruciale. Am dobîndit libertatea şi începem să simţim, cu adevărat, urcînd în vene, sentimentul demnităţii umane. Pasul făcut de la o zi la alta este enorm, dar din păcate nu fără sacrificii. Ceea ce s-a obţinut prin luptă este mult, şi în acelaşi timp foarte puţin. Ne aşteaptă o viaţă nouă căreia, abia ieri, i-am pus temelie. Pentru a ne o făuri cu adevărat şi pentru totdeauna trebuie să fim pe deplin conştienţi că este necesar să participăm cu toţii, cu întreaga pricepere şi energie la edificarea ei. Sîntem doar la început de drum. Sunt lucruri pe care trebuie să le reînvăţăm, iar pe altele să le învăţăm de la capăt. Dulcea euforie a libertăţii nu trebuie să ne ameţească, întrebarea care trebuie să ne-o punem acum, fiecare dintre noi, este, ce-i de făcut mai întîi, în această lume nouă? Sunt într-adevăr foarte multe de făcut. Dar, înainte de a ne apuca de toate, este nevoie să nu uităm esenţialul, că producţia materială, de bunuri a fost şi va fi, întotdeauna, baza existenţei şi a prosperităţii oricărei societăţi omeneşti. Ştim bine că în prezent piaţa este deficitară. De ani de zile sîntem confruntaţi cu grave carenţe în sectoarele vitale ale economiei, cu penuria de alimente şi de medicamente, cu lipsa unei game largi de produse de larg consum. Muncitori din fabrici şi din uzine, din serviciile publice! Pentru a ne face viaţa mai îndestulătoare şi pentru a preîntâmpina agravareasituaţiei din domeniul aprovizionării populaţiei, pentru a asigura bunul mers al activităţi în toate ramurile industriale avem datoria sfîntă să ne mobilizăm toate forţele şi, fiecare la locul nostru de muncă, să producem, să realizam mai mult şi mai bine, exemplar. Fără a slăbi ochiul vigilenţei, centrul de greutate al activităţii noastre trebuie să fie minele, secţiile şi atelierele de producţie, de cercetare şi de proiectare, laboratoarele, şantierele de construcţii. Muncitori, maiştri, tehnicieni, ingineri, economişti români şi maghiari! Avem de construit o patrie nouă comună, înfloritoare, liberă şi independentă! Avem de recuperat un mare decalaj tehnologic! Să ne punem, mai mult ca oricînd, în valoare hărnicia şi priceperea, dorinţa de a ne făuri o viaţă nouă, patriotismul fierbinte, elaborând căi şi soluţii pentru a produce mai competitiv! Avem specialişti minunaţi în toate domeniile de activitate. In noul imperiu al libertăţii să dăm muncii şi creativităţii frâu liber, ridicîndu-le la cote nemaiîntâlnite! Să nu uităm nici un moment că libertatea devine o simplă iluzie fără suportul ei material, dacă nu producem suficient şi la nivelul cerinţelor, dacă nu vom fi mai competitivi la export şi la intern! Să facem în munca şi activitatea noastră, în moduli de a gîndi şi de a concepe actul producţiei un salt calitativ, acesta devenind acum cea mai înaltă datorie de onorare patriotică! Drumul spre proprietatea adevărată trece prin mîinile şi minţile noastre. Pe edificiul libertăţii cîştigate să făurim, prin noi înşine, un nivel de trai şi de civilizaţie materială şi spirituală aşa cum n-a mai fost nicicînd în România! IOAN CISMAŞ patrioţi: Vom şti ce să facem cu libertatea, cu democraţia reală pe care cu toţii dorim să o instaurăm în România? Libertatea ne-am cîştigat-o cu atîtea sacrificii, trebuie să învăţăm şi exerciţiul democraţiei. Şi nu va fi uşor, pentru că, atîta vreme, s-a exercitat o agresiune constantă asupra a tot ceea ce aveam mai sfînt în noi, mai curat, asupra adevăratelor valori morale ale poporului nostru. Va trebui să eliminăm din sufletele noastre ura, dorinţa de răzbunare şi violenţa, chiar dacă am suferit cu toţii atît de mult. Vom renaşte şi vom putea să reconstruim o patrie nouă numai dacă în sufletele noastre se va întoarce iarăşi iubirea şi bunacredinţă, dacă ne vom putea preţui unul pe altul, dacă ne vom păstra demnitatea şi calmul şi, mai ales, dacă ne vom face datoria pentru binele public. S-a spus de atîtea ori, de către oameni rău intenţionaţi sau amatori de caracterizări rapide şi sentenţioase, că noi am fi un popor de fricoşi, de laşi. lată că n-a fost adevărat Exemple au existat destule şi pînă acum, însă nu s-a ţinut seama de un biet „amănunt“: nicăieri în Europa represiunea n-a fost mai mare, n-a avut atîta fantezie şi perversitate Acum, cînd sîntem pe cale de a ne recâştiga adevărata demnitate individuală, să nu uităm nici o clipă că trebuie să contribuim ş la înălţarea în demnitate aunei Patrii. Se spunea că sîntem pe cale de a fi scoşi din Europa. Iată că am rămas şi vom rămîne europeni. Să ne bucurăm, să fim fericiţi, însă să rămînem lucizi, lucrînd temeinic pentru instaurarea unei adevărate democraţii, în sfîrşit, avem ocazia să avem o existenţă normală. E o şansă pe care nu avem voie să o ratăm. MIHAI SIN’ t nam aceste momente istorice Libertate şi democraţie Există ceva mai de preţ pentru om decît libertatea? Atîţia ani am fost privaţi de libertate, vieţile noastre au fost siluite de domnia absurdă a Minciunii şi Dictaturii. O dictatură feroce, cum puţine ştiu să fi fost în istorie. Dar despre această arogantă şi odioasă formă de a „conduce“ un popor s-a scris şi mai ales se va scrie mult de aici înainte. Pot spune, cu cugetul împăcat, că am încercat şi eu să o înfierez în cărţile mele. Dar o altă întrebare mă obsedează acum, la puţine ceasuri după căderea Dictatorului, care n-a cedat puterea fără să facă să curgă sînge de com COMUNICATUL către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (Urmare din pag I deanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mihai Munteanu, Mihai Ispas, Gelu Voican Voiculescu, Dan Marţian, căpitan Lupoiu Mihail, general Voinea, căpitan de rangul I Dumitrescu Emil, Neacşa Vasile, Ciontir Cristina, Batiu Marian, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Negriţiu Paul, Manole Gheorghe, Vladimir Ionescu, Adrian Sîrbu, Cîrjan Constantin, Domokos Géza, Magdalena Ionescu, Marian Mierlă, Constantin Ivanovici, UraTuf Vlad, Bucurescu Valeriu, Ion Iliescu. Avînd citire, la posturile de radio şi televiziune, acestui comunicat, Ion Iliescu a precizat: Deocamdată, este o structură provizorie, gîndită într-un mod foarte operativ. Lista rămîne deschisă. Nu aceasta va fi componenţa completă a Consiliului. Am menţionat doar cîteva nume de oameni care sunt legate de transformările pe care le cunoaşte ţara, oameni care au demonstrat spirit de sacrificiu în anii tiraniei, tineri care în aceste zile au fost pe baricade, care şi-au pus viaţa în pericol, reprezentanţi ai muncitorilor, nu studenţilor, ai intelectualităţii, ai armatei, acele forţe care au fost active, prezente în procesul de instaurare a noului regim al puterii. Lista rămîne deci deschisă. Pentru a putea completa componenţa Consiliului aşteptăm propuneri din partea tuturor categoriilor şi forţelor sociale care au luptat şi au învins. Acest comunicat este o primă formă de platformă program a noului organism al puterii de stat din România. Am primit mandatul de a vi-l prezenta. Mihai Eminescu ca un copil, poporul românesc nu e capabil nici de trădare, nici de infamie“ „Viteaz în războaie, muncitor şi liniştit în timp de pace, apărător de adevăr, glumeţ şi senin, drept şi bun la inimă De la „Agerpres“ Agenţia Română de Presă — „Agerpres“ nu mai are nevoie de aprobări speciale din partea cenzurii pentru a transmite false luări de poziţie şi atitudini naţionale lipsite de orice bază reală. Alături de întreaga presă centrală şi din ţară, de radio şi televiziune, de toate mijloacele de informare în masă, Agerpres îşi va face datoria şi va informa în mod real, cinstit şi civilizat întreaga opinie publică internă şi internaţională asupra tuturor evenimentelor ce se vor desfăşura în România şi în lume. Vom oferi presei, tuturor agenţiilor internaţionale de presă o viziune completă şi onestă a tuturor evenimentelor româneşti. Precizăm că acest text a fost redactat de ziariştii Agenţiei Române de Presă care nu şi-au pierdut nici un moment conştiinţa profesională, aceiaşi care pînă ieri erau obligaţi să răstălmăcească realitatea şi să dezinformeze sistematic opinia publică internă şi internaţională. AICI RADIO TÎRGU-MUREŞ Anunţul acesta cotidian, redus la tăcere acum cinci ani de dictatorul gîngav care se temea că la microfoanele studiourilor teritoriale din ţară nu i se ridică suficient de multe şi de umflate osanale, a răsunat din nou în eter. Şi, sperăm, în conştiinţele ascultătorilor mai vechi şi mai noi, bucurîndu-i cu ştiri, informaţii, apeluri, declaraţii, interviuri care, de astă dată, în ţara descătuşată, au răsunat ca un încurajator ecou al libertăţii. Reluate cu entuziasm de vechiul colectiv redacţional — ieri după-amiază — continuate pînă la miezul nopţii, emisiunile transmise din Tîrgu-Mureş în limbile română şi maghiară, pe undele medii cu frecvenţele de 1.323 şi 1.593 kHz, vor începe în această dimineaţă la ora 6, şi vor putea fi ascultate pe durata întregii zile.