Cuvîntul Liber, octombrie-decembrie 1990 (Anul 2, nr. 195-258)
1990-10-24 / nr. 211
Ape! către românii din toată lumea ! După ce, în urmă cu 50 de ani, României Mari i-au fost smulse, prin jocul de interese al marilor puteri şi împotriva voinţei poporului, tradiţional-istorice teritorii, iată, acum, în acest zbuciumat sfîrşit de secol şi de mileniu, românii de dincolo de Prut trec prin momente grele . Un Apel înflăcărat şi plin de patos patriotic, lansat de Sfatul Frontului Popular din Moldova, adresat tuturor români- lor din întreaga lume, conturează dramatismul acestor zile şi, constituie, totodată, o chemare la unitate, la susţinerea, prin toate mijloacele, a cauzei drepte a moldovenilor pentru a-şi contura ferm apartenenţa la democraţie şi la un sistem european de valori. Suntem în preajma unor evenimente decisive pentru neamul nostru — se spune în acest document. Imperiul Sovietic, după ce acum 50 de ani a rupt din trupul ţării Basarabia şi nordul Bucovinei, sfîrtecind-o in trei părţi, după ce ne-a supus pe noi, cei din stingă Prutului, etnocidului, trecîndu-ne prin toate masacrele şi toate torturile fascismului roşu, uneltesc o nouă dezmembrare a pămînturilor înaintaşilor şi urmaşilor noştri. . Forţele reacţionare ostile reformelor democratice din Republica Moldova, simţind că pierd orice influenţă asupra acesteia, au recurs la vechea armă imperială, instigarea conflictelor interetnice. Principiul clasic ,,divide et impera“ îşi mai demonstrează şi astăzi eficienţa sa diabolică. La 1 august şi, respectiv, la 2 septembrie au fost proclamate aşa-zisele republici Găgăuză şi Transnistreană. Pentru a da o aparenţă legală acestui act nelegitim, separatiştii pregătesc in aceste zone „alegeri“ pentru 28 octombrie In aşa-numita Republică Găgăuză, iar pentru 25 noiembrie In cea Transnistreană. In aceste zile de grea încercare pentru soarta neamului nostru sperăm că vom avea sprijinul deplin al românilor din toată lumea, al tuturor celor cărora le sunt scumpe idealurile democraţiei — se arată în continuare în apel. Organizaţi campanii de presă, manifestaţii publice, lansaţi apeluri şi proteste adresate organismelor internaţionale şi conducerii URSS. Astăzi se pune la încercare însăşi demnitatea noastră ca oameni şi ca naţiune. Să trecem peste problemele noastre cotidiene şi neînţelegerile " de moment. Misiunea noastră istorică stă mai presus de orice culoare politică, interese personale sau de partid. Nu putem admite umilirea şi îngenuncherea unui popor iubitor de libertate, care nu rîvneşte altceva decit să trăiască, să se dezvolte după legile ţării. Iar ţara pentru noi, cei care încă mai suntem în captivitate, este una. O nouă împărţire a pămîntului nostru ar fi o ruşine pe care urmaşii noştri nu ne-o vor ierta. Participaţi la „Săptămîna solidarităţii cu Republica Moldova“, a cărei desfăşurare o propunem pentru 22—29 octombrie. în încheiere, biserica ortodoxă română este chemată să oficieze in toate lăcaşurile sfinte servicii divine pentru îndepărtarea primejdiei, pentru izbinda românilor aflaţi sub ocupaţia sovietică. Fraţi de dincolo de Prut Arătam intr-un articol publicat în „Cuvîntul liber“ (16 octombrie a.c.) dragostea şi grija care îi înconjoară pe cei veniţi la studii din ţinuturile de dincolo de Prut. Toţi dorim ca aceşti tineri să se simtă aici ca in ţara lor, alături de adevăraţii fraţi, de care vitregiile istoriei i-au înstrăinat. Dintre gesturile de patriotisie şi omenie impresionează cele ale Partidului Naţional Ţărănesc , creştin şi democrat, care a cuprins în preocupările lui tutelarea a 17 elevi basarabeni şi bucovineni din Liceul economic şi „A Ppiu Ilarian“. Pentru aceşti elevi s-a organizat o excursie de trei zile la mănăstirile din nordul Moldovei, la casele memoriale Ion Creangă şi M. Sadoveanu. A fost un minunat prilej de a cunoaşte, aceşti tineri, frumuseţile patriei lor adevărate, precum şi mărturii ale trecutului de afirmare a poporului care a dominat vicisitudinile ce l-au încercat. Le-au fost procurate elevilor obiecte de îmbrăcăminte, li s-au făcut unele cadouri. S-a organizat ca sfirșitul de săptămînă să-l petreacă in cadrul unor familii. Nu a fost neglijată nici latura pregătirii profesionale, începînd cu data de 16 octombrie a.c. s-au organizat meditaţii pentru aceşti elevi la disciplinele: limba română, istorie, limbi moderne, matematică şi fizică. Profesorii Nistor Man, L. Halip, I. Mureşan, L. Tocaci, L. Nicula, toţi membri ai acestui partid, îi ajută cu multă dăruire. Am fost informat şi despre alte preocupări, care vor fi concretizate în viitor, privind viaţa acestor elevi. Nu se poate trece cu vederea nici implicarea în problema basarabeană şi bucovineană, având în vedere pe toţi cei 62 de elevi şi 15 studenţi, a PUNR, a Vatrei Româneşti care manifestă o grijă constantă faţă de condiţiile de viaţă şi învăţătură ale fiilor din pământurile răsăritene ale etniei noastre. Este, de asemenea, impresionantă atitudinea manifestată de conducerea IMF şi a şcolilor care au studii şi în internate (cămine) elevi şi studenţi din lotul la care ne referim. Ar fi lăudabil dacă cele relatate, fără a intra în detalii, ar stimula şi alte organizaţii politice şi obşteşti, care să se asocieze grijii părinteşti pe care o datorăm acestor vlăstare ale patriei. Din păcate, între aceşti tineri şi părinţii lor mai există o graniţă, garduri de sîrmă, dovezi ale unui trecut dureros, ale unei ocupaţii samavolnice. Scrisorile ajung greu (dacă aung), părinţii întimpină greutăţi dacă vor să-şi vadă copiii. Toate acestea, şi altele, să le avem în vedere şi prin umanismul manifestat de noi să contribuim ca aceşti tineri să simtă că inimile noastre sunt alături de ei, că dragostea noastră o cuprinde pe a celor rămaşi dincolo de graniţele vremelnice, părinţi şi rude. T. A. ENACHESCU Cinstire eroilor neamului Ne este şi ne va fi sărbătoare dragă orice zi în care ţara a numărat cu un opresor mai puţin, de înălţare pe borna de hotar a tricolorului. Aşa şi ziua de mîine, 25 octombrie, semnificînd momentul istoriei în care, prin credinţă şi jertfă, cotropitorul fascisto-horthyst a fost aruncat dincolo de hotarul firesc al ţării. Devenită, prin tradiţie, ziua oştirii româneşti, sărbătoarea celei mai statornice la datorie forţe: armata. Datina va fi cinstită şi mîine prin osîrdia Prefecturii judeţene, aliindu-şi prinosul de recunoştinţă al cetăţeanului mureşean patriot Memoria eroilor va fi cinstită prin coroane de flori la locurile veşnicei aduceri aminte. Iată orarul desfăşurării ceremoniilor: ora 8,30 — la Cimitirul eroilor români; ora 9,15 — la Troiţa eroilor martiri ai Revoluţiei din decembrie 1989; ora 9,45 — la Monumentul ostaşului român; ora 10,15 — la Cimitirul eroilor sovietici (de pe strada Verii); ora 12,30 — la Oarba de Mureş, unde vor fi prezenţi şi reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale. Va oficia un sobor de preoţi, în frunte cu Prea Sfinţitul Andrei, episcop al Albei Iulia. La ora 16, — sfinţirea Primăriei oraşului Iernut, iar la ora 17 — un spectacol comemorativ la Casa de cultură a oraşului. Giuluş, un sat prăvălit într-o vale cu deschidere pe două laturi. Un sat cu gospodari ce-şi duc traiul în credinţa strămoşească. O aşezare ce-şi are obîrşia în negura veacurilor. Pe la 1912 giuluşenii şi-au înălţat o biserică.'' lăcaş de rugăciune şi închinăciune, şi nu numai atît. Iată că, după ani clădirea bisericii ortodoxe române din satul Giuluş a fost renovată, prin actele de donaţie ale unor buni creştini. O primenire binevenită şi necesară. Duminică, 21 octombrie, în frunte cu tînărul preot-paroh Petru Giurgiu, un sobor de preoţi şi-au dat binecuvîntarea la sfinţirea bisericii din Giuluş. Fie ca dragostea sătenilor, credinţa lor în Dumnezeu, să vegheze liniştea acestui lăcaş de cult religios. După Sfînta Liturghie ţinută în Biserica ortodoxă din comuna Ungheni, o parte dintre credincioşi, împreună cu protopopul Gheorghe Şincan, preotul-paroh Gheorghe Man, Nicolae Medrea, preot-paroh la Cristeşti, s-au îndreptat spre şcoala din localitate unde s-a oficiat o slujbă de sfinţire a acestui lăcaş de învăţămînt. Despre legătura dintre cultură şi religie a vorbit protopop Gheorghe Şincan. în final, preotul Gheorghe Man a mulţumit invitaţilor şi tuturor celor prezenţi la sfinţirea Şcolii generale din comuna Ungheni. * în prezenţa protopopului Gheorghe Şincan, sîmbătă, 20 octombrie 1990, a fost sfinţită , Şcoala generală nr. 14 din Tirgu-Mureş. Au participat cadre didactice, elevi şi părinţi. . ★ Duminică, 28 octombrie 1990, va avea loc sfinţirea Bisericii ortodoxe române din comuna Ceuaşu de Cîmpie. Consiliul parohial vă invită la acest mare eveniment. Grupaj realizat de DORIN BORDA ★ Citiţi în pagina a III-a: După 100 de zile de guvernare Situaţia actuală şi perspectivele economiei româneşti (!!!) Pe voi vă iubesc MOTTO: „Chiar dacă slava ierbii s-a stins pe veci, noi nu vom pregeta şi vom căta puteri în ce-a rămas“. Multe calamităţi se dezlănţuie asupra firavei făpturi omeneşti. Prima mare inunda-ţie, din 1010, a fost una dintre cele care ne-au pustiit, ne-au îngrozit, ea a pătruns pînă şi în aşternutul de la miezul nopţii, luindu-şi victimele. N-o să pot uita, Pista, cit erai de amărît şi fără de puteri după lupta inegală cu apa rece, murdară, şi grea, care ţi-a cărat şi distrus aproape totul din casă. Ai fost prima făptură oropsită ce mi-a apărut in atelierul secţiei „electrocalorice“ şi nu ştiam cum să mă apropii de tine pentru a destrăma o cîtime din suferinţa care, se părea, te-a învins. După ce, cu o voce stinsă, mi-ai relatat cite ceva, am pornit împreună cu Minor Karcsi, Diósán Andor (meseriaşi străluciţi ca şi tine) să dăm o mină de ajutor gospodăriei tale, care mai avea ceva urme de asemănare cu o curte, cu o casă ... Treptat, ne-am înviorat, am băut o ţuică şi în cîteva zile ai devenit optimist şi, mai ales, ne-ai răsplătit cu dragostea ta, ce ţi-a dat şi ţie forţă să te reclădeşti. Apoi, după trei ani, v-am părăsit, însă oriunde mă întilneam cu voi, ceva ne lumina chipurile şi ne îmbrăţişam. Poate ştiţi, poate nu, însă la bucuria revederii noastre, eram fericit şi pentru faptul că nu m-am lăsat convins de către o rudă comunistă, care mi-a zis odată, la „maşini de calculat“, cam aşa: „ ... domnii... de ce daţi dreptate ungurilor şi-i sancţionaţi pe români? ..la care i-am replicat să nu-mi mai vină cu aşa ceva, atunci cînd trebuie pronunţată o sentinţă. De atunci au trecut douăzeci de ani şi nimeni şi nicicînd nu-mi poate stîlci amintirea şi dragostea ce o port. In scurt timp de la iadul din martie am fost cutremurat. Mi-am imaginat că în Piaţa Trandafirilor (acum cînd scriu aceasta, dacă ai fi alături de mine, mi-ai şterge lacrima, eram faţă în faţă cu parul avîntat deasupra capului şi în traiectoria bitei, privirile noastre s-au intîlnit atita cît să ne putem opri, zguduiţi de ceea ce putea să se întîmple. Spunîndu-vă toate acestea, vouă, Noth Ittvan, Minor Karoly, Diósán Andor, Bodor Károly, Bartha Tibi..., mă despovărez puţin de sub apăsarea nemiloasă a vieţii. MIRCEA T. MORARIU ÎN INTERIORUL ZIARULUI: • Reporter prin „SATUL FETELOR FRUMOASE ŞI AL ŢĂRANILOR CU BIBLIOTECI“) • Majorarea preţurilor — măsură nedreaptă şi antipopulară; • E bun vinul? Bun, dar nu-il