Cuvîntul Liber, aprilie-iunie 1992 (Anul 4, nr. 64-126)

1992-06-10 / nr. 112

r iudaic şi încheite mai por fi, uneori, şi căile diplo­maţiei! Primit la palatul de la Cotroceni, la cererea sa, fericitul domn Felix Petro- I­viei Bogdanov, ambasador ex­.,nu ştiu, n-am văzut, nici pe-acolo n-am trecut!“. Un pic mai clar şi altfel spu­s: „Nu cunosc o astfel de poziţie! Este o chestiune a Republicii Moldova!“. Asta da, într-ade­de rostul Armatei a 14-a în Transnistria, că nu ştie nimic despre blocarea Tighinei, lo­virea rezervoarelor cu păcură ale termocentralei Dubăsari, declanşîndu-se astfel o dever­i V .:EU sl­­t mic, nu ştiu NIMIC ? In­ traordinar şi plenipotenţiar al Moscovei la Bucureşti, venit cu lecţia bine învăţată la Kremlin, l-a luat pe „n­et“ în braţe. Despre recenta decla­raţie a domnului Andrei Ko­­zîrev, şeful lui direct, dar şi al diplomaţiei Federaţiei Ruse, referitoare la imixtiunile în treburile interne ale unui stat independent­­a se citi Republica Moldova*, se pro­nunţă sibilinic, după modelul Pitiei, adică, ceva în genul văr, cam aşa e! Domnia-sa pare a nu avea cunoştinţă că pe platoul de la Coşniţa con­tinuă luptele, ca şi la Doroţ­­eaia şi Gura Bîcului, unde po­ziţiile moldovenilor sînt ata­cate tot timpul, nici că la Varniţa au fost găsite două persoane ucise, nici de cei doi apărători grav răniţi la Co­­cieri ... Dumnealui încearcă să ne creadă atît de naivi, în­­cît noi chiar am putea să ac­ceptăm ideea că habar n-are sare în apa Nistrului. Dom­nule ambasador, cui aparţin acele misterioase tancuri: Moldovei sau­­ Rusiei? Doar e mai­­înţelept aşa! Te faci că plouă cînd sînt cru­cificaţi în plin secol XX, lup­tători moldoveni căzuţi prizo­nieri, de cei veniţi cu menta­litatea haitei, cînd trebuie să LAZAR LADARIU (Continuare în pag. a 3-a) Ambasadorul Gland)’, la Tîrgu-Mureş La Invitaţia doamnei Chris­ta Maintens Membrind, artist plastic olandez! care a des-­­ chis o expoziţie de a—* Galeriile Palatului culturii, a vizitat, ieri, munte Lr­­gu-Mureş, dom-nul c~-- V. ambasadorul Olandei la Bucu­reşti. Cu acest, prilej, la Prefec­tura judeţului, a avut loc o întîlnire cu domnul prefect Vasile Urdea şi cu alţi mem­bri ai conducerii prefecturii. L­a Primăria municipiului Tîrgu-Mureş, oaspetele a fost primit de către actualul pri­mar, domnul Victor Suciu, de alţi reprezentanţi ai primă­riei. Domnul ambasador a mai avut întîlniri cu Cornel Mo­­raru, redactor-şef al revistei „Vatra“, şi Nagy Győző, vii­torul primar. La sediile UDMR şi PUNR ambasadorul Olandei a avut discuţii cu reprezentanţi ai acestor for­maţiuni politice. ! Punsîi-vă, totuşi, de acord, domnilor!(ti) Iată cîteva mostre alese la întîmplare, aşa cum îmi vin în minte, din multe alte z«­ri: — despre comemorarea ex­ploratorului şi el-:n -•­­,i Körösi Csom­a Sándor, la care o contribuţie deloc a avut şi Ministerul Canarii român (s.n.), emisiunea de ac­tualităţi comentează. .."Dacar această bucurie nu le-au pu­­tut-o răpi maghiarilor din Ar­deal!“. — evenimentele tramigi din Moldova se datorează faptului că populaţia rusofonă se teme că îşi va pierde drepturile ca minoritate, mai ales — se sub­liniază — în cazul că Moldo­va se va uni cu România ,­­ în timp ce la Oradea se desfăşoară, nu numai în de­plină libertate, dar chiar cu fast, manifestările Varadinum ’92 organizate de UDMR şi cu largă participare din Unga­ria, pe postul de televiziune ungar este difuzat un repor­­taj-anchetă în care patru se­natori americani, făcînd evi­dent parte din lobby-ul ungar, deplîng situaţia disperată a minorităţii maghiare din Ro­mânia şi fac răspunzător în­treg poporul român pentru po­litica antimaghiară şi antise­mită promovată, chipurile, de Guvernul României! DORIN SUCIU (Continuare în pag. a 3 a) SCUZELE NOASTRE, STIMAŢI CITITORI! Condiţiile tehnice precare de tipărire a ziarului şi-au arătat „colţii“. Din cauza unei defecţiuni la rotativă, „Cuvîntul­ liber“ de ieri, 9 iunie a.c., ajunge în posesia abonaţilor abia în cursul zilei de azi. Cu scuzele de rigoare, asigurăm statornicii noștri cititori că, împreună cu Tipografia, vom căuta să evităm, în viitor, asemenea neplăceri. Cl CM SPÎIF BUTII BASMBEM » * Intensificarea acţiunilor forţelor separatiste din Transnistria, cu sprijinul nemijlocit al RuM­i, a dus în altimele săptămâni la ampli­ficarea suferinţelor locuitorilor din Republica Moldova Receptivă la starea de fapt din această zonă. Uniunea Vatra Românească a organizat un nou convoi de ajutorare a populaţiei afectate de acest război nedrept ce subminează integritatea suveranitatea şi indepen­dent Republicii Moldova, însoţit de domnii ing. Constantin Herişanu, preşedintele Filialei Mureş a UVR, de Vaier Găbudean, de la Nutrimur Temut, Alexandru Chira, de la Agrim Temut, şi Ioan Pop, din satul Moisa, comuna Glodeni, convoiul a dus spre fraţii noştri din Basarabia, la Chişinău, medicamente, îmbrăcăminte, încălţăminte, alimente conservate, ce­reale şi legume, în valoare de 2,3 milioane de lei. La constituirea importantului stoc de produse expediate au con­tribuit :Uniunea Vatra Românească din fondurile proprii. Societatea comercială „Columna“, Carmangeria Gorneşti. Schela de producţie gaze, extracţie, întreprinderea de reţele şi distribuţie a gazelor, Cooperativa de consum Mureşul din Tîrgu-Mureş, cetăţeni ai muni­cipiului Se cuvine a menţiona, în mod deosebit, aportul instituţiilor şi unităţilor economice din Temut, care au contribuit în masă la aju­torarea fraţilor de peste Prut. Alături de „Nutrimur“ şi „Agrim“ (fostul TAS) au mai oferit ajutoare: Primăria, „Agromec“, Cooperativa de consum, liceele industrial şi agricol, dispensarul medical. De ase­menea, locuitorii satului Moişa au contribuit cu trei tone de cereale. Relatările de viaţă se doresc a fi un îndemn şi pentru alţi agenţi comerciali, instituţii şi­ cetăţeni care sunt solicitaţi să înţeleagă nevoia unui sprijin material substanţial pentru populaţia Basarabiei, care aşteaptă de la noi o mină frăţească, acum cînd are mare nevoie. IOAN CISMAŞ fi­ Moşa jussts® Citiţi, vă minunaţi, vă luminaţi şi aminte luaţi ! Multe, foarte multe lucruri s-au spus la noua întîlnire ini­ţiată luni, 8 iunie a.c., de RAGCL. Şi-au apropiat gîndurile de acţiune preşedinţi şi admi­nistratori ai asociaţiilor de loca­­tari din Tîrgu-Mureş (doar cei pe care îi interesează problemele locatarilor), slujbaşi ai primăriei, pe RALP (unul singur, care s-a făcut nevăzut iute-iute), membri ai consiliului de administraţie al RAGCL. Şi dintr-o parte şi din alta , probleme, greutăţi, neca­zuri care mai persistă în planul gospodăriei comunale şi locative. Cu răbdare, ori mai repezit, re­prezentanţii asociaţiilor de loca­tari şi-au vărsat năduful pe cei de la RAGCL, în parte justificat, au cerut luarea unor decizii e­­ficiente în plan organizatoric pentru o colaborare apropiată, pentru îmbunătăţirea calităţii viciilor prestate! Şi plîngerile au curs precum apa dintr-un ro­binet defect. N-au lipsit nici în­demnurile la economisire şi bună gospodărire a fondului locativ. Să pornim însă cu .. . începutul. „TRATAM SITUAŢIA CREATA CU SERIOZITATE" Cuvintele aparţin d-lui ing. Otto Daraban, directorul RAGCL, spuse înainte de a informa asis­tenţa despre situaţia financiară a Regiei. Din cele prezentate am dedus că, într-adevăr, lucrurile se prezintă mult mai grav. Dar mari sunt şi m­aliţii indolenţei, indiferenţei, prejudecăţilor, neo­­norării serviciilor prestate în cond­­iţ­iile calităţii pe care ne-o pretindem acum. Ni s-a cerut să sensibilizăm populaţia Tîrgu-Mu­­reşului. Ştiindu-ne menirea, o facem pentru nu ştim a cita oa­ră. Tată cifrele, care vă vor mi­nuna­ lumina « Excluzînd luna mai, asociaţiile de locatari sunt datoare RAGCL cu suma de 61 milioane de lei • La rînetul ei, RAGCL este datoare furnizorilor de gaze cu 125,3 milioane de lei, de electricitate cu 30,9 mi­lioane de lei, către „Azomires“ (pentru energia termică) cu 30,3 milioane de lei • împrumuturile bancare ale RAGCL însumează 260 milioane de lei. în fine, neachitarea de către RAGCL a facturilor va conduce la întreru­perea livrării energiei electrice şi a gazului metan. Săptămîna tre­cută, dl. Vasile Urdea, prefectul judeţului, a fost informat de la Centrala gazului metan din Me­diaş că oraşul Tîrgu-Mureş va fi lipsit de gaze naturale. Nimeni nu doreşte acest lucru, dar ... VA FI SISTATA FURNIZA­REA APEI? Iată o întrebare care ne poate pune serios pe gânduri. Dacă, to­tuşi, se va sista furnizarea apei potabile şi a apei calde menajere DORIN BORDA (Continuare in pag. a 3-a) Ochii şi urechile lumii • Izolat pînă şi de Moscova, visînd la revoluţia socialistă mondială bărbosul apărător al ultimului bastion al comunis­mului, Fidel Castro, cel care numeşte Cuba drept „cea mai independentă ţară din lume“, consideră pluripartitismul un ... gunoi! • La Curtea Supremă de Justiţie a avut loc recursul ex­traordinar în procesul inculpatului Nicu Ceauşescu, acuzat de genocid şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, in­fracţiuni pentru care a fost condamnat la 16 ani închisoare. Justificarea? Asupra lui planează... „prezumţia de nevino­văţie“! S-a cerut şi s-a acceptat o nouă amînare.­­ Pentru redeschiderea, în scopuri umanitare, a aeropor­tului din Sarajevo, au fost ceruţi încă 1.000 de militari ai „căş­tilor albastre“. • Echipele iugoslave au fost excluse din toate cupele şi competiţiile europene şi la fotbal! • Ex-prim-ministrul Republicii Moldova, domnul Mircea Druc, propus la funcţia de preşedinte de către „ecologişti“, a dobîndit cetăţenia română.­­ „Serbia nu pregăteşte formaţiuni paramilitare, pentru a fi trimise în afara graniţelor“; „Serbia nu-i singura responsa­bilă pentru conflictul iugoslav“. (Radio Belgrad). • Domnul parlamentar Vasile Geonea a fost numit, prin vot secret, de ceilalţi opt colegi, în unanimitate,­ preşedinte al Curţii Constituţionale, pe timp de trei ani. De Ziua învăţătorului Cu prilejul Zilei învăţăto­rului , care în judeţul nostru se sărbătoreşte miercuri, 10 iunie, Uniunea Vatra Româ­nească adresează cele mai cal­de felicitări educatorilor, in­stitutorilor, învăţătorilor şi profesorilor pentru contribuţia adusă la instruirea tinerei ge­neraţii, îşi exprimă încrede­rea că slujitorii şcolii româ­neşti vor veghea, în continua­re, cu sfinţenie, la formarea în rîndul tinerilor a unei concepţii sănătoase despre muncă şi viaţă, insuflîndu-l­e elevilor, odată cu interesul pentru ştiinţă, artă şi cultu­ră, dragostea neţărmurită pentru ţară, sentimentul mîn­­driei şi al demnităţii de a a­­parţine poporului român.

Next