Cuvîntul Liber, octombrie-decembrie 1992 (Anul 4, nr. 193-251)
1992-12-04 / nr. 238
DE LA PARLAMENTUL ROMÂNIEI TREI PUNCTE DE VEDERE Intr-o retrospectivă a evenimentelor derulate pe parcursul trecutei săptămîni, în afara celui prilejuit de sărbătoarea reîntregirii neamului, trei din ele ar mai putea fi îndreptăţite a fi selectate, prin semnificaţia lor, însumînd cele văzute şi, mai ales, nevăzute. 1. Cu toate că au ameninţat seniorial şi mustrător, ca un bunic sfătos, cu degetul arătător întins spre o naţiune răbdurie, românii au dovedit că au şi domnia, şi îngăduinţa, generate de proverbiala ospitalitate a unui popor talentat, grijuliu să ocolească ocazia de a-l primi cu adversitatea zgomotoasă a unei vecine capitale mai de la Vest, dar cu pretenţii ceva mai.........europene“, pe dl. Tom Lantos, care, cu făţişe sentimente antiromâneşti, a condus bătălia pentru neacordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre. Ca şi dl. senator Verestoy Attila, care, în cuvîntul la adunarea solemnă prilejuită de Ziua Naţională a României, se făcea că uită chiar Dinăui oferta de reciprocitate a unui regim pentru minorităţi, din moment ce Declaraţia de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, rămîne o mină întinsă în deşert peste apa Tisei, neonorată tocmai de vecinii vestici, domnul Tom Lantos, mai-marele responsabil cu problema minorităţilor In Congresul american, venise şi el la Bucureşti — după ce şi doamna Erna Hennicot Schoepges, preşedinta Camerei Deputaţilor Marelui Ducat de Luxemburg, vede o ţară „sfîşiată de problemele minorităţilor“ , cu vădita intenţie de a ne trage niţeluş de urechi. Numai că a aterizat cu ideile lui şi s-a întors cu cele dictate de o realitate neaflată, o clipă măcar, sub semnul dubiului. Privind, apoi, un pic spre convulsiile Germaniei reunificate, oala care dă în foc mai nou din cauza pornirilor xenofobe, congresmanul american s-a convins, poate, că avem o Constituție la nivelul standardelor europene, că acei care confundă minoritatea cu poporul zadarnic se zbat ca unii să fie mai egali decit alţii, substituind drepturile individuale cu cele colective. Aici, în ţara aflată într-o dublă lazAr lAdariu (Continuare în pag. a 3-a) Vineri, 4 decembrie 1992 Redactor-şef LAZAR lAdariu COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT 4 pagini, 10 Ioi Stimalele noastre iluzii NU CRED! CRED... Nu cred că se poate cîştiga cinstit un milion (1.000.000) de lei ; din muncă vreau să spun, munca ta şi nu însuşită sudoarea frunţii sau braţelor altuia ! Iertată fie-mi îndrăzneala de a-l contrazice la nost capitol pe proaspătul prim-ministru al Guvernului, care crede că se poate şi chiar e bine să se. Aserţiunea îmi rememorează o ipocrizie similară a odiosului, care îndemna să nu ne temem dacă se îmbogăţesc ţăranii. Ne-am mai prins inima, atunci,iar domniile lor s-au îmbogăţit, cei mai mulţi, cu... împărăţia Cerului ! Dar să revin la oile noastre negre (oile de noi ? !). Nu cred că e tocmai comod să baţi calea Istanbulului, nici ca bărbat, cu atît mai puţin ca sex frumos. Să vinzi şi să te vinzi, pentru ca, întors, să vinzi te miri ce, de calitate îndoielnică, spre a conferi sens pragmatic zicalei „Noi şi lada de gunoi“. A Europei, a Terrei . . . Bani să iasă ! Ce contează că păcăleşti DC unul-altul, că acumulezi (primitiv) capital De seama sărăcirii semenului ? Nu cred în protecţia socială, cum nu cred nici în drepturi colective. Cred în drepturile omului, în necesitatea protejării omului năpăstuit în jungla acumulării primitive de capital, dacă tot n-a fost scris să trecem de la socialism la capitalism, abia trecuţi de la capitalism la socialism. Or, la noi, plinea subvenţionată de stat o are cu acelaşi preţ şi şomerul, şi miliardarul. Şi porcul, fiind cea mai ieftină hrană porcească. Nu cred că a fost tocmai inspirată (nici întîmplătoare !) supralicitarea fenomenului handicapaţilor, reducerea imaginii omului acestei ţări la un portret robot dominat de infirmitate. Tot felul de ciocli s-au înfruptat hulpav din tot felul de ajutoare (şi nu handicapaţii adevăraţi şi atestaţi !), în vreme ce copiilor geniali ai României li s-a cam întors spatele. Proliferează vertiginos cerşetoria. Scormonitul în gunoaie a devenit activitate cotidiană, înainte, dacă vedeai la o săptămînă un asemenea „profesionist“. Eram mici şi mulţi copiii în familia tatălui meu pe cînd ne speria să grijim pîinea, să n-o risipim, că vine ea vremea cînd vom scormoni în gunoaie s-o aflăm. La „roadele“ colectivizării se referea tata, neavînd viziunea vremurilor „scormonitoare“ postcomuniste. La capitalismul nostru de azi nu îndrăznea să-şi salte visul. Uite că sîntem pe-aproape ... Cred că genocidul nu-i departe de noi. Dar mai cred în inteligenţa şi spiritul acestui popor, care a supravieţuit unor vremuri şi mai infirme. Dar ce ruşine pentru un, neam care lasă savanţii să „promoveze“ în vînzător de aprozar (am toată stima pentru meseria numită !). Acuză unii că ne pleacă inteligenţa în străinătate, că exportăm ... fosfor. Preferabil, înscriindu-şi truda minţii în ideea continuităţii ascendente , cei mai mulţi şi acolo reprezintă ţara. Cu cinste, în vreme ce alţii, trimişi oficial, îi fac ireparabile deservicii. Bişniţează, chiar elite intelectuale fiind, bîrfesc ţara, care le plăteşte în MINAI SUCIU (Continuare în pag. a 2-a) CU GÎNDUL LA„CEI MAI TRIŞTI CA NOI“ -ti Prin hotărîre a UNESCO şi ONU, din acest an, ziua de 3 decembrie va căpăta o marcă distinctă în curgerea calendarului, ca ZIUA INTERNAŢIONALA A PERSONALULUI HANDICAPAT, în notă specifică, şi în judeţul Mureş, prin grija inspectoratului de specialitate, zilei de ieri i s-a conferit necesarul plus de afectivitate, imbrăţişînd toate vârstele suferinţei. Felicitări şi urări, daruri. Sponsori care „văd“ şi dincolo de propriul buzunar (interes) — fie persoane, fie organizaţii neguvernamentale — nu s-au prefăcut că uită evenimentul. Aşa cum, şi în celelalte zile de bucurie pe care le enunţă calendarul acestei luni, nu va trebui să-l uităm. Cu cit e mai mare fericirea şi bunăstarea, cu atît mai consistentă şi „fărîma“ ce poate fi întoarsă spre eşaloanele nefe Corespondenţă din Budapesta Simplă coincidență ? în dimineaţa zilei de 1 decembrie, elevii şi profesorii Liceului „Nicolie Bălcescu“ din Jula — singurul liceu cu limba de predare română din Ungaria — au avut surpriza să constate că cineva a aruncat cu ouă în geamurile şi uşa de la intrarea în clădire. Apoi, după numai cîteva ore, poliţia i-a evacuat pe elevi în urma unui anunţ telefonic anonim care pretindea că în clădirea liceului a fost plasată o bombă. Faptul că to■ tul s-a întîmplat de 1 Decembrie — Ziua Naţională a României — constituie, probabil, o simplă coincidenţă. După cum o , simplă coincidenţă există şi între titulatura Liceului „Nicolae Bălcescu“ — liceu cu limba de predare română — şi realitatea că, aici, singura materie care se studiază în limba română este limba română. In Ungaria preţul ouălor variază între 7 şi 8 forinţi bucata, conform legilor economiei de piaţă. O convorbire de la un telefon public se poate efectua cu o monedă de 5 forinţi. De unde se poate vedea care este avantajul de a-ţi permite orice,făcînd chiar glume de prost gust cu lucruri cu care nu e voie să se glumească. DORIN SUCIU Am văzut cu ochii mei.■■■ Aşteptam, printre prea mulţi, începerea tăţîi de depunere a coroanelor la statuia lui Mîhaţ Viteazul din Alba-Iuîîa. Mulţi eram noi, mureşenii noi, cei care ne-am sculat la ora 2 noaptea, ca să fim acollo unde ne-a tras sufletul de români. Am uitat de oboseală, am uitat de frig şi chiar am strigat de bucurie cînd am văzut sosirea delegaţiei Uniunii Vatra Româneaă. Şi amfosit convins, d-le Băciuţ, că veţi filma, dar n-aţi făcut-o, momentul cînd delegaţia Vetrei Româneşti depunea coroana de flori. Mai mult, v-am văzut cum aţi lăsat aparatul de filmat in jos, ca şi cum nici măcar nu l-aţi fi cunoscut. Apoi, tare nedumerit am fost, cînd am văzut colajul pe care l-aţi transmis la emisiunea Actualităţi a TVR, în seara zilei de 1 Decembrie 1992. * La Alba-Iulia am fost şi am văzut, cu ochii mei, că domnii Coposu şi Constantinescu au ajuns, cu a lor coroană, în faţa Catedralei Reîntregirii, cu mai bine de o jumătate de oră după terminarea festivităţii de depunere, de coroane. Ce bine le-aţi mai lipit, ca pe bandă. Cu cine aţi făcut „convenţie“ domnule Băciuţ? Un mureşean la Alba-Iulia Salonul mureşean de carte şi tipărituri Societatea scriitorilor, editorilor şi tipografilor mureşeni, cu sediul în strada Poligrafiei nr. 3, organizează, in ziua de 11 decembrie, ora 11, la Librăria „Mihai Eminescu“ din Tîrgu-Mureş, Salonulmureşean de carte şi tipărituri şe anunţă toate societăţile, editurile, ziarele şi revistele mureşene, care doresc să participe la acest salon cu exponate proprii (cărţi, publicaţii, calendare, ilustrate, felicitări, ş.a.), că Îşi vor putea prezenta materialul expoziţional pînă în ziua de 9 decembrie, la sediul librăriei. Pentru relaţii suplimentare puteţi suna la telefoanele : 0954/1.42.46, 2.66.05, 5.60.31. SEMNIFICAŢIA RESTAURĂRII UNEI INSCRIPŢII începutul secolului al XX-lea debuta pentru municipiul nostru cu tendinţe şi realizări care marcau faza de declin a Imperiului austro-ungar. Semnele tot mai vădite ale disoluţiei au determinat o reacţie de afirmare şi eternizare, prin simboluri şi monumente, a tendinţelor Ungariei imperiale. Unul dintre aceste monumente, cel mai reprezentativ, a fost statuia ecvestră a regelui Matei Corvin, opera artistică a lui Janos Fadrusz, dezvelită în 1902. Regele Ungariei din perioada 1458—1490 — care a însemnat o perioadă de consolidare a statului ungar, de progrese economice şi afirmarea culturii umaniste *— a fost recunoscut şi considerat ca cel mai mare rege al Ungariei. Tocmai de aceea, statuia îl înfăţişează într-o poziţie maiestuoasă, apoteotică, regele apărînd ca un personaj grandios şi invincibil. GNEORGIE FUNAR, primarul municipiului Cluj-Napoca (Continuare în pag. a 3-a) IN ATENŢIE , LEGEA ilIVĂţĂMiNTIM (I) A fost dat publicităţii proiectul Legii învăţămîntului, adoptat în cadrul Comisiei pentru învăţămînt, ştiinţă, tineret şi sport din legislatura ifllterioară. Proiectul urmează să fie dezbătut şi adoptat în actualul Parlament al României, după ce va fi discutat la nivelul unităţilor de învăţămînt preuniversitar şi universitar. Prezentăm în cele ce urmează, unele prevederi ale noului proiect de act normativ. • Toţi cetăţenii României, in toate nivelurile şi formele de diferent de oricine socială se v. Invătămînte Trvăţămîntul petru toţi copiii şi tinerii pînă la vîrsta de 16 ani • Învăţămîntul de toate gradele se desfăşoară în limba română, al cărei studiu şi însuşire ca limbă oficială de stat sînt obligatorii pentru toţi cetăţenii români indiferent de naţionalitate • Dreptul persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate • Documentele şcolare oficiale, atît în învăţămîntul de stat, cit şi în cel particular, se redactează în limba română TT IC1 A XT /I C 1 XTnTT