Cuvîntul Liber, octombrie-decembrie 1992 (Anul 4, nr. 193-251)
1992-10-24 / nr. 210
Alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 27 septembrie au relevat, dincolo de manifestările zgomotoase ale campaniei electorale, raportul real de forţe dintre diferite partide şi grupuri politice. Cel de-al doilea tur de scrutin al „prezidenţialelor“, din 11 octombrie, a clarificat şi opţiunea electoratului pentru magistratura supremă a ţării. ..noul preşedinte al României fiind tot domnul Ion Iliescu, care a întrunit peste 61 de ore aşa ceva ! Dimpotrivă, electoratul român (inclusiv cel din marile oraşe) şi-a exprimat cu claritate şi discernămînt opţiunile politice. Unii analişti ai vieţii politice româneşti relevă „victoria stîngii“ în cadrul alegerilor parlamentare. Intr-adevăr, Frontul Democrat al Salvării Naţionale — cu orientare de centru-stinga — este partidul cel mai bine reprezentant atît în Camera Deputaţilor cît şi în Senat, dar nu dacă doreşte să participe la guvernarea ţării, în această perioadă dificilă de criză economico-socială, sau preferă să se menţină în opoziţie. Şi totuşi, ţara are nevoie de un Guvern puternic, viabil, cu o cît mai largă susţinere parlamentară. Partidele reprezentate în Parlament — sau o parte dintre acestea — ar putea ajunge, prin negocieri serioase, responsabile, la o platformă comună de guvernare vizînd stoparea declinu- VOM AVEA UN GUVERN VIABIL ? la sută din voturile exprimate. După cum au apreciat observatorii din ţari şi de peste liniare, alegerile au fost libere şi corecteEste semnificativ faptul că din 144 de partide care s-au declarat „active“ din punct de vedere politic, doar 88 au prezentat liste propii de candidați, însă numai 12 dintre ele sunt reprezentar în Camera Deputaților. Majoritatea partidelor n-au putut trece pragul de 2 procente prevăzut de legea electorală. Din păcate, liderii unor partide care n-au obținut rezultatele scontate, în loc să-și analizeze autocritic activitatea şi să-şi contabilizeze corect gafele politice, au născocit tot felul de „fraude“, acuzînd poporul român de lipsă de maturitate. Desigur, nici vorbă deţine majoritatea absolută în nici una din aceste camere ale parlamentului. Alţi analişti consideră, dimpotrivă, că opoziţia (de dreapta, de centru-dreapta) s-a consolidat, a devenit mai puternică. Și că, oricum, avem un Parlament divizat, pulverizat, ceea ce face dificilă constituirea unei echipe guvernamentale viabile. în aceste condiții se va ţine problema alcătuirii unui Guvern de coaliţie. Preşedintele Iliescu a avansat chiar ideea unui Guvern de uniune naţională. Dar partidele din Convenţia Democratică — sau unele dintre ele — nu par dispuse, potrivit declaraţiilor făcute de liderii lor, să participe la un asemenea Guvern. Sau poate totuşi. .. . Desigur, este dreptul fiecărui partid parlamentar să decidă lui economic al ţării, consolidarea democraţiei, continuarea reformei (prin modalităţi şi în ritmuri „suportabile“) şi asigurarea unei solide protecţii sociale. Vom avea un asemenea Guvern puternic, viabil, capabil să scoată ţara din criză printr-o politică realistă şi prin acţiuni hotărîte, responsabile ? Depinde de voinţa politică a partidelor de a încheia „alianţe“ şi a negocia un program comun de guvernare, în pofida unor deosebiri ideologice şi programatice evidente, deci de măsura în care forţele reprezentate în Parlament, sau măcar unele dintre ele, sunt dispuse să pună interesele ţării mai presus de interesele înguste de partiei. ST. NEKANICKI Anul IV. Nr. 210 (722) Redactor-șef Simbătă, 24 octombrie 1992 LZA| LAll.XRIU 4 pagini, 10 lei COTIflI&N MURESEAN StIMlE?ENiJL P13 SCURT • Domnul ministru al industriei, Dan Constantinescu, umblă prin hăţişul explicaţiilor faţă de deţinătorii de autoturisme, încercînd s-o scalde, fără să arate deschis că o asemenea măsură trebuia cunoscută direct de la sursă de toţi cetăţenii, căci benzina afectează direct întregul mecanism de transport. Această atitudine a nemulţumit întreaga masă a telespectatorilor prin ambiguitatea argumentelor privind preţul dublu al benzinei. • Ministrul de interne a declarat că în penitenciarele din România există 44.000 de deţinuţi. Oare aceasta nu înseamnă că s-a făcut prea puţin pentru a menţine ordinea de drept prin măsuri nu numai coercitive, ci si educative! • în tara noastră se află o delegaţie a Confederaţiei Sindicale Mondiale a Muncii, care poartă un dialog cu sindicatele române pentru extin(Continuare in pag. a 2-a) jMmi nemn“ îi jiîwsr pf dl. GvyiA nai Sehi,am oraşul nostru dl. Gyula Horn, fost ministru de externe al Ungariei. Domnia sa a avut o serie de convorbiri cu notabilităţi ale oraşului, în cadrul cărora ieri, 23 octombrie, a fost programată o întrevedere cu intelectuali, oameni de cultură mureşeni. In jurul orei 10, la sediul UDMR, unde au avut loc discuţiile, se aflau d-nii Marko Béla, senator UDMR, Borbely Ladislau, deputat, precum şi consilieri UDMR ai Primăriei. Erau prezenţi, de asemenea, o seamă de intelectuali maghiari. Invitată să participe la discuţii, presa a fost reprezentată de gazetari de la „Népújság“, Studioul teritorial de radio Tîrgu- Mureş (în persoana d-lui director Şerban Melinte) şi de la cotidianul „Cuvîntul liber“. Scuzîndu-se pentru întîrziere, dl. Horn a specificat celor prezenţi că scopul demersului domniei-sale îl reprezintă o informare asupra problemelor concrete ale maghiarimii trăitoare pe meleagurile noastre. Din păcate, n-am reuşit să aflăm care sunt aceste probleme, fiindcă, după aproximativ 10 minute de la începerea discuţiilor, dl. Melinte şi subsemnata am fost rugaţi cu o politeţe — e drept, ireproşabilă — să părăsim sala, deoarece pe dl. Horn îl „stînjeneşte“ pre ILEANA SANDU (Continuare în pag. a 2-a) .WAV.V.V.V.V.V.VIWi WAVAV. Lectură de 5 secunde Toamnă toamnă, toamnă, vreme de beţie... Candidaţii de peste ocean vorbesc de „consens naţional“ în dulce grai american. La London, încep mineriadele. Guvernul nostru minte... (luminată) scumpeşte benzina. „Că noi locului ne ţinem, cum am fost, aşa rămînem .. v/wwmvAWWAw, VWWVWWWlft 5 Gustul amar al benzinei Exigenţa petrolului, ca bogăţie in subsolul ţării, pare pentru români mai degrabă un blestem decit un dar. Deşi, după cîte ştim, am fost primii care i-am găsit întrebuinţare, am reuşit să îi percepem valoarea abia atunci cînd era deja prea tîrziu. Nu-l mai avem îndestulător de mult timp, pentru că l-am cam prădat, oferindu-l altora aproape pe gratis. Apoi, la rîndul lor, aceştia, după ce i-au prins gustul, n-au mai aşteptat să le oferim, pentru că ni l-au luat cu de-a sila. Nemţii au făcut un întreg război mondial cu benzina rezultată din petrol, iar Hitler nu concepea imperiul său fără bogata fîntînă a României. Au venit apoi ceilalţi, sovieticii, cu sovromurile lor. Vă aduceţi, probabil, mulţi aminte de vestitele societăţi mixte ,„sovrom-gaz“, „sovrom-petrol“, prin conductele cărora s-a scurs spre Est, ce mai rămăseseră de la ceilalţi. Aşa se face că, atunci cînd am fi avut cea mai mare nevoie de petrol, cînd industria românească începuse să se mişte, să-i prindă gustul, a trebuit să-l căutăm pe la alţii. Evident, nu suntem noi, romântii, cei mai în drept să ne plîngem de lipsa ţiţeiului, pentru că sondele noastre mai extrag circa 40 la sută din necesar. Ne plîngem pentru că, raportaţi la alţii, tocmai existenţa lui ne-a produs mari suferinţe. Bunăoară, ungurii, bulgarii şi cehii nu-i au deloc sau aproape deloc şi se descurcă mai bine. La ei, impactul crizei asupra vieţii cetăţeanului nu se simte atît de puternic. De ce ? Probabil pentru că „cei de sus“ au înţeles mai bine că, în actuala epocă, pentru omul modern benzina are aproape aceeaşi valoare ca apa şi aerul. în această privinţă, Ceauşescu ne-a martirizat pur şi simplu. Nimeni nu poate uita oribilul şi degradantul spectacol al fugii după ben- IOAN CISMAŞ (Continuare in pag. a 2-a) Slavă Armatei României! Copii tineri şi vîrstnici, femei şi bărbaţi au omagiat cupioşenie, zilele acestea, eroismul şi jertfa supremă,ale ostaşilor români date în bătăliile pentru reîntregirea şi apărarea ţării, pentru neatîrnarea neamului. Ne-am întărit, totodată, în sentimentul tonic, că in Armată Română ne putem investi, pe deplin, nădejdile noastre pentru o Românie liberă, independentă şi suverană. (Desen de maior (r.) STELIAN A. CHIŢACU) Luni, 28 octomrie SFÎNTUL MARE MUCENIC DIMITRIS (DUMITRU) A trăit pe vremea împăraţilor romani Diocleţian şi Maximian Galeriu (284—311) şi era fiul voievodului cetăţii Tesalonicului. Părinţii l-au crescut în spiritul creştin, milostiv faţă de cei săraci. După moartea tatălui, a devenit voievodul Tesalonicului, cîrmuind cu multă înţelepciune şi dreptate, propovăduind pe faţă dreapta credinţă şi aducînd pe mulţi la Hristos, fapt ce nu a fost pe placul împăratului Maximian. Fiind în închisoare, sfîntul Dumitru l-a binecuvîntat pe tînă preot VASILE BOTA (Continuare în pag. a 2-a) i OUT Basic instinct. Vehemente protestele Ligii Lesbienelor, ca şi ale Ligii pentru Apărarea Virtuţii din SUA la apariţia celebrului film. Mai păţită, trecută prin multe, hoaşca bătrînă, Europa, în care nu reuşim să intrăm şi noi, a fost mai tolerantă cu filmul olandezului Paul Verhoeven. La noi doar cîţiva preoţi romargo-catolici, celibatari şi fără fete-n casă, au încercat cîteva schiţe de protest. Calmaţi urgent de confraţi şi consumii • Ha, ha, ha ! Ce va fi cu „Hotelul de lux“ al lui Piţa ? Nu-l va putea ocroti pe regizor nici... Leul de argint ! • încă un pas uriaş spre Europa ! Pentru informarea corectă a publicului MIHAI SUCIU (Continuare in pag. a 2-a)