Cuvîntul/Cuvântul Liber, aprilie-iunie 1993 (Anul 5, nr. 63-126)

1993-06-10 / nr. 112

r Clopotele Dumbravei bateau anunţând adunarea din acel loc, simbol al jertfei români­lor pentru demnitatea naţio­nală şi unitatea neamului. Dinspre sat s-a­ pornit mulţi­mea urcând împreună cu preo­ţii Alexandru Grecu din Dum­brava şi Dumitru Crişan din Pietriş, însoţiţi de bătrâni, de tineri, de elevii şcolii, de alţi oaspeţi veniţi din Râpa- Vă­­tava, de pe Valea Mureşului Superior, din Târgu-Mureş, să omagieze jertfa celor două sute de martiri duşi, legaţi in frânghii, şi ucişi mişeleşte, la 194S pentru că au dorit liber­tatea şi independenţa, unitatea tuturor românilor. In văile care înconjoară aşezarea au căzut răpuşi de gloanţele no­bilimii imperiului habsburgic tinerii din Dumbrava, Vătava, Săcalul de Pădure. Praporii cu coroane de grâu împletite de mâinile urmaşi­lor, coroane din bujori albi, ca şi buchete, multe buchete de flori au fost aduse aici la monumentul de la Podăşel pen­tru a omagia pe cei care şi-au aşezat trupurile la temelia unităţii neamului. Căci, aşa cum releva părintele Dumitru Crişan, „noi românii ne-am născut şi vom duce mai de­parte peste veacuri aceste sărbători de suflet, care ne înnobilează cugetul, ne men­ţine ca naţie şi ca adevăraţi creştini". Această comemorare, care omagiază 145 de ani de la acel supliciu a fost marcată prin cuvinte de aleasă sim­ţire, rostite, cu emoţie şi evla­vie de primarul Ioan Boilă, de învăţătorul Axente Boţianu, omul care a atins venerabila GN­. BARBULESCU (Continuare în pag. a 2-a) . A­PODASEL —semn al jertfei române Prevenirea poluării apelor Târgu-Mureş este gazda con­sfătuirii cu tema „Prevenirea po­luării apelor“. Consfătuirea, or­ganizată de Societatea Română de Igienă şi Sănătate Publică, fi­liala Mureş, Universitatea de medicină şi farmacie şi Grupul de acţiune ecologică RHODO­DENDRON, se desfăşoară în ziua de 11 iunie 1993, ora 10, în amfi­teatrul mic, etajul I al UMF. La consfătuire iau parte spe­cialişti din Târgu-Mureş, din al­te localităţi ale ţării, reprezen­tând instituţii şi organizaţii care se ocupă de protecţia mediului, studenţi la medicină, conducerea societăţii de sănătate publică, re­prezentanţi ai mass-media. Vor fi abordate aspecte ale preveni­rii poluării apelor, vor fi prezen­tate filme educative cu temă, ca­re vizează problematica majoră a poluării mediului, precum şi cea de igienă şi impactul acesteia cu mediul ambiant. Anul V. Nr. 112 (886) Redactor-şef Joi, 10 iunie 1993 LAZAR MADARIU 4 pagini, 20 de lei VA CUCERI ROMÂNIA „REDUTA“ EUROPEI ? Veştile privind modul în care se desfăşoară negocierile pentru admiterea României în Consi­liul Europei răzbat greu prin uşile capitonate ale Parlamentului de la Strasbourg. Relativa tăcere denotă că delegaţia română are de înfruntat multe dificultăţi, că examenul la care este supusă di­plomaţia noastră este obositor şi tracasant. De alt­fel nici unul dintre noi nu ne putem aştepta la ceva bun din partea celor care au dovedit că stau rău cu imparţialitatea. De ce oare faţă de ţări ca Estonia, Lituania şi chiar Bulgaria s-a mani­festat o îngăduinţă jenantă la intrarea în comuni­tate, în timp ce pentru noi, „examinatorii“ par nişte cerberi parcă puşi să apere întreaga comoară a Europei de Vest? Din lipsă de informaţii de acest gen ne-am adresat Ministerului Afacerilor Externe pentru a ne edifica şi încunoştiinţa şi pe dumneavoastră asupra mersului tratativelor. Din păcate temerile noastre s-au cam adeverit. Deşi negocierile actuale au ca ţel definitivarea intrării noastre în Consiliul Europei chiar în această lună, după mersul eveni­mentelor situaţia este incertă şi, ca atare este prematur ca cineva să poată afirma că România va reuşi să-şi adjudece locul, pe deplin meritat în organismele Comunităţii Europene, chiar din iunie. Reprezentantul Ministerului de Externe ne-a relatat că în Consiliul Europei există un suficient de puternic „loby“ ce se opune intrării noastre în acest organism, iar şeful de orchestră al aces­tuia este însuşi her Friederik König, adică rapor­torul pentru România din partea Parlamentului __ IOAN CISMAŞ (Continuare un pas. a 3-a) COTIDIAN MUREŞEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT Calitatea şi igiena băuturilor răcoritoare Interviu cu ing. EMILIA LEAN­, director la OJPC Mureş • Producătorii şi vânzătorii de băuturi răcoritoare s-au înmulţit foarte mult! Faptul este pozitiv ! Nu acelaşi lucru se poate spune despre condiţiile igienico-sanitare în care se produc şi se comercia­lizează, despre calitatea lor în general. Neregulile constatate în teren, de către inspectorii Oficiu­lui judeţean pentru protecţia consumatorilor Mureş, susţin afirmaţiile de mai sus. Dar să lăsăm pe interlocutoarea noas­tră să le exemplifice locul, au­torii şi gravitatea lor. — în judeţul nostru există un număr foarte mare de pro­ducători şi comercianţi de bău­turi răcoritoare (de tip Cola, Orange, Kiwi şi altele), de stat şi privaţi. Producători şi vânză­tori particulari sunt şi in multe localităţi rurale, departe de re­şedinţa de judeţ, greu de supra­vegheat în privinţa modului de realizare şi desfacere a acestor băuturi consumate în special de copii­ Majoritatea producătorilor din mediul rural (ca de exem­plu — Dumbrava, Râpa de Jos, Vătava, Deda, Berghia, Pănet etc.) nu dispun de condiţii sa­nitare corespunzătoare de spălare a sticlelor, operaţie care se fa­ce într-un vas cu apă puţină şi nedezinfectată, ceea ce prezintă un risc iminent de îmbolnăvire a consumatorilor. Controalele e­­fectuate de inspectorii OJPG Mu­reş, o parte din ele împreună cu corpurile de control ale pri­măriilor şi prefecturii, ,au sur­prins un număr mare de nere­guli în producerea şi comercia­lizarea băuturilor răcoritoare. O problemă majoră o constituie modul de capsare a sticlelor. Mulţi producători îşi permit să refolosească capsele, fapt care nu asigură etanşeitatea corespun­zătoare a sticlelor, băuturile ră- IOAN N­USAR (Continuare în pag. a 3-a) Se apropie examenele! Din perspectiva apropiatei sesiuni de examene ’93, vă prezentăm graficul de desfășurare a acestora. Admiterea în liceu, clasa a IX-a, sesiunea de examene este programată astfel: 21—30 iunie — depunerea cererilor de înscriere și, după caz, efectuarea controlului medical. Până la 26 iunie, inclusiv, se depun cererile de înscriere la profi­lurile la care se susţin probe de aptitudini; 28—30 iunie — susţinerea probelor de aptitudini, cu afişarea rezultatelor ob­ţinute; 5 iulie — lucrare scrisă la limba şi literatura română; 6 iulie — lucrare scrisă la limba şi literatura maternă pentru candidaţii de la şcolile (clasele) cu predare în limba minori­tăţilor naţionale; 7 iulie — lucrare scrisă la matematică; 12 iulie — afişarea rezultatelor. Examenul de bacalaureat: 15—20 iunie — înscrierea can­didaţilor; 21—22 iunie — examinarea orală la limba şi litera­tura română; 23—24 iunie — examinarea orală la limba şi literatura maternă; 25—26 iunie — examinarea orală sau, după caz, proba practică, la alegere, la unul dintre obiectele de studiu de cultură generală din planul de învăţământ, altul decât cel obligatoriu ori decât cel ales pentru 1 iulie; 28 iunie — lucrare scrisă la limba şi literatura română; 29 iunie — lucrare scrisă la limba și literatura maternă; 30 iunie — lu­crare scrisă la unul dintre obiectele de studiu; 1 iulie — lu­crare scrisă, la alegere, la unul dintre obiectel^^c studiu de cultură generală din profilul opus, din materia’W^i a Xll-a; 5 iulie — afișarea rezultatelor. „Nu-nvie morţii. „Ne rupem de ei, domnule, dăm la o parte putregaiul ne­cinstei, al corupţiei, şi­ apoi le­ arătăm noi cum .. Putea fi cinstită în fond ideea, dar nu rostită aici, în Transilva­nia, unde o istorie mai­­mult tra­gică, durută, decât liniştită ne-a intrat în sânge ca neostenită sta­re de veghe. Preluată de român — căci român era interlocutorul — ideea transilvanizării, opozi­­tivă balcanismului sudului de ţară, trimite dincolo de incon­ştienţă prin gradul de periculozi­tate incalculabil în consecinţe. Că oameni harnici şi sobri, că armată serioasă care să te apere (general Cheler) etc. etc Argu­mente, sigur, dar cum pălesc în faţa primejdiei veritabilei Duş­măniţi, nu puţini, atât aşteaptă. Şi cât de greu adunată ţara in matca firească a limbii româ­neşti, în acel unic şi înălţător 1918. Câtă jertfă în idee şi câtă jertfire în oameni! Câţi pre­cursori întru împlinirea atât de dorită! Şi cât de râvnit prin istorii zbuciumate pământul românesc! Din oprimare în oprimare, fără a fi ajuns, totuşi, nici vreme de un ceas paşalâc, în vreme ce MIHIAI SUCIU (Continuare în pas a 3-a) Bun venit vă spune şcoala! Vestea va fi făcut deja o­­colul ţării. Vineri, 11 iunie 1993, vor avea loc, deci, la Grupul şcolar agricol, festivi­tăţile prilejuite de împlinirea a 50 de ani de la crearea în­văţământului agricol târgu­­mureşean. După cum ne spune dna dr. ing. Elena Tomşa, sunt aşteptaţi să sosească, de pe unde îi va fi împrăştiat viaţa, cât mai mulţi din cei peste 10.000 de absolvenţi ai acestei prestigioase şcop, pen­tru a retrăi cu toţii, laolaltă cu dascălii, cu directorii şi cu pedagogii lor amintirile celor mai frumoşi ani de şcoală. Urmele paşilor celor abia tre­cători pe aici nu s-au şters încă, iar ecoul glasurilor ado­lescentine se mai aude pentru cine ştie- să-l asculte, venind de pe coridoare, din sălile de clasă, din laboratoare ori din câmpurile de practică. Veniţi, veniţi cu toţii să vă stâmpă­­raţi dorul, Alma Mater vă aş­teaptă cu drag la sânul ei! MELIAN MOCIAN

Next