Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1993 (Anul 5, nr. 193-256)
1993-10-14 / nr. 202
O PROPUNERE: ZIUA REINIFICARII STATULUI ROMAN! Susţinut de Grupul PUNR, domnul Petre Ţurlea, deputat independent, a propus includerea pe ordinea de zi a şedinte comune a Camerei Deputaţilor si Senatului, din 12 octombrie 1992, a următoarelor două propuneri: 1. Adoptarea unei hotărâri a Parlamentului României privind invitarea Parlamentului Republicii Moldova la festivități din 1 Decembrie 1992 de la Alba lulia: 2. Hotărâre a Parlamentului României privind începerea tratativelor cu Parlamentul Republicii Moldova, vizând refacerea Statului național deplin unitar român. Propunerile au fost însoţite de următoarea motivaţie : Statul naţional deplin unitar român a fost înfăptuit în etape succesive : 1859, 1877—78, 1913, 1918. în acest ultim an, 1918, primii care s-au unit cu Ţara au fost basarabenii, la 27 martie, 9 aprilie. De aceea, nu este normal să sărbătorim 75 de ani de la Marea Unire fără reprezentanţii acelora care au Inaugurat procesul Unirii în 1918 Se va spune că este un pas periculos, care va da naştere la suspiciuni şi proteste. DE LA PARLAMENTUL ROMÂNIEI Doamnelor şi domnilor, Istoria nu trebuie doar aşteptată să se desfăşoare; ea trebuie făurită! Iniţiativa, curajul sunt absolut necesare dacă vrem ca idealurile juste pe care le vizăm să se realizeze. Şi, în ceea ce priveşte Parlamentul, iniţiativa şi curajul sunt obligatorii. în condiţiile dramatice ale anului 1918, sub asalturile bolşevicilor şi în condiţiile în care România liberă avea o situaţie politică şi economică dezastruoasă, Sfatul ţării de la Chişinău a avut curajul şi demnitatea de a proclama Unirea. Aceasta este şi un răspuns dat acelora care afirmă câ trebuie să aşteptăm o redresare economică a Romăniei pentru ca basarabenii să poată fi mai uşor atraşi. în 1917—1918 nu mirajul prosperităţii materiale l-a adus pe toroănii de peste Prut la Patria-mamă, ci adâncul sentiment al unităţii de neam. Indiscutabil că împreună vom putea depăşi mai uşor greutăţile ce stau, deopotrivă, in faţa celor două state româneşti. . Generaţia românească dela sfârşitul secolului XX este datoare — faţă da întreaga istorie a neamului — să nu piardă 12 octombrie 1093 Petre Ţurlea deputat independent — Prahova (Continuare in pag. a 3-a) CUVAN Redactor-şef LAZAR LADARIU URGII MAGUREI, investit in fimcia de director al CJU. Senatul şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună au validat cu 238 de voturi pentru, investitura domnului prof. Virgil Măgureanu In funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii. Anul V. Nr. 202 (976) Joi, 14 octombrie 1993 4 pagini, 30 de lei maiMN mureşean democratic şi independent . Casa de copii Luduş. O aniversare cu cântec e „Lambadă“ cu Inspectorat şcolar. Gardă financiară. Poliţie ş-o. Cei 20 de ani de când fiinţează s-ar fi cuvenit a fi şi pentru colectivul de dascăli şi asistaţi ai Casei de copii Luduş prilej de bilanţ, ba chiar de sărbătoare. O vorbă de bine, acolo, ruptă dintr-un gard... de fapte. Răstimp în care 1.404 copii şi-au aflat aici acoperiş şi o pâine. Mulţi dintre cei care i-au închis după el poarta au izbutit să se realizeze profesional, să se integreze în societate, să-şi întemeieze o familie. Nu au lipsit nici uscăturile. Nu au fost şi nu sunt neglijabile greutăţile în asigurarea condiţiilor de casă-masă. Bugetul — la limita severă a necesităţii. Cariată instituţia şi de rău, dinlăuntru şi din afară. Comportamente deviante au mai vămuit fizic şi au lezat moral instituţia. Jefuite... furculiţele, copiii fiind siliţi să mănânce cu lingura (reclamă, indignat, dl Aurel Urcan). Da, dar mănâncă trei feluri ! Trei mese de bază, calde, pus două gustări. Făcându-şi planuri de bătaie „din cuţite şi pahară“, un „colectiv de iniţiativă“ s-a gândit să marcheze altfel decât pe vremea odiosului ceasul aniversar. Improşcând cu noroi casa. Virulenţi. Necruţători. Nimic bun ; răul — hiperbolizat. Trei mostre ale gândirii scrise a domniilor lor ajung şi la (In) „Cuvântul liber“ (numerele din 9, 14 şi 25 septembrie 1993). Momentul ales pentru denigrare mai coincide şi cu lipsa directorului din unitate, aflat într-un schimb de experienţă în Franţa). Scenariu special pregătit. Bună şi regia , nu şi inivulnerabilă. Se distribuie rolurile: 1. Un Sărman elev oropsit ; 2. Un Cetăţean indignat; şi 3. Un Binevoitor din umbră. Toţipac la „Cuvântul liber"! Repetăm : nereguli există şi vor exista oricând la o asemenea instituţie. Dar tare mi-aş dori ca şi fiul meu să beneficieze de condiţii similare la una dintre cele mai mari şi mai prost dotate şcoli târgumureşene ! Şi-apoi, rufele se puteau spăla în familie. Intre o replică a părţii lezate („altera pars“) şi o confruntare la faţa locului, am optat pentru a doua alternativă. Derularea prin... presă! A doua zi după documentarea noastră la Luduş, portofoliul redacţiei s-a mai îmbogăţit cu o probă: „Cu stimă şi sinceritate“, pshi. pr. prof. Laureati Moldovan (pe parafă doar psiholog) ne incunoştiinţează că nu ar fi participat la „zisa şedinţă a consiliului în care s-a zămislit replica în cele 2 articole apărute“, dar recunoaşte că a semn ..o .. respingând-o ! Şi noi, oare ştiam că a semna înseamnă a accepta ! Ne mai roagă petiţionari! , în interesul onoarei ziarului dvs, al celui mai nor adevăr de care avem obligaţia să-l respectăm cu toţii, vă rog insistent să nu daţi dezminţire până nu veniţi dvs personal (n-am prea înţeles cine personal, scrisoarea fiind adresată «Către Redacţia ziarului Cuvântul liber». Serviciu PERSONAL nu avem !) la adunarea MIHAI SUCIU, E. M. PAȘCAN (Continuare în pag. a 2-a) IM MARE PAS SPIfI IMBUNATATIREA RELATIILOR ROMARO-AMERICANE In urma recomandărilor Co- mitetului pentru căi și mîrloave a forului legislativ americani, fuarul 12 octombrie 1993, Camera Reprezentanților a Congresului Statelor Unite ale Americii A luat In dezbatere Acordul comercial între România şi SUA semnat în pririiăvară la Bucureşti, care include şi clauza naţiunii celei mai favorizate. Discuţiile pe marginea acestui important document, au durat 40 delapte, şi au luat cuvântul 10 deputaţi. Participanţii la cuvânt au apreciat progresele făcute de România pe calea democratizării şi au adus elogii Soporului român pentru suferinde sare de-a lungul istoriei, pentru rolul său în această parte a Europei, pentru capacitatea sa de reintegrare in structurile democraţiei occidentale. Cel mai critic la adresa României a fost deputatul Tom Lantos, care n-a pierdut prilejul să dezinformeze, cât s-a putut, deliutaţii americani despre „ne respunea dortnța sa, în domeniul drepturilor minorităţilor, fapt pentru care a cerut acordarea clauzei doar pentru art ap. Supusă la vot, propunerea Comitetului pentru căi şi mij■ loace a fost aprobată în unanimitate şi înaintată Senatului. Astăzi, Comitetul pentru finanţe al Senatului american va lua şi el în discuţie propunerea aprobată deja de Camera Reprezentanţilor. După o analiză prealabilă, Comitetul îşi va da avizul pe care 11 va Înainta spre aprobare Senatului. Să sperăm ca în decurs de câteva săptămâni, camera superioară a Congresului american va luă în discuție Acordul comercial româno-american și îl va şi aproba. De la pensionari In sala bibliotecii şi a clubului Căminului pensionarilor din Ideclu de Jos-Băi, artistul plastic MACEDON HURDUGACIU, pensionar veteran, expune noi lucrări. Dintre ele amintim: ,,Mihai Eminescu — Luceafărul poeziei româneşti" (sculptură în lemn şi elmenti; „Dr. Eugen Nicoară — Ştiinţa medicală" (ciment alb); „Madona cu pruncul Iisus dormind" (ciment). Mai expuneţi picturi în ulei cu tematică istorică, peisaje. De la pensionari, pentru, pensionari! Pentru pensionari! Conferinţa de presă a domnului IOAN STOICA Aşa cum v-am mai informat, în urma condamnabilei emisiuni de la postul naţional de televiziune a domnului Radu Nicolau, de joia trecută, pe tema fenomenului „Caritas“, domnul Ioan Stoica a ţinut duminică, timp de aproape 4 ceasuri, la sediul din str. Tudor Vladimirescu al firmei „Caritas“ , conferinţă de presă. Au participat peste 100 de ziarişti de la diverse publicaţii, posturi de radio şi televiziune. Conferinţa de presă a început prin expunerea punctului de vedere al domnului Ioan Stoica cu privire la modul de desfăşurare a emisiunii amintite. Iată ce a declarat printre altele ziariştilor: „Această emisiune nu şi-a atins scopul pe care cred eu, dl Radu Nicolau şi l-a dorit de la început. Nu pot concepe ca despre un fenomen pe care l-am creat să nu fiu, lăsat să vorbesc, eu apărând in jenanta postură de ornament. Abia după aceea puteau începe întrebările pentru ca opinia publică să-și poată crea o imagine corectă și nu deformată. Milioanele de telespectatori care au urmărit emisiunea cu sufletul la gură au putut constata că, cu acel prilej, s-au petrecut lucruri urâte. Mai mult deecât atât procedura a fost jenantă. Eu am respect pentru dl Nicolau, dar la cele două convorbiri telefonice pe care le-am avut cu dânsul mi s-a spus că tema emisiunii este fenomenul „Caritas“ şi apoi mi s-au comunicat persoanele care au fost invitate la Bucureşti: dl colonel Păun, din Ministerul de Interne, autorul propunerii de interzicere prin lege a circuitelor de întrajutorare, unul dintre conducătorii Băncii Naţionale a României, un sociolog şi nu în ultimul rând, domnul Mircea Coşea, ministrul cu reforma din partea Guvernului. La aceste nume şi funcţii am spus DA! Am rămas neplăcut surprins când am aflat că în studioul din Bucureşti se află cu totul alte persoane. De aici şi imaginea urâtă pe care a dat-o această emisiune. Este prima mea conferinţă de presă la societatea mea şi dacă va fi nevoie voi mai face şi altele dar promit că niciodată nu voi mai apărea pe micul ecran Invitat de Televiziunea Română. Nici din Cluj-Napoca şi nici din IOAN CISMAÎI (Continuare in pag. a 2-a) „DACIA“, SALTĂ POTUL Creşterea costurilor în industria pe orizontală a determinat majorări ale preţului autoturismelor DACIA. începând din această săptămână, preţurile simt următoarele : Dacia 1.340 berlină — 3.227.400 de lei ; Dacia 1.310 berlină — 3.326.900 lei; Dacia 1.340 S break — 3.509.000 lei ; Dacia 4.310 L break — 3.640.000 lei ; Dacia 1.304 L pick-up — 3.910.000 lei ; Dacia 1.304 L platformă — 3.903.000 lei; Dacia 1.307 L — 4.150.400 lei ; Dacia 1.309 L — 3.775.900 lei; Dacia 1.325 Liberta — 3.632.000 lei. Uzina piteșteană este în măsură să satisfacă, pe lângă cererile mari la export, și solicitările la intern. — De când au lichidat GAP- ul e tot mai greu să te hotârăști de unde să furi! (Desen de SA Dan)