Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1995 (Anul 7, nr. 193-255)

1995-10-24 / nr. 208

CUVA Anul VII. Nr. 208 (1.566) Marți, 24 octombrie 1995 8 pagini 200 lei COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT Redactor-sef. lazAr lAdaric ISSN 1.22* —4.810 „NEAMUL ROMÂNESC NU PIERE !“ Trei sunt stâlpii puternici­­sprijinitori, recunoscuţi pre­tutindeni in lumea aceasta trecătoare a orgoliilor şi a realităţilor, pentru trăinicia si temeinicia pe care o insu­fla societăţii biserica, arma­ta şi şcoala. Se şt­ie, toată a­­ceastă trinitate formează nea­mul cel veşnic şi drept ră­mas in faţa urgiei. Făuritorii naţiei au conferit valorile sa­cre ale iubirii de ŢARA. Iar când vremurile vitrege s-au învolburat împotriva lor, cre­dinţa neclintită în Dumnezeu le-a fost scut şi salvare pen­tru efemerul trup şi pentru înălţarea sufletului O istorie pasivă aici, în inimă de ţară şi de suferinţă, ar fi fost, este şi va fi impo­sibil de conceput şi de trăit. Ei, înaintemergătorii iobagi ardeleni, au contribuit şi la întreţinerea unei armate în care nu-şi găseau locul, ei i-au urmat, la 1848, pe pre­fecţii Alexandru Bătrâneanu, apoi pe N­icolae Vlăduţiu din Tribunalul V, avându-i tribun pe Gregoriu Bătrâneanu şi ca vicetribun pe Alexandru Lu­­duşanu Tot în care de când se ştiu au dat totul din a lor sărăcie, au contribuit cu flo­rini, crăiţari şi franci pentru ajutorarea ostaşilor români răniţi în Războiul pentru cu­cerirea independenţei de stat a României. Pe mulţi umeri de-ai consătenilor dumnea­voastră s-a sprijinit, in pri­mul război, armata imperiu­lui, 30 de români grebenişeni, ajunşi pe frontul din Galiţia şi din Italia, aveau să aleagă intre datorie şi onoare, iar după ce au căzut prizonieri la ruşi, Dumitru Maier, Petru Sabău şi Petru Mut participă, ca voluntari, în armata ro­mână la luptele de la Mără­­şeşti, Mărăşti şi Oituz, acolo unde s-au frânt orgolioase şi temute divizii germane. Iar când a venit vremea unirii cu Ţara, Coman Şogan şi E­­mil Alexandrescu Cormoş participă, ca deputaţi aleşi, la Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918, ca o dovadă că cei 1.535 de români sunt cei de acasă, stăpâni pe mo­şia lor. Prea mulţilor bârfi­­tori azi pe la curţi europene, adepţi ai trocului cu ţara şi cu liniştea ei, în descărcările lor de ură, uită şi de suferin­ţa Iancului, dar şi că mulţi au trăit din sărăcia, din su­doarea şi din sângele pătimi­­ţilor Transilvaniei nemuritoa­re Ei, care au dat totul, au LAZAR I.ADARIU (Continuare în pag. a 2-a! Carnet de reporter PE VALEA IDICELULUI Duminică, credincioşii ortodocşi dtp. Idicel-Sat şi-au întâmpinat noul păstor în persoana preotu­lui Teofil Târnoveanu, fiu al sa­tului. Localnicii au sărbătorit, cu su­flet curat şi bucurie, învestitura emnui om al pământului în funcţia de părinte sufletesc, de purtător­ul „cuvântului ce zideşte“, al gutu­rii întru Hristos — • — La ceas de vecernie, la Idicel Pădure, un sobor de preoţi, în frunte cu P.S. Andrei, episcop de Alba Iulia, protopopul Reghinu­lui — Th. Beldeanu şi protopopul Gh. Nicolae Şinean (Târgu-Mu­­reş), şi alţi preoţi din suita Prea Sfinţiei Sale, episcopul, au oficiat o slujbă de sfinţire a troiţei rea­lizate prin osârdia dlui Mihai Covrig şi talentul dlui Adrian Somodi, întru nemurirea ortodo­xiei româneşti. A urmat, în superba biserică din Toicel Pădure, cuvenita sluj­­bă duminicală, oficiată de aceleaşi înalte personalităţi, găzduite de părintele paroh­ Eugen Micu. Gina festivă a căpătat un plus de emoţie, coincizând cu aniver­sarea „nunţii de argint“ a fami­liei Mihai şi Maria Covrig, căreia redacţia noastră le urează, cu acest prilej, „La mulţi anii", dragoste şi belşug. MARIANA CRISTESCIÎ ARC PESTE TIMP Peste 500 de absolvenţi şi foşti dascăli ai Liceului din Sângeorgiu de Pădure s-au întâlnit sâmbătă, 21 octom­brie, la festivităţile prilejuite de a 40-a aniversare a înfiin­ţării liceului. Risipiţi în toa­te colţurile ţării, sau chiar pe meleaguri străine, 36 de gene­raţii de absolvenţi au revenit în locul unde şi-au trăit ado­lescenţa, vârsta promisiunilor şi a visurilor. Festivitatea aniversară a fost deschisă de slujba ecu­menică a preoţilor ortodox, reformat şi unitarian. Prezenţi GENOVEVA ROPA (Continuare în pag. a 2-a) GREBEN­IŞ—70). Sâmbătă, comuna Grebeniş a îmbrăcat haina sărbătorii, aniversând 700 de ani de la prima atestare documentară a localităţii şi 245 de ani de existenţă a şcolii generale. După sfânta liturghie, la care au participat, cu mic, cu mare, grebenişeni şi oaspeţi s-au adunat la şcoală, unde, un sobor de preoţi — în frun­te cu părintele protopop Iu­­liu Bacali — a oficiat slujba de sfinţire a plăcii memoria­le ce marchează vârsta exis­­tenţei instituţiei româneşti de învăţământ. O slujbă de pomenire a eroilor căzuţi pentru apăra­rea gliei strămoşeşti s-a ofi­ciat, apoi, la Monumentul Eroilor, unde au fost depuse coroane şi jerbe de flori şi unde elevi ai şcolii — îndru­maţi de învăţătoarea Felicia Moldovan — şi corul femeiesc (condus de­­ aceeaşi inimoasă dăscăliţă) şi-au adus prino­sul de recunoştinţă, prin vers MARIANA CRISTESCU (Continuare în pag. a 2-a) Intr-o atmosferă dominată de Pietate, respect pentru is­torie şi nădejde într-un viitor mai bun, la Târgu-Mureş, au avut loc, duminică, manifestări cultural-ştiinţifice prilejuite de întemeierea Filialei Mureş a Societăţii AVRAM IANCU din România , COMUNICAT DE PRESĂ Duminică, 22 octombrie 1995, la sediul Prefecturii judeţene Mu­reş a avut loc şedinţa extraordinară a Comisiei administrative con­sacrată dezbaterii problemelor economico-sociale actuale ale uni­tăţilor administrative locale, precum şi a societăţilor comerciale din industrie, agricultură, comerţ. Un punct distinct al ordinii de zi l-a constituit instalarea noului prefect şi subprefect al judeţului Mureş. L­a şedinţa Comisiei administrative au participat secretari de stellt de la ministerele industriilor, agriculturii, transporturilor si sănătăţii. In cadrul şedinţei domnul OGTAV­­SOZMÂNSA, secretar de stat, şef al Departamentului administraţiei publice locale, a prezentat hotărârile Guvernului României privind eliberarea domnului Ioan Racolţa din funcţia de prefect şi numirea în această funcţie de răspundere publică a domnului ŢÎRU GAVRIL. Totodată, s-a in­format auditoriul că Guvernul a hotărât eliberarea domnului Burk­­hardt Arpad din funcţia de subprefect şi numirea şi această calitate a domnului SBÂRCEA TIBERIU. . " Noul prefect al judeţului Mureş, domnul TIRU GAVRIL,­ născut la 17 ianuarie 1940 este inginer chimist şi a lucrat până în prezent la Combinatul chimic ..Azomureş" din Târgu-Mureş, subprefectul, domnul SBÂRCEA TIBERIU, născut la 19 iunie 1939, este de di­­­resie inginer agronom şi a îndeplinit, până în prezent, funcţia de manager general la Societatea Comercială Legume-Fructe Mureş SA. Cu prilejul şedinţei administrative cei prezenţi au ridicat o serie de probleme privind activitatea economico-socială a judeţului Mureş stadiul aplicării celei de a II a etape a procesului de acce­lerare a privatizării, probleme privind gospodărirea localităţilor, creşterea fondurilor bugetare pentru activităţile din învăţământ, cultură şi sănătate. Un roc aparte l-au ocupat unele sugestii şi pro­puneri care vizează perfecţionarea legislaţiei actuale. Problemele ri­dicate de reprezentanţii serviciilor publice descentralizate in teritoriu au fost însuşite de reprezentanţii Guvernului, iar la unele dintre ele s-au dat soluţiile necesare. Concluzionând, domnul Octav Gozm­âncă și-a exprimat încrede­rea în noua conducere a Prefecturii, cerând participanțioi lor responsa­bilitate în aplicarea Legii nr. 55/1995, de accelerare a privatizării și a Legii 67/1995, privind ajutorul social ASTĂZI , DEMONSTRAŢII ÎN UNIVERSITĂŢI, MITING DE PROTEST Studenţii târgumureşeni, Raliindu-se dezideratelor exprimate de stu­denţii din principalele centre universtare ale ţării, duminică, 22 octombrie a.c.. Ligile stu­denţilor din Universitatea Târgu-Mureş. Univer­sitatea de medicină şi farmacie. Academia de artă teatrală şi Asociaţia studenţilor maghiari din România s-au întrunit, elaborând o moţiune care prevede: 1) Anularea Ordinelor ministrului învăţămân­tului nr. 5026 şi 5244/1995 cu privire la cuan­tumul taxelor aplicate. 2) Cuantumul acestor taxe să fie stabilit de către senatul universităţii. 3) Reducerea cu 50 la sută pentru studenţi a tarifelor pentru transportul în comun pe toată perioada anului. 4) Reducerea cu 50 la sută a taxelor pentru solidari colegilor din ţară activităţile culturale la care participă studenţii. 5) Alegerea rectorilor să se facă de către se­natele universităţilor. 6) Reprezentativitate de 1/3 pentru studenţi în senatele universitare. 7) Acordarea burselor pentru toţi studenţii care îndeplinesc condiţiile de medie. 8) Cuantumul acestor burse să acopere nece­sităţile studenţilor pentru a asigura o reală pro­tecţie socială­. In virtutea acestor solicitări, ligile studenţilor din centrul universitar Târgu-Mureş preconizează, pentru astăzi, organizarea unor demonstraţii în cadrul universităţilor, urmate de un miting de protest prin care se va invoca solidarizarea lor cu studenţii din celelalte centre universitare ale ţării

Next