Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1995 (Anul 7, nr. 193-255)

1995-11-25 / nr. 232

PE SCURT • Săptămână pe care o in­­cheiem a fost marcată de e­­venimente istorice. La Dayton în SU­A a fost semnat tratatul de pace și Încetarea conflic­tului, care durează de 3 ani in Bosnia-Herţegovina Prin acest act se pune capăt răz­boiului, se trece la normalitate în această tară supusă celor mai oribile chinuri • Consiliul de Securitate al ONU a decis ridicarea sanc­ţiunilor şi a embargoului a­­supra Iugoslaviei, Serbiei şi Muntenegrului, începând cu ziua de 23 noiembrie a.c . Guvernul României, luând act de decizia Consiliului de Securitate a hotărât suspenda­rea sancţiunilor şi a embar­goului asupra Iugoslaviei, Ser­biei şi Muntenegrului şi a ho­tărât să ceară Naţiunilor Uni­te suspendarea controlului la graniţa dintre România şi Iugo­slavia pe Întreaga lungime a frontierei de stat şi pe Dunăre. • In zilele de­ 27—28 noiem­brie, premierul Guvernului Ro­mân va efectua o vizită ofi­cială în Iugoslavia pentru a pune la punct toate măsurile ce se impun pentru stabilita­tea relaţiilor reciproce dintre cele două ţări vecine şi pentru reluarea activităţilor în toate domeniile de interes comun. In­clusiv in sprijinirea ajutorării revenirii la normal a activită­­ţii în Bosnia-Herţegovina. » Tot in direcţia extinderii colaborării în Balcani şi in zona Mării Negre, preşedinte­le României, Ion Iliescu, a e­­fectuat o vizită in Turcia, la invitaţia preşedintelui Demirel cu care a apreciat că relaţiile româno-turce s-au extins în domeniul producţiei, al trans­porturilor, al cooperării pe multiple planuri, inclusiv pe cel regional. Cei doi preşedinţi au apreciat în mod deosebit ridicarea sancţiunilor împotri­va Iugoslaviei ca o măsură de stabilitate în zonă. In spaţiul balcanic Ei au stabilit o con­lucrare sinceră pentru a ajuta Iugoslavia în revenirea la nor­mal • Premierul Nicolae Văcă­­roiu a apreciat la conferinţa de presă de joi că România a pierdut de pe urma embargou­lui impus Iugoslaviei, peste 8 miliarde de dolari şi de aceea ţara noastră a suspendat pe termen nelimitat sancţiunile impuse de Consiliul de Secu­ritate al ONU asupra Iugo­slaviei PE SCURT vvwvzzj'r.v.sv.vjv/,' \ UN MODEL K... INTEGRARE EUROPEANA UDMR PROPUNE v.v/z.v.v Printre documentele adopta­te la recenta şedinţă a Con­siliului Reprezentanţilor Unio­nal ai UDMR (CRU), se nu­mără şi proiectul de hotărâre privind integrarea europeană a României şi „rolul activ“ pe care UDMR trebuie să-l joa­ce in acest proces (după cum se ştie, când e vorba de Eu­ropa, UDMR nu stă nici o clipă pe gânduri). In document se prevede. Printre altele că, preşedintele UDMR va desemna, in ter­men de două săptămâni, o comisie care să se ocupe ex­clusiv de această chestiune şi să elaboreze un program pri­vind „strategia României“, progran­ care, la loc de frunte si ..prelucrarea capito­lului cu privire la minorităţi şi biserici". Că pe UDMR o frământă in mod serios ... integrarea eu­ropeană, o dovedeşte si recen­­ta circulară trimisă d­e sus în jos, adică de la centru la consiliile locale­­sau „autogu­vernări“, cum li se mai spu­ne prin .. . statul UDMR, prin care acestora li se tra­sează indicaţii preţioase pri­vind „expunerea la loc vizi­bil a denumirii tradiţionale a localităţii şi denumirii străzi­lor şi în limba maghiară pe lângă limba oficială a statu­lui". S-a elaborat un model de „hotărâre" în alb, ce ur­mează a fi completată cu da­tele necesare, de la caz la caz şi de la „autoguvernare“ la „au­tog­u­ver­na re“, i­n­dicâ­n du-se şi temeiul legal (Convenţia cadru pentru protecţia mino­rităţilor naţionale încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995) în baza căruia se trece la această acţiune fermă de ... integrare europeană, în expunerea de motive se pre­cizează: „In localitatea noas­tră unde trăiesc în mod tra­diţional un număr substanţial persoane care aparţin minori­tăţii maghiare (fiind chiar majoritari in localitate), se solicită din partea acestora expunerea denumirii tradiţio­­nale a localităţii precum şi a denumirii străzilor şi în lim­ba maghiară pe lângă limba oficială a statului Se mai precizează că „prevederile prezentei hotărâri se pun în aplicare în cel mult 60 de zile de la luarea acesteia“, iar „pentru punerea în aplicare a hotărârii este răspunzător pri­marul localităţii". Rămâne de văzut câţi pri­mari vor completa formularul cu pricina şi ce va spune dl prefect despre legalitatea ac­ţiunii. ... Altminteri, fără discuţie. UDMR a dovedit încă o dată originalitatea viziunii sale privind integrarea şi „rolul activ“ pe care şi-l asumă de bună voie şi nesilită decât de conştiinţa sa­­ europeană ILEANA SANDU WAV wVW/WA*W//.VW//,%V/.%W.V.V/,V.V////.WW//WWA‘.W/AWJ,.Wi.V,W.,.VW.VWV,W,WAV.W.VA\W.V,VAV.V,V SUCURSAlEI CEC MURES SI A INAUGURAT NOUL SEDIU Inaugurarea noului local al Sucursalei GEC Mureş, situat la parterul blocului nr. 1 din Bu­levardul „1 Decembrie 1918“ şi prezenţa la această festivitate a unor conducători de unităţi si­milare din ţară, a numeroşi spe­cialişti din domeniul financiar­­bancar este încă o mărturie a rolului şi importanţei activităţii financiare în dezvoltarea econo­miei naţionale, în aşezarea ei pe baze noi, moderne şi eficiente. Noul sediu al Sucursalei mu­reşene oferă condiţii optime de primire a publicului, de derulare a operaţiunilor specifice, ceea ce in mod normal, va trebui să conducă la atragerea unui număr sporit de depunători. începutul a fost greu şi, aşa cum a remar­cat directoarea instituţiei, doam­na Monica Friciu, construcţia noului sediu a durat peste 8 ani, satisfacţia inaugurării noului lă­­caş fiind, prin urmare, cu atât mai mare şi benefică pentru populaţie, „depunerile să fie la fel de solide ca însuşi sediul“, cum a urat gazdelor prefectul judeţului, domnul Gavril Ţîru. De altfel, un oarecare reviri­ment al depunerilor la GEG a fost remarcat şi de domnul Rá­kóczi Francisc, vicepreşedinte al Centralei CEG, care a informat asistenţa că deşi depunerile populaţiei la CEG reprezintă în prezent doar 40 la sută, com­parativ cu 95 la sută cât deţinea înainte de 1989, în prezent aceas­tă activitate a crescut lună de lună, depunerile fiind, în mod concret, în luna in curs, cu peste 15 miliarde de lei mai mari de­cât în cea precedentă. Cât despre noul sediu, el ocu­pă o suprafaţă utilă de 2.606 metri pătraţi, repartizat pe 4 nivele, din care peste 1.800 me­tri pătraţi sunt afectaţi relaţiei cu publicul prin existenţa la parter a 10 ghişee, la care se adaugă alte 7 pentru societăţile economice situate la mezanin, cu asigurarea întregului sistem de securitate al unei bănci. Succes în casă nouă! ION CIURDARU C­UVÂNTUL Anul VII, Nr. 232 (1.590) Sâmbătă, 25 noiembrie 1995 6 pagini. 200 lei Redactor-şef: LAZAR feADARICI ISSN 1.221—4.810 = COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC $1 INDEPENDENT == CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE $1 AGRICULTURA A JUDEŢULUI MURES - 125 DE ANI Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Mureş, constituită prin Hotărârea Guver­nului nr. 729/1990, a aniversat miercuri, 22 noiembrie a.c., la Restaurantul „Predeal“ 125 de ani de la înfiinţare şi 5 ani de la re­înfiinţare, moment marcat prin­­tr-un simpozion la care au luat parte în calitate de invitaţi: dl prefect Gavril Ţîru, dl subprefect Tiberiu Sbârcea, preşedintele Con­siliului judeţean Mureş, dl Ioan Togănel, dl Victor Suciu, vicepre­şedinte, ca şi alţi reprezentanţi ai Inspectoratului judeţean al Po­liţiei, Serviciul Român de Infor­maţii, conducători de instituţii, directori ş.a. Momentul aniversar a fost marcat şi de prezenţa pre­şedinţilor camerelor de comerţ din judeţele Alba, Cluj, Harghita şi Bistriţa. Cu acest prilej a fost pus in discuţie rolul Camerei de comerţ în ansamblul economiei româneşti, fundamente ale trecutului şi perspective. Domnul ec. Gheorghe Nan, pre­şedintele Camerei de Comerţ, In­dustrie şi Agricultură a judeţului Mureş, a precizat că instituţia pe care o conduce a participat cu succes la intermedierea actului de comerţ realizând întâlniri cu oa­meni de afaceri d­in ţară şi din străinătate. Cele 13.000 de firme, dintre ca­re peste 700 cu un capital străin sau mixt creează un spectru pro­pice implicării active în dialogul oamenilor de afaceri. E. M. HA.SC­AN POLITIA INFORMEAZĂ • Miercuri, 22 noiembrie a.c., în jurul orei 20, in comuna Gristești, Cucuiet Marius, 24 de ani, șofer din Râciu, conducând autoturismul personal MS-01- ZBZ l-a accidentat mortal pe Feer Alexandru, 42 de ani, muncitor din Gristești, care s-a angajat in traversarea neregulamentară a străzii. • In aceeaşi zi în Târgu-Mureş, Bolizs Rednic Attila, 44 de ani, administrator la SG ABG Vital SRL, cu autoturismul personal MS-02-FFM a acci­dentat-o grav pe minora Duran Andrea Ioana, 9 ani, care traversa regulamentar strada. • Marţi, 21 noiembrie, în jurul orei 22, minora C.L., 15 aici, domiciliată în comuna Râciu, sat Ulie­ş, elevă în clasa a X-a la Liceul „Avram Iancu“ din Târgu-Mureş, a fost victima infracţiunii de viol săvârşită de Dan Ştefan, 21 de ani, elev în clasa a XII-a seral la Grupul şcolar agricol din Târgu-Mu­reş împreună cu Burian Florea, 26 de ani, din co­muna Sânpetru de Câmpie în noaptea respectivă, cei doi au acostat-o pe G.L. şi au condus-o la domiciliul lui Dan Ştefan unde, prin violenţă, au obligat-o să întreţină relaţii sexuale. Sunt cercetaţi în stare privativă de liber­tate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș. L­egământ o­stăşesc Astăzi, când cel mai tânăr contingent al armatei depune jurământul militar — jură­mânt de credinţă faţă de pa­tria noastră ROMANŢA — se cuvine a ne aminti câteva din simbolurile acestuia. Şi în primul rând, pentru noi, ro­mânii, faptul că semnificaţiile istorice ale acestuia vin din adâncul timpurilor. Aflându-ne la răscruce de drumuri şi la confluenţa rivalităţilor u­­nor mari imperii în luptă pentru cuceriri, hegemonie şi sfere de influenţă, poporul nostru a trebuit de fiecare dată să-şi mobilizeze toate re­sursele pentru respingerea a­­gresiunilor străine şi pentru apărarea fiinţei proprii, a en­tităţii naţionale. Astfel, deşi jurământul mi­litar este porunca zilei de azi. In ea răsună la fel de puternic chemarea unui tre­cut istoric, imboldul unor tra­diţii multiseculare ce îşi au rădăcinile adânc înfipte în is­toria poporului român. Un a­­semenea trecut glorios de lup­tă şi muncă stă temelie de granit fiinţei noastre naţiona­le, noilor cuceriri şi împliniri democratice şi umaniste de astăzi. Rostind cuvintele înaltului legământ ostăşesc, tinerii şi noi, trăim sentimentul de cinstire a memoriei fiilor nea­mului care au căzut pentru libertate şi dreptate, pentru apărarea pământului strămo­şesc. Din punct de vedere juridic, Jurământul militar îşi găseşte susţinerea in legile fundamentale ale ţării, în normele de bază ale organiză­rii statului de drept, în drep­turile şi îndatoririle primor­diale ale cetăţenilor, iar ca document de identitate cu destinele patriei, obligă pe fiecare militar să-şi apere glia străbună în orice condiţii istorice şi să­ se comporte pe timpul serviciului militar în­­conformitate cu prevederile re­gulamentelor militare. Neres­­pectarea acestor cerinţe pre­supune sancţiuni juridice din­tre cele mai severe, deoarece in opera de apărare a patriei greşelile si nesupunerea la or­dine devin fapte periculoase. In plan moral, jurământul militar exprimă ideile, senti­mentele şi convingerile mili­tarilor cu privire la distincţia ce trebuie să se facă între ceea ce este bine sau­­rău, concretizându-se in fapte, ati­tudini şi moduri de compor­tare ostăşească. In acest scop ostaşul aduce drept garanţie înaltele categorii morale de cinste, onoare, demnitate, da­torie care-i dau sens existen­ţei sale ca om şi ca cetăţean. Din cele arătate, rezultă mai mult decât orice, faptul că depunerea jurământului mili­­tar faţă de patrie şi popor este unul din cele mai înălţă­toare momente ale vieţii de ostaş, în care fiecare tânăr care a îmbrăcat haina milita­ră îşi asumă conştient res­ponsabilitatea apărării liber­tăţii, independenţei şi suve­ranităţii patriei, se angajează să-şi îndeplinească cu onoare şi demnitate datoria. Acum, la ceas de sărbătoare ostăşească, depunând jură­mântul militar cu ochii aţin­tiţi asupra Drapelului de lup­tă al unităţii, al tricolorului românesc. In acordurile Imnu­lui de stat al României, mi­litarii probează încă o dată înalta lor conştiinţă patrioti­că şi totala lor adeziune la apărarea patriei General de brigadă NICOLAE OPREA, comandantul Corpului 6 Armata

Next