Cuvântul Liber, aprilie-iunie 1996 (Anul 8, nr. 65-127)

1996-06-11 / nr. 113

IN UNGARIA SE CERE. FALS. REVIZUIREA GRANIŢELOR! -------------------------------------------| | y1-----------------------------------------|------------­PENTRU INDIFERENŢA DE ACUM, VOM DA SEAMĂ ÎN FAŢA URMAŞILOR! (II) La acţiunea comemorativă din Piaţa Martirilor din Budapesta, organizată de Uniunea Forţelor Naţionale, sub steagul îndoliat al Ungariei, Klastik György, membru din conducere, afuma. „La 4 iunie 1920, marile puteri au impus Ungariei cea mai ruşinoasă pace, care a ciuntit patria Sfântului Ştefan. A sosit momentul istoric să fie revizuite deciziile injuste ale Trianonului. Există posibilitatea să se facă dreptate Ungariei. Exemplul Bosniei este edificator " In strigătele „Să piară Trianonul!", „Nu, nu, niciodată’”, „Totul înapoi!”, a fost difuzat ultimul număr al ziarului ..Magyar Virradat" (Zorii maghiari), pe a cării primă pagină este redată harta Ungariei istorice cu teritoriile „rupte" după Trianon. Pe fond negru, un apel: „Fraţi maghiari, oriunde trăiţi în lume, aminti­­ţi-vă de Ungaria Mare (.. ), despre această casă maghiară strămoşească de 1 100 de ani, casă împărţită şi prădată prin nemilosul, cinicul şi ruşinosul Trianon de la 4 iunie 1920 Amintiţi-vă" Până nu se va face dreptate, să nu uitaţi, dară să nu uitaţi niciodată' Atâta timp cât pe acest pământ va exista un inamic, dacă eşti maghiar nu te lăsa!” Intr-un articol din „Új Magyarország", Fehér Pál, după ce se plânge cât de mare a fost şi cât de mică a rămas Ungaria după Trianon (de la 325.000 kmp la 93.000 kmp), prin luarea Ardealului, a unor teritorii din Slovacia, Ucraina Subcarpatică, Croaţia, afumă: „Prin anexarea teritoriilor luate Ungariei, au apărut state noi, făurite artificial...Cehoslovacia, artificial creată, s-a prăbuşit. In România nu s-a reușit asigurarea, pentru milioanele de maghiari, de drepturi corespun­zătoare normelor europene. In ciuda promisiunilor, maghiarilor din Ucraina Subcarpatică nu li s-a acordat autonomie. Nici drepturile maghiarilor din Slovacia nu au putut fi exercitate.” Sub semnătura lui Beke György, in ziarul „Magyar Nemzet”, din 4 iunie a.c., apare articolul intitulat „Reconciliere istorică cu vecinii noștri - scriitori maghiari despre Trianon", LAZÁR LĂDARU­J (Continuare în pag. a 4-a) O­IA ISTORICA PENTRU MURISOR In această comunitate incă trăiesc oameni cu suflet mare, care au venit cu mic, cu mare să ia parte la un moment istoric din viaţa aşezării, să scrie efectiv o pagină de istorie pe răbojul celor 740 de ani de atestare documentară a MERIŞORULUI A fost o zi mare, ce a reunit prin osârdia unor doamne de bine, sute de cetăţeni, liuii veniţi tocmai din Piteşti sau Oradea, ori Borsec Căci goarna unităţii a sunat parcă adunându-i la praznicul de pe costişa dealului, de lângă biserica Merişor Pe bună dreptate spunea Ioan Fărcaş, că „Am venit din Piteşti, să fiu prezent, ca, fiu al satului, la această mare sărbătoare Eu m-am numit Lupu, nu Farcaş sau f­ărcaş" Iar Fărcaş Axente adăuga :.I­arcaşii au venit dinspre Ibăneşti şi Vodac Se spune din vechime că se numeau oameni de peste Inunţi şi li se spuneau lupi. Erau extrem de îndemânatici" „Deşi începută cu o întârziere de o oră, sărbătoarea, remarca protopop Gheorghe Şincan, este o zi mare în satul Merişor" Lângâ cei şase preoţi au venit pe coama domoală a Mer­işorului, Victor Suciu, vicepre­şedintele Consiliului judeţean, doamna cercetător ştiinţific Mariana Ploeşteanu, dl. ing Florin Oproiescu, vicepreşedintele UVR, dl inspector general adjunct Matepiuc, de la Inspectoratul de învăţământ, cei mai bătrâni oameni ai satului Merişor, Ştefan Şut - de 92 de ani şi Ana Şut, de 88 de ani, şi Simion Fărcaş şi Ileana Fărcaş, care au primit daruri din partea părintelui protopop Şincan, împreună cu alţi oaspeţi de onoare ai aşezării, cum a GH. BĂRBU­ESCLI (Continuare în pag. a 4-a) ■'•trr NUMAI LA C­ENTRUL COMPUTERIZAT DE OPTICA Puteţi obţine diagnostic­ul­ţi­ ochelarii perfecţi pentru ochii dumneavoastră: □ A­PARA­TURA COMPUTERIZA­TĂ, din ultima generaţie, pentru stabilirea dioptriilor şi diagnosticarea afecţiunilor oculare □ MEDICI DE ELITĂ: conf dr Sireteanu L, prof. dr Fodor B, med pnm. dr Ardelean M, med pnm dr Săniuță D., med prim. dr Orbán T, med pnm. Bede B □ LENTILE toate tipurile, indiferent de complexitate, sticlă, plastic, bifocale, progresive, color, henomate etc., germane (ZEISS) □ RAME toate tipurile □ LENTILE DE CONTACTS! soluții □ OCHELARI DE SOARE □ TERMEN DE EXECUŢIE: 24 ore, iar pentru cele mai complexe, până la Welle CEA MAI BUNA CALITATE, LA PRETURI ACCESIBILE ! Târgu-Mureş, Piaţa Trandafirilor, nr. 4-15, fostul magazin Corso PROGRAMĂRI ŞI INFORMAŢII la telefoanele: 16.96.13 si 16.36.26. ­ Marți,­­ 11 iunie 19­ 12 pag. - 300 lei Anul MII, Nr. 113(1.726) Redactor-sef LAZAR LAZARIU FIECA­RE CE MERITĂ ! Fie că ne place sau că nu ne place, realitatea a dovedit că primul tur al alegerilor locale s-a desfăşurat sub semnul unei apatii vecine cu indi­ferenţa: românii s-au dus să voteze (câţi s-au dus) colea, către seară, când s-a mai domolit arşiţa şi nu prea sunt­ semne că nivelul de en­tuziasm va atinge cote corespun­zătoare în turul doi Marea vânzoleală din partide, „căsătoriile”, „divorţurile", „întreru­perile de sarcină”, vorbăria goală, zarva, lichelismul, corupţia, bătutul cu cărămida în piept, tot acest jalnic spectacol politic nu putea să rămână nesancţionat: electoratul s-a răzbunat prin neprezentare la urne, dând cu tifla celor care, în campania electorală, au renunţat până şi la deplasările la Strasbourg şi Paris pentru a se afla în mijlocul maselor de alegători. Deloc îmbucurător, absenteismul era absolut previzibil, reprezentând - deocamdată - singura modalitate prin care cetăţeanul îşi poate expri­ma cantitatea de motivaţie pe care i-o oferă stânga, dreapta sau centrul eşichierului politic O stare de lehamite aşadar şi per total, pentru care partidele, rămase cu buzele umflate, găsesc vani explicaţii, inclusiv că guvernul n-a asigurat tuşul necesar per ştampilă Oricare ar fi cauzele, cert este că scrutinul de la 2 iunie obligă prin­cipalele formaţiuni politice să-şi privească imaginea, nefardată, ici-colo, cu riduri şi cearcăne, in oglinda rezultatelor proaspăt scoase din computer Fiindcă realitatea a dovedit multe, de pildă, că partidele ce-şi zic „justiţiare" s-au plasat pe la coada topului, dovadă că vremea „tribunilor" şi a „celor mai iubiţi fii” a cam apus­ mutaţii semnificative şi în rândul electoratului maghiar etnicii din secuime şi nu numai, s-au cam săturat de imaginea de victime pe care le-o creează condu­cerea de partid şi au ieşit de sub umbrela atotcuprinzătoare a dlui Markó, încât, în judeţele Harghita şi Covasna, mulţi primari sunt independenţi, romii, la rândul lor şi-au cam votat propriu candidaţi, nemaidând buzna la mierea şi zahă­rul promise de UDMR Teamă ne e, pe de altă parte, că la Cluj-Napo­­ca, victoria di­n Funar se datorează calităţilor de bun gospodar şi nu mo­nopolului pe sentimentul naţional pe care au impresia că-l deţin uni de prin partidul său C­ât despre Târgu-Mureş, ce să mai vorbim'! Previzibilă, victoria UDMR este una câştigată fără luptă ILI­ANA SANDI (Continuare în pag. a 4-a) Proclamaţia de la Islaz • Program al Revoluţiei din Ţara Românească (II) Islazul s-a dovedit a fi foarte bine ales printre localităţile socotite propice izbucnim revoluţiei.­Aici se conta pe sprijinul unităţilor militare din localitate şi al celor din Giurgiu, Zimnicea şi C­elei, comandate de ofiţeri devotaţi revoluţiei, cum au fost Cristian Tell, Nicolae Ple­­şoianu. Alexandru Racotă, membri ai Societăţii secrete „Frăţia" De partea revoluţiei erau şi unii dre­gători, în frunte cu Gheorghe Ma­­gh­eru, prefectul judeţului Romanaţ. Fruntaşii mişcării revoluţionare îşi întemeiau acţiunea în bună măsură pe sprijinul ţărănimii din partea locului şi din întreaga Oltenie, pe bogata ei tradiţie revoluţionară de împotrivire faţă de oprimarea boerimii, de asuprirea străină, îndeosebi otomană, şi de lupta pentru apărarea fiinţei naţionale De îndată ce au sosit la Islaz, conducătorii revoluţiei au desfăşurat o activ­itate febrilă pentru pregătirea mişcării. Trupele din Celei şi Zimnicea care trecuseră de partea revoluţiei au primit ordinul să se adune la Islaz în dimineaţa zilei de 9 iunie, iar în comunele din împre­jurimi au fost trimişi emisari pentru a mobiliza pe ţărani. Zorii acelei zile de 9 iunie vesteau începutul unei noi epoci în istoria patriei Islazul a întâmpinat sărbătoreşte, organizând o manifestaţie nemaivăzută până atunci prin partea locului Mulţimea tumultoasă s-a adunat în piaţa satului, fiind de faţă toate dr. IOAN POP (Continuare în pag. a 6-a) EXPERIENŢA S.C. JAM” DEMONSTREAZĂ CĂ SE POATE Din pragul falimentului spre o societate profitabila -­Domnule manager general, TEODOR GIURGEA, conduceţi o societate comercială pe acţiuni, S.C. „TAM” S.A. Târgu-Mureş, care a trecut prin mai multe faze, chiar fiind la un moment dat în pragul falimentului. Cum de aţi avut curajul s-o preluaţi? Cum v-a ajutat echipa managerială, salariaţii, să depăşiţi acest moment critic?­ ­ Echipa noastră managerială, compusă din manager general, manager economic şi manager comercial şi consiliul de admi­nistraţie, conduce activitatea S.C Transport Auto Marfa S.A (fosta Autobază nr. 2 ITA). Activitatea de bază este transportul de marfa intern şi cu perspectivă imediată de extin­dere în internaţional. La despărţirea din ITA, numărul maşinilor active era de 70, datorită uzurii celor care au fost pe şantierele Canal Dunăre- Marea Neagră şi la Rovinari. Pe de altă parte, s-a diminuat capacitatea de transport pe CFR, care a avut influenţă şi asupra parcului unităţii. Cea mai nouă maşină avea 7 ani, restul erau de 10-12 ani Deşi baza materială de întreţinere era şi este destul de bună, datorită uzurii av­an­sate a mijloacelor de transport, ne­am confruntat cu multe greutăţi, dar nu ne-am dat bătuţi. Au apărut pe parcurs şi mulţi sererişti cu mijloace de transport, începând cu 1992, datorită cauzelor amintite şi mani­festării unui anumit dezinteres faţă de conducerea de atunci şi conjun­cturii apărute a început să se dimi­nueze profitul, la care se adaugă re­ducerea, în două rânduri, a persona­lului începuse să se şi fure din uni­tate. Datorită acestor cauze, în 1993, 1994 activitatea s-a încheiat cu pier­deri. In 1994 am avut o pierdere de 13,7 milioane de lei. Dar în 1995 am urcat la un profit de 47 milioane de lei GH. BĂRBI­LESC­UT (Continuare în pag. a 6-a)

Next