Cuvântul Liber, octombrie-decembrie 1998 (Anul 10, nr. 192-254)

1998-11-20 / nr. 228

CUVÂN1•VINERI,20 NOIEMBRIE 1998 O­ E­CONOMIE • FINANȚE • TRAI O ÎNŢELEGERE, încă sub semnul întrebării? • * Dorind o deschidere către raporturi noi de colaborare în domenii de interes comun, la data de 26 martie 1996 s-a semnat „înţelegerea de cooperare economică şi culturală între Consiliul judeţean Mureş din România şi Consiliul judeţean Gyor-Moson-Sopron din Ungaria". Documentul s-a semnat în oraşul Győr, în baza lui, cele două părţi au convenit să abilească între ele relaţii de colabo­r , sens în care au convenit să idem­­e domeniile de interes comun. Părţile vor facilita cooperarea şi colaborarea economică interjudeţeană reciproc avantajoasă încurajând agenţii economici să participe la târguri şi expoziţii. Se mai prevede, de asemenea, încurajarea schimburilor cu privire la promovarea investiţiilor în domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală şi locativă, întreţinerea, repararea şi modernizarea drumurilor; dezvoltarea colaborării reciproce în domeniul, protecţiei mediului înconjurător. A existat şi un program al acţiunilor ce urmau a fi SA NE REAMINTIM ! organizate în anul încheierii înţelegerii. A fost... Mare lucru, vizavi de cele 7 articole ale documentului citat, nu s-a realizat. Poate doar vizitele reciproce, mai dăinuie în memorie. Care este însă stadiul înţelegerii mureşeano-ungare la nivelul anului 1998? Acelaşi ca şi în anii precedenţi, batem pasul pe loc. Şi, totuşi, între timp s-au produs unele schimbări. Nu în ceea ce priveşte cooperarea economică şi culturală. Nici vorbă de aşa ceva. S-a schimbat conducerea judeţului Gyor-Moson-Sopron şi a venit alta. Cei „căzuţi" nu se mai ridică, ori o fac, dar foarte-foarte greu. Şi la noi, în Mureş, s-au produs niscaiva modificări în... aparat Dintre semnatarii înţelegerii de cooperare nu mai e­ pe funcţia de atunci - vicepreşedinte al Consiliului judeţean - dl Victor Suciu, nici dl Petru Ferenczi, fost director general al Prefecturii Mureş, prezent şi dumnealui la festivitatea de semnare a înţelegerii. Deci, înţelegeţi cum stau lucrurile. Să nu forţăm total nota şi să vedem cum vor evolua relaţiile de cooperare economică şi culturală după 5 decembrie 1998 când, în Ungaria, va avea loc o întâlnire cu noua conducere a Consiliului judeţean Győr-Moson Sopron. Va fi, din nou, ca înainte? Adică, cum am vorbit, aşa rămâne? I.M.M.-urile, între stimulare şi sprijinire. CÂT? Se ştie că una dintre metehnele guverrnelor­ postdecembriste o constituie întârzierea şi încetineala în luarea, din vreme, a unor decizii care să reformeze, să dezvolte sectoare vitale ale economiei în general. Fără putinţă de tăgadă, un prim exemplu îl reprezintă agricultura. în acest sector de maximă importanţă, pentru sprijinirea ei şi a agricultorului, s-a acţionat cu sloganuri pompoase. Asta în primul rând, dar şi cu mare întârziere. Efectele inacţiunii se resimt astăzi la modul dureros atât pentru producător, cât şi pentru consumator. România - cum am mai scris în această pagină - ajungând piaţă de desfacere pentru produsele din alte ţări. Contra-timp şi în ceea ce priveşte intervenţia statului în cazul I.M.M.-urilor, adică al întreprinderilor mici şi mijlocii. Vrând parcă, chiar şi în ceasul al 12-lea, să stimuleze, să încurajeze dezvoltarea lor, Legislativul vine cu câteva noutăţi. Ajutor nerambursabil pentru întreprinzători „Stimularea înfiinţării de întreprinderi mici şi mijlocii". Acest program este aprobat printr-o hotărâre de guvern. Pentru implementarea lui se alocă 10 miliarde de lei. Aşa se zice. Concret, ce destinaţie au aceşti bani? • Acordarea de servicii­ de consultanţă şi sprijin financiar nerambursabil persoanelor care doresc să înfiinţeze I.M.M.-uri, sumele primite reprezentând capitalul iniţial privat al fiecărei afaceri care nu vor depăşi 20 milioane lei, însă pentru a demara o afacere, solicitanţii ajutorului financiar nerambursabil trebuie să facă dovada că nu au suficient capital pentru a da drumul afacerii. Se pune însă întrebarea: numai cei care înființează o întreprindere mică ori mijlocie sunt beneficiarii ajutoarelor financiare nerambursabile? Răspunsul este NU. De ajutoare financiare vor beneficia şi microîntreprinderile deja înfiinţate, care au până la 10 angajaţi şi 7 ani vechime. De reţinut că banii obţinuţi sunt folosiţi exclusiv pentru achiziţionarea de echipamente. Dar şi aici „explodează" bomba, de prevederile programului vor putea profita acele localităţi în care autorităţile administraţiei publice se angajează să contribuie financiar şi în natură la realizarea acestuia. Cu alte cuvinte, dependenţă de Executiv! Sprijinirea marketingului Programul de sprijinire a I.M.M.-urilor în ceea ce priveşte marketingul şi stimularea exportului urmăreşte valorificarea potenţialului de producţie, prestări de servicii, vânzări, precum şi creşterea volumului afacerilor. Scopul urmărit este mărirea contribuţiei întreprinderilor mici şi mijlocii la realizarea Produsului Intern Brut (PIB), la echilibrarea balanţei de plăţi şi la crearea de noi locuri de muncă. PRIN POLITICI SOCIALE PASIVE. Şomajul nu mai poate fi tolerat! Aflăm că, din perspectiva dimensiunilor şi efectelor socio­­economice, şomajul nu mai poate fi tratat prin politici sociale pasive, de genul indemnizaţiilor. în consecinţă, se cer şi, cu siguranţă, se va trece la măsuri active, în sensul că rezolvarea problemelor ocupării şi perfecţionării profesionale să nu fie doar apanajul statului. De la 1 ianuarie 1999 va începe să funcţioneze o nouă instituţie cu responsabilităţi în combaterea şomajului. Este vorba despre Agenţia Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională (ANOFP). Dar apariţia ei presupune şi împărţirea responsa­bilităţilor privind protecţia socială între stat, sindicate şi patronat. Ce servicii va acorda ANOFP. Pentru persoanele fizice, agenţia va acorda servicii de orientare şi consiliere, de calificare şi reca­lificare, de reconversie profe­sională a persoanelor trecute în şomaj în urma procesului de restructurare. Pentru persoanele juridice, agenţia va oferi servicii de mediere între cererea şi oferta de pe piaţa muncii, prin selecţionarea candidaţilor pentru ocuparea unui loc de muncă. ANOFP va fi și o punte d­e consiliere a întreprinderilor mici și mijlocii, la unison cu punerea în practică a măsurilor stimulative pentru crearea de locuri de muncă. D­IMINUAREA FISCALITĂŢII­­ Parlamentul României a adoptat măsuri de relaxare a fiscalităţii. Parlamentarii invalidează ordonanţa şi încearcă să schimbe legi, urmărind un singur scop - diminuarea fiscalităţii, iată ce măsuri au fost adoptate. 1. Amendamentele aduse Ordo­nanţei nr.70/1998 privind impozitul pe profit reduc baza de impozitare prin scutirea anumitor categorii de contribuabili, abrogă impozitarea diferențelor de curs valutar, a cheltuielilor de deplasare, detașare, asigurare, reduc la jumătate impozitul pe încasările valutare la export. 2. Amendamentele aduse Ordo­nanţei nr.92/1997 privind investiţiile directe prevăd reducerea impozitului pe profit în funcţie de valoarea investiţiei,­ anularea impozitului pe profitul reinvestit, scutirea de taxe vamale a importurilor tehnologice. 3. Modificările OG nr.85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoane fizice abrogă impozitarea dobânzilor bancare, reduc cota de impozitare în cazul mărfurilor vândute în regim de consignaţie, abrogă impozitarea premiilor obţinute de sportivi la competiţiile internaţionale. Pagină realizată de DORIN BORDA în perioada 1990-1997 României i-au fost acordate 9 miliarde de ECU Organisme financiare externe au acordat ţării noastre asistenţă economică care depăşeşte cifra de 9 miliarde ECU, (aproximativ 12 miliarde dolari). Este vorba de asistenţă rambursabilă şi nerambursabilă care, din păcate, ne plasează în partea cea mai de jos a alocaţiilor Uniunii Europene. Depar­tamentul pentru Integrare Europeană a publicat ultimele date în chestiunea pe care o supunem atenţiei. Potrivit lor, adică a datelor, din fondurile PHARE alocate, unui român i-au revenit 24 ECU, cu mult mai puţin decât pentru un bulgar (49 ECU/ cap de locuitor), ungur (45 ECU), dar aproape de un polonez (26 ECU). Discriminare? Poate, din cauza imobilismului autorităţilor de la noi. Altfel cum se explică faptul că, în timp ce Franţa i-a acordat Poloniei asistenţă nerambursabilă de 1.979,74 milioane ECU, României numai 33,8 milioane ECU, în acelaşi mod ne-a „taxat" şi Germania şi Olanda. Dar spunând-o pe aia dreaptă, o cauză a sumelor inferioare alocate României, în comparaţie cu alte state din zonă, nu poate fi decât aceea a neutilizării fondurilor acordate de organismele financiare internaţionale. Pentru acest fapt, ţara noastră a şi fost penalizată pecuniar. Situaţie tipică în cazul Băncii Agricole, pentru sume neutilizate în procesul de creditare a agricultorilor. Spre ştiinţă, împrumuturi rambursabile au acordat BIRD, BERD, BEI, FMI, ţările membre din G-24, împrumuturi nerambursabile G-24, donatori individuali, USAID, pentru întărirea instituţiilor democratice, restructurare economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii, evaluare, audit şi sprijin pentru proiecte. Joi, 19 noiembrie 1998 USD DIN CASELE DE SCHIMBC V C V Banc post 9.890 10.000 5.910 5.990 Bancor­­ 9.800 9.990 5.765 6.067 Bankcoop 10.030 10.080 6.010 6.060 BCR 9.830 9.990 5.838 6.029 BRD 9.800 10.000 5.857 6.037 BIR 9.810 10.090 5.870 5.980 IDM 9.980 10.190 5.980 6.160 Al­icante L­uxor jr. 10.000 10.079 6.025 6.089 Voiajor 10.005 10.075 6.026 6.085 BNR(16 noiembrie) 9.890 5.914 Ne scriu agricultorii Durerile lor 99înăbu­şite „Eu, Dreghici Aurel, domiciliat în comuna Gorneşti, str. Principala nr.345/A, om în etate de 74 de ani, mă adresez cu următoarea plângere către redacţie. Am o grădină extravilan în suprafaţă de 0,18 ari pe care am însămânţat-o cu lucernă, în mai 1996, primarul Balázs Péter s-a prezentat în grădină cu Comisia de aplicare a Legii fondului funciar şi ilegal mi-a luat 0,8 ari de teren. Din acel an umblu la prefectură şi nu am ajuns la nici un rezultat. Eu cer să fi despăgubit pentru tulburare de posesie. Tot în aceeaşi porţiune de teren, vecin cu mine, anume Erese Josif, foloseşte din terenul meu numit „Kicsi zöld", cum figurează în Registrul agricol, fila 78, vol. II. în strada Românească nr. 115 am vândut casa părintească lui Luca Gavril. Primăria i-a dat adeverinţă şi lui şi mie pe grădina de 0,16 ari, care este proprietatea tatălui meu Alexandru Dreghici. Procesul l-am pierdut." Asta e, nene Dreghici. Unii pierd fără să apeleze la formula „găsitorului recompensă". în legătură cu prima şi a doua situaţie descrisă, aşteptăm un răspuns din partea­­Comisiei comunale de aplicare a Legii nr. 18 sau din partea Prefecturii Mureş. Dacă se învoiesc să ni-l dea. B. DORIN 99 Trai, nineaca! Bogăţie şi ... tărie!

Next