Cuvântul Liber, decembrie 2004 (Anul 16, nr. 237-257)

2004-12-04 / nr. 239

* Ali Berbec, în prima parte a ^Bţgţvzilei nu vă reuşeşte mai nimic şi simţiţi că vă irosiţi energia. Prietenii şi familia vă înţeleg şi vă ajută. Vă sfătuim să fiţi prudent şi să nu refuzaţi ajutorul pe care vi-l oferă un prieten. Taur. Prietenii vă invită să petreceţi după-amiaza­­împreună. Relaţiile cu per­soana iubită s-ar putea să se tensioneze spre seară. Aveţi tendinţa de a reacţiona impulsiv. încercaţi să fiţi mai înţelegător! Gemeni, în cursul dimi­neţii survin evenimente­­neprevăzute care vă obligă să întârziaţi faţă de programul stabilit anterior. Nu este un moment prielnic pentru a începe o nouă afacere. Rac. Nu este o zi favo­rabilă călătoriilor şi câşti­­­­gurilor financiare. Relaţiile sentimentale nu au de suferit, dacă acordaţi mai mult timp problemelor partenerului de viaţă. Fiţi mai comunicativ. Leu. Vă simţiţi în formă şi aveţi mari şanse de reuşită pe toate planurile. Aveţi tendinţa să fiţi capricios, ceea ce poate determina o răcire a relaţiilor sentimentale. Nu vă grăbiţi să vorbiţi! Fecioară. Relaţiile cu antu­rajul sunt bine aspectate şi decurg fără probleme. în cursul dimineţii, vă face plăcere să vă întâlniţi cu o veche cunoştinţă. Zi bună pentru a rezolva probleme mai vechi ale familiei. Balanţă. Dimineaţă nu prea­­ reuşiţi să faceţi ce v-aţi propus,­­ pentru că intervin o mulţime de evenimente neprevăzute. Vă sfătuim să nu vă enervaţi şi să fiţi perseverent. Scorpion. Primiţi o veste legată de o moştenire. Vă sfătuim să nu vă faceţi planuri până când nu vă vedeţi cu banii în mână. Ar fi bine să vă odihniţi şi să vă deconectaţi de grijile cotidiene. _3 Săgetător. Vă face o­­deosebită plăcere să vă­­ reîntâlniţi cu o persoană pe care o apreciaţi şi cu care nu v-aţi văzut de mult. Aveţi şanse să rezolvaţi probleme de familie pe care le-aţi tot amânat. Capricorn. Treceţi printr-un moment favorabil, în care puteţi să faceţi schimbări importante pe plan senti­mental şi în afaceri. Este posibil să încheiaţi un contract important pentru viitor. Vărsător. Nu,este mo­mentul să luaţi decizii importante. S-ar putea să fiţi confuz şi să nu vă puteţi concentra. Vă sfătuim să vă puneţi ordine în idei. Evitaţi cearta cu o persoană mai în vârstă din familie l­a Peşti. Este momentul să vă ocupaţi de situaţia financiară. Nu întâmpinaţi probleme deosebite, dar vă sfătuim să fiţi prudent Partenerul de viaţă vă susţine şi este convins că veţi reuşi. ^^ire CUVÂNTUL SÂMBĂTĂ, 4 DECEMBRIE 2004 ANTON PANN1797 - 1854 O sută cincimi de ani la moarte Comemorând 150 de ani de la moartea lui Anton Pann, informăm cititorii cotidianului „Cuvântul liber" că muzicologul George Sbârcea a menţionat faptul că melodiile culese şi compuse de Anton Pann cuprind în ele germenii muzicii uşoare româneşti. Anton Pann, acest cărturar român, dorea din tot sufletul întronarea primatului naţional în limba, literatura şi muzica românească. El a fost un apreciat culegător de folclor literar şi muzical, creator de muzică religioasă, cântăreţ de strană, profesor de psaltichie, literat, editor, tipograf şi compozitor. S-a născut în comuna Silven, în sudul Dunării. în 1812, adolescentul Pann vine în capitala Valahiei de pe malurile Dâmboviţei, unde te izbea un decor de lume nouă a negustorilor, meseriaşilor, calfelor şi a clasei mic burgheze în devenire. Aici studiază la „Şcoala de psaltichie" (1812-1816) cu Dionisie Fotino şi la „Şcoala Nicolae Şelaru" cu Petre Efesiul. După terminarea studiilor a fost cântăreţ de strană la Bucureşti, Şcheii Braşovului, profesor de psaltichie la Râmnicu-Vâlcea şi Bucureşti (1848- 1851), în Bucureşti învaţă de la Petre Efesiul şi meşteşugul tiparniţei, îndeletnicire ce-l va ajuta să-şi răspândească operele scrise. Ascuţimea spiritului său l-a determinat pe Mihai Eminescu să-l numească „fiu al Pepelei cel isteţ ca un proverb". Chiar dacă nu a învăţat în şcoli „din cele poleite", a venit în con­tact cu oameni învăţaţi­­ reuşind să-şi lărgească orizontul cunoştinţelor şi al sensibilităţii sale. Dar, mai mult decât de la aceştia, Pann a învăţat de la cel mai vechi şi mai plin de învăţăminte profesor - poporul. Prin profesia de dascăl, apoi de tipograf, a venit în contact cu masele largi orăşeneşti de la care a reţinut întregul tezaur de înţelepciune, cuprins în proverbele, snoavele şi poveştile pe care ni le-a redat într-o haină nouă, originală. Ca profesor s-a pus cu sârguinţă pe munca de a „româniza" cântările bisericeşti greceşti şi slavone, care se cântau în acea vreme în bisericile româneşti. în această calitate este trimis de episcop pentru scurtă vreme la Mănăstirea de maici „Dintr-un lemn”, pitită în codrii din jurul oraşului Râmnicu-Vâlcea. De asemenea, Anton Pann a fost recunoscut drept îndemânatic mânuitor al condeiului, pomenit în numeroase scrieri ca şi în cântecele vremii, pe care ni le-a transmis în colecţia atât de spiritual intitulată „Spitalul amorului sau Cântătorul dorului". Peregrinările în toată ţara, prin târguri, biserici şi mănăstiri, după găsirea de „pronumeranţi", adică de abonaţi pentru cărţile pe care le scotea, l-au pus în con­tact însă cu masa ţărănească, aşa cum ne dovedesc atâtea şi atâtea dintre proverbele şi zicătorile presărate în scrierile sale, ca şi în unele cântece populare pe care le publică. De numele lui Anton Pann şi al lui Gh. Ucenescu - un discipol al său - se leagă şi melodia Imnului Naţional al României „Deşteaptă-te, românei". Melodia circula ca un cântec religios (după unii, ca romanţă) pe versurile lui G. Alexandrescu încă din 1839. Aceeaşi melodie a fost transcrisă de Henry Ehrlich şi tipărită în caietul „Arii naţionale româneşti" sub titlul „Baladă transilvană" (cunoscută ca o Marseilleză în versuri şi cuvinte tulburătoare torisită pe cântec). Cântecul „Deşteaptă-te, române!" vădeşte o puternică legătură cu ethosul nostru specific, cu cel folcloric, cu virtuţile străvechi ale creaţiei populare şi, desigur, cu unele valenţe ale cântării psaltice, care toate, în timp, au fuzionat organic. Dintre culegerile de folclor ale lui Anton Pann, amintim: „Versuri muzi­­ ceşti", Bucureşti, 1830; „Poezii deose­bite sau Cântece de lume", Bucureşti, 1831; „Poezii populare", 1846; „O şezătoare la ţară" Partea I,1851, Partea a Il-a, 1852; „Spitalul amorului sau Cântătorul dorului", Broşura I şi a ll-a, 1850, Broşurile I-IV, 1852; „Cântece de lume", Bucureşti, ESPLA, 1955 (Ediţie îngrijită de Gheorghe Ciobanu). Lucrări didactice: „Cazul teoretic şi practic al muzicii bisericeşti sau Gramatica melodiei", Bucureşti, 1845; „Mica gramatică muzicală teoretică şi practică", Bucureşti, 1854. Folclor literar: „Culegerea de Proverburi sau Povestea vorbii", „Scrieri literare"­­-lll, Bucureşti, Ed. pentru literatură, apariţie postmortem în anul 1963, sub îngrijirea lui Radu Albala şi I. Fischer, prefaţa de Paul Cornea. Anton Pann s-a numărat printre românii cei destoinici şi capabili de a duce la bun sfârşit înfiinţarea învăţământului naţional cu limba de predare maternă românească. Dragostea faţă de ţară şi faţă de pământul românesc este redată şi de versurile: „Cântă, măi frate române, / Pe graiul şi limba ta, / Şi lasă pe cele străine, / Ei de a şi le cânta / Cântă să-nţelegi tu însuţi,/Şi câţi latine ascult/ Cinsteşte ca fiecare, / Limba şi neamu-ţi mai mult!". Anton Pann s-a stins din viaţă în toamna anului 1854 la Bucureşti. Pe piatra funerară stau săpate şi astăzi cuvintele de rămas bun, pe care le scrisese, din vreme, însuşi Anton Pann: „Aici s-a mutat cu jale / în cel mai din urmă an / Cel ce în cărţile sale / Se subscrie Anton Pann / împlinindu-şi datoria / Şi talantul ne-ngropând / Şi-a făcut călătoria / Dând altor în lume rând". Prof. IOAN M. CERNEA, manager al „Comisiei Arte” de la Gimnaziul de Stat „Mihai Viteazul” - Târgu-Mureş ______________________________/ Iertăm, că şi Dumnezeu iartă, dar nu ROMANII TRANSILVĂNENI - MUCENICII LUI IISUS HRISTOS PE ACEST PĂMÂNT (XXII) O întreagă notă informativă, din 18 iunie 1943, vorbeşte de „strategiile" întrebuinţate de ofiţeri pentru a-i trece la religia romano-catolică pe rezervişti. In continuare, o reproducem integral, deoarece este foarte semnificativă pentru modul cum s-a derulat procesul de deznaţionalizare în armată. „NOTĂ INFORMATIVĂ Agentul ne comunică următoarele noi date cu privire la metodele întrebuinţate de unguri pentru convertirea românilor la religiile maghiare, astfel: 1. Parte din rezerviştii români înapoiaţi de pe frontul rusesc, ajunşi în garnizoanele unităţilor din care fac parte, sunt menţinuţi sub arme, în timp ce rezerviştii unguri au fost lăsaţi la vatră. Menţinerea lor sub arme se face sub pretextul că mai au nevoie de instrucţie. în acelaşi timp, însă, ofiţerii unguri fac presiuni asupra lor, constrângându-i să treacă la una din religiile maghiare. Cei care consimt să treacă sunt imediat desconcentraţi, iar cei ce se opun sunt trimişi la diverse detaşamente de lucru. Agentul ne arată cazul concret întâmplat cu soldatul rezervist Balota Ioan, din Regimentul 35 Inf. Szomathely, originar din Careii Mari, care, după ce a consimţit să treacă la religia romano-catolică, a fost imediat desconcentrat. 2. Acelaşi lucru ni l-a confirmat şi soldatul rezervist Inceu Gavrilă, din Batalionul 1/Reg. 26 Inf. din Oradea, care, înapoiat de pe frontul rusesc, la începutul lunii mai a.c., n-a fost desconcentrat, ci menţinut sub arme cu alţi 60 de rezervişti români, cărora tot timpul li se făceau propuneri de către comandantul Companiei ca să treacă la una din religiile maghiare. Numitul n-a acceptat aceste propuneri şi a preferat să dezerteze în România. 3. Ca altă metodă întrebuinţată de unguri este aceea de a-i înscrie pe români - în diversele acte militare - cu nume şi religie ungurească, fără a mai fi întrebaţi dacă acceptă sau nu. APRECIERI: Informaţia este reală şi o apreciem, ea făcându-ne cunoscute diversele procedee întrebuinţate de autorităţile maghiare, pentru a sili pe românii de sub arme să se maghiarizeze. Informaţia corespunde ordinelor M. St. M. Secţia a ll-a nr. 204.206/ 1943 şi nr. 277.963/1943." SURSA: Notă informativă referitoare la acţiunile întreprinse de autorităţile ungare pentru convertirea românilor la religia catolică, în Arhivele Ministerului Apărării Naţionale, Fond Marele Stat Major, dosar 10150/1942, f. 679, apud Mihai Fătu, Din Istoria Transilvaniei - Documente (1931-1945), Editura Tipoalex, Alexandria, 1999, p. 283-284. Prof. drd. ALEXANDRU CIUBÎCĂ ----------------( CINEMA )--------------­Sâmbătă, 4 decembrie, duminică, 5 decembrie, şi luni, 6 decembrie TÂRGU-MUREŞ: - Arta: Celularul (15; 17.30; 20. 22 - sâmbătă, 4 decembrie, şi duminică, 5 decembrie) - Tineretului: sâmbătă, 4 decembrie, şi duminică, 5 decembrie. Italiencele (14.30; 17; 19.30; 22); luni, 6 decembrie: Camera ascunsă (14.30; 17; 19.30). (teatru) TEATRUL NAŢIONAL TÂRGU-MUREŞ, Compania „Liviu Rebreanu", sâmbătă, 4 decembrie, ora 18.30, la Sala Mică, prezintă spectacolul: PESCĂRUŞUL, de A.P.Cehov.

Next