Cuvântul Liber, mai 2012 (Anul 24, nr. 83-104)

2012-05-04 / nr. 85

CUVÂNTUL VINERI, 4 MAI 2012 ! PICURI DE ÎNŢELEPCIUNE 1. „ Patria e firul de iarbă din luncă, e umărul de cremene al muntelui, e piatra pe care o şterge arheologul de ţărână, cu mâna, e cupa de pământ pe care o sapă excavatorul, ca să facă loc unei temelii. Patria e continuitate şi întemeiere, e tot ceea ce am fost, suntem şi vom fi, în veac de veac, fără şovăire şi fără greş." Ion Lăncrănjan (1928-1991), scriitor *** 2: „Precum trebuie ca fiecare din noi să fie drept şi milostiv către fraţii lui, asemenea trebuie ca cei ce au o putere oarecare peste ceilalţi oameni sau care vor a-i povăţui, trebuie să fie drepţi şi milostivi către toţi oamenii." Nicolae Bălcescu (1819-1852), om politic, istoric, economist şi revoluţionar *** 3: „în practica noastră creştină există tot felul de bunuri duhovniceşti. Acestea, este bine de ştiut, vin de la Dumnezeu şi sunt: credinţa, rugăciunea, spovedania, împărtăşirea cu Sf. Taine, postul şi binefacerile aduse aproapelui." Sf. Ioan de Kronstadt, scriitor, vizionar, trăitor mistic „1001 CUGETĂRI” Preot ortodox român, ILIE BUCUR SĂRMĂŞANUL 9 Odată cu sosirea zilelor toride, cei care trec prin faţa Primăriei munici­piului Târgu-Mureş au ocazia să îşi potolească setea cu apă rece de fântână. |(^Oamenii de lângă noi^— • " ~ ~ PETRE CĂPRAR, actorul! Zilele trecute, profesorul, prie­tenul şi fostul coleg de breaslă, Marin Sara, mi-a vorbit câte ceva despre un reghinean adoptat de comunitatea oraşului cu mulţi ani în urmă. Mi-a lăsat şi nişte însemnări cu rugămintea de a scrie despre cel pe care mi l-a prezentat în câteva minute ale întâlnirii noastre. Iată că dau curs dorinţei sale şi, în consecinţă, propun spre lectura cititorilor ziarului „Cuvântul liber" o scurtă biografie a unui om de lângă noi. Satul Antaş, comuna Bobâlna, judeţul Cluj, este locul de obârşie al lui Petre Căprar, aşezare în care s-a născut, în ziua de 7 august a anului 1942, în plină perioadă a ocupaţiei horthyste, în satul natal învaţă a scrie, a citi şi socoti, din 1949 şi până în 1956. Se înscrie apoi la Şcoala Profesională de Meserii din Cluj, pe care o absolvă în 1959. Din acel îndepărtat an 1959 lucrează la SC TRAM Reghin (fostă Autobază). Deci, de 53 de ani profesează în aceeaşi unitate, îndeplinindu-şi obligaţiile de mecanic, tehnician şi maistru auto, în prezent ocupându-se cu inspecţiile tehnice periodice ale autovehiculelor. Pe lângă toate acestea, însă, Petre Căprar (căsătorit cu Maria Pop, cu care se bucură de cei doi copii şi de cei patru nepoţi), a activat şi pe linie culturală la nivelul oraşului Reghin. A devenit actor la Teatrul Popular din oraşul lutierilor români, şi nu unul oarecare. „în anul 1981, când am revenit la Reghin după terminarea serviciului militar, am început să activez în cadrul trupei de teatru amator de la Casa Orășe­nească de Cultură. Atunci am avut plăcerea să-l cunosc pe Petru Căprar", scrie pe coala albă de hârtie Enea German. Și continuă: „încă de la început am remarcat faptul că Petre Căprar era un om­ serios, pe care te puteai bizui, în general, nu lipsea de la repetiţiile adesea lungi, până în miez de noapte. Petre era «colegul mai mare». Noi, tinerii, ne simţeam bine în preajma lui şi aşteptam cu nerăbdare reîntâlnirile la repetiţii. Şi au fost multe, multe până prin anii 2002,2003, când Petre a început să lipsească din cauza sănătăţii sale. După zeci de piese de teatru şi sute de spectacole a fost «scos la rampă», cum se spune în lumea noastră!". Asta e viaţa, nu? Actorul Petre Căprar a deţinut roluri în piese ca „Bigamul", „Fetele Didinei", „Revelion la baia de aburi", „Vârstele iubirii", „Ionescu G. Maria", în care a interpretat rolul lui Moş Tache. Cu „Vârstele iubirii", la Călăraşi, Teatrul Popular din Reghin a obţinut Marele Premiu, i-a avut regizori pe Traian Costea, Cornel Popescu, András Hunyadi, cu care a realizat lucruri frumoase, rămase plăcute amintiri, cărora, cu siguranţă, le duce dorul şi astăzi! Toată stima omului, actorului, Petre Căprar! DORIN BORDA­N % Eveniment ştiinţific la Şcoala Postliceală l­l­ă Sanitară „Carol Davila", Târgu-Mureş Primăvara calendaristică este marcată pe plan profesional şi didactic la Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila", prin organizarea Sesiunii de comuni­cări pe teme de specialitate, care a avut loc în data de 25.03.2012, la sediul şcolii, situată pe strada Bolyai nr. 27, din Târgu-Mureş. La acest eveniment au parti­cipat cadre didactice şi elevi de la cele două specializări acre­ditate, respectiv Asistent Medical Generalist şi Asistent Medical de Farmacie, din cadrul şcolii noastre. Elevii din fiecare an de studiu au prezentat lucrări în format electronic, proiectate prin inter­mediul unui videoproiector,în care s-au regăsit teme precum: Hipotermia - Adrian Cioban, Inima, motorul vieţii - Kelemen Attila, Sănătatea, ca stare de bine - Oana Cotoi, Metamfetamina - Codruţa Puni, elevi anul I, specializarea Asistent Medical Generalist, Sarcina molară - Bartha Magdolna-elevă anul III, specializarea Asistent Medical Generalist, Receptori - Baiint Edith, elevă anul I, specializarea Asistent Medical de Farmacie. Atât profesorii de specialitate, cât şi elevii au iniţiat discuţii pe baza temelor prezentate, remarcându-se interesul pentru tot ce înseamnă cunoştinţe de specialitate şi aspecte de interes medical. Conducerea şcolii şi îndrumătorii de an s-au implicat activ în orga­nizarea evenimentului, care are loc anual, dovedind că elevii şi pro­fesorii conlucrează eficient pe plan ştiinţific, desfăşurând o bună muncă de echipă într-o atmosferă de emulaţie intelectuală adecvată. Anunţăm pe această cale că în curând vor începe înscrierile pentru noul an şcolar 2012-2013 la cele două specializări acreditate, respectiv Asistent Medical Generalist şi Asistent Medical de Farmacie, şi, de asemenea, vor fi noutăţi privind şi alte specializări. COLECTIVUL DE CADRE DIN ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CAROL DAVILA” TÂRGU-MUREŞ POLICLINICA ALGOCALM Prof. dr. DRASOVEANU CONSTANTIN, consultaţii ORL, lunea, ora 17. Programări la telefoanele: 0265-265.490, 0724-084.753. Să fim sănătoşi! ANTIDEPRESIVELE NE BAGĂ ÎN BOALĂ Un studiu al cercetătorilor cana­dieni de al McMaster University, citat de descoperă.ro, atrage atenţia asupra faptului că anti­­depresivele pot face mai mult rău decât bine şi oamenii ar trebui să fie mai precauţi în ceea ce pri­veşte folosirea lor exagerată. După examinarea unor studii anterioare asupra efectelor antidepresivelor, cercetătorii au constatat că riscul de deces la utilizatorii mai vârstnici este mai mare decât la ceilalţi, ceea ce arată că efectele generale ale acestor medicamente asupra organismului sunt mai mult rele decât bune. Multe antidepresive au rolul de a înlătura simptomele depresiei prin creşterea nivelurilor de sero­­tonină din creier, unde aceasta reglează starea de spirit. Datorită răspândirii serotoninei în corp, aceasta influenţează o varietate de funcţii psihologice şi alte funcţii ale organismului, majoritatea celor aproximativ 40 de milioane de celule ale creierului fiind influenţate în mod direct sau indirect de serotonină, care inter­vine în producerea somnului, în procese mentale şi afective (depresie şi anxietate, tulburare obsesiv-compulsivă), în funcţii motorii, de termoreglare, reglarea presiunii arteriale, funcţii hormo­nale, reproducere şi dezvoltare. Cercetătorii au descoperit că antidepresivele au efecte de sănătate negative asupra tuturor proceselor reglate în mod normal de serotonină. Aceste riscuri includ probleme de dezvoltare la copiii mici, probleme digestive, sângerări anormale şi atacuri de inimă la cei mai în vârstă. Cercetătorii pun la îndoială eficienţa antidepresivelor chiar şi asupra laturii ţintă, considerând că pacienţii au fost mai predispuşi la recăderi după ce nu au mai luat medicamentele decât dacă creierul lor ar fi încercat să restabilească echilibrul. (L.P.) SĂRBĂTOAREA DE 1 MAI, LA LUDUŞ-GHEJA­­ De un cer senin, de dărnicia soarelui mai mult decât binevoitor, de spectacolul floral al liliacului şi al pajiştilor înverzite, de bogăţia unui festival folcloric de înaltă ţinută artistică au avut parte locuitorii cartierului Gheja şi invitaţii lor, în sărbătoreasca zi a întâiului de mai 2012. Organizatorii celei de a doua ediţii a Festivalului cântecului şi dansului popular românesc de la Gheja, primarul Florin Urcan, consilierii locali, Casa de cultură „Pompeiu Hărăşteanu" şi Asociaţia culturală „Pe Mureş şi pe Târnavă", au reuşit să le ofere celor prezenţi bucuria întâlnirii cu nestemate ale melosului popular, interpretate de soliştii Cercului de canto al Casei de cultură, Delia Molnar, Roxana Pop, Paula Stînă, Ovidiu Nechita, de senioarele cântecului luduşean, ed. Felicia Şoş şi înv.Valeria Nistor, de bucovineanul Marius Zgâianu, de artiştii profesionişti Alina Pincă, din Sibiu, Mariana Anghel, din Hunedoara, Mihaela şi Ciprian Istrate, din Târgu-Mureş, în acompaniamentul asigurat de grupul instrumental „Ceteraşi de pe Câmpie", dar şi cu frumuseţea şi vigoarea tradiţionalelor dansuri populare culese din diferite spaţii folclorice ale României şi aduse pe scenă de experimentaţii componenţi ai ansamblurilor „Ardealul", „Transilvania", „Hajdina", laureaţi ai mai multor festivaluri de profil din Europa şi America. Mesajul tuturor se regăseşte în genericul festivalului: NU UITA CĂ EŞTI ROMÂN! Despre istoricul şi specificul acestei sărbători, au vorbit liceana Maria Giurgea, redactor al postului regional Radio Transilvania-Luduş, prezentatoarea întregului program, şi profesorul pensionar Mircea Gheborean. Organizatorii nu au neglijat nici partea câmpenească a sărbătorii. Pe terenul de sport al Şcolii Generale „Ioan Th.Olteanu" au fost amenajate un modern parc de distracţii, căutat de copii şi tineri, dar şi spaţii comerciale, în care doritorii au consumat mici şi frigărui la grătar, bere, apă minerală, sucuri, îngheţată şi produse de patiserie. MIRCEA GHEBOREAN

Next