Cuvântul Liber, ianuarie 2014 (Anul 26, nr. 1-21)

2014-01-14 / nr. 8

La Radio România Târgu-Mureş, „ THIM tioletU cot­aOuif adac&U Radio România Târgu-Mureş, în parteneriat cu Direcţia pentru Cultură Mureş, într-o ediţie specială a emisiunii „Vitralii", realizată de Valentin Marica, senior-editor, va transmite, joi, 16 ianuarie, a.c., ora 18.00, eseul radiofonic, aşezat sub semn eminescian „M­or troieni cu drag aduceri aminte", dedicat Zilei Culturii Naţionale. Vor prezenta pagini din creaţia lor lirică scriitorii: Lazăr Lădariu, Nicolae Băciuţ, Ana Maria Crişan şi Răzvan Ducan, iar instituţii de cultură din judeţul Mureş vor oferi autografe artistice. Va întregi emoţia emisiunii tânărul pianist Vlad Gînţa. Emisiunea va fi transmisă în direct pe frecvenţele RTM şi pe internet. (N.B.) i Târgumureşeanul M­­­­TI (Urmare din pag. 1) prezent doctorand la Universitatea din Oxford, în Marea Britanie. A fost o bucurie să îl avem alături, sâmbătă, 11 ianuarie 2014, pe bursierul în inginerie Mircea Cimpoi, care s-a numărat printre finalişti, şi ulterior a fost desemnat câştigător, în cadrul galei, care a avut loc miercuri, 8 ianuarie 2014, la Palatul Parlamentului, Sala „Alexandru Ioan Cuza". Oferă-ne câteva detalii despre această gală.­­ în primul rând, aş dori să vă mulţumesc pentru invitaţia de a acorda acest interviu. Gala Studenţilor Români din Străinătate este un eveniment anual, organizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), aflat deja la a cincea ediţie. Evenimentul reuneşte studenţi, absolvenţi, personalităţi ale societăţii româneşti, şi are ca scop sărbătorirea şi premierea studenţilor români cu rezultate remarcabile. Anul acesta au fost 8 categorii de premii: Studentul Român al Anului­ în Europa, America de Nord, atât la nivel universitar, cât şi post-universitar, Studentul Român al anului pe Alte Continente, Studentul Român Erasmus al Anului, Studentul Anului în România şi Premiul Special în Arte. La finalul galei se acordă marele premiu, Studentul Român al Anului în Străinătate. • Şi, din cei 44 de finalişti, tu ai fost unul dintre câştigători, obţinând distincţia (titlul) Studentul Român al Anului în Europa, nivel post-universitar. Ce sentimente te-au încercat atunci când ţi-ai auzit numele?­­ Cred că toţi finaliştii la gală au fost câştigători, fiind selectaţi cei mai buni din cei peste 200 de studenţi care s-au înscris în concurs. Emoţiile mele s-au declanşat cu întârziere, abia în drum spre podium, pentru a primi premiul. Prima reacţie, de surpriză, am avut-o când m-am recunoscut în primele cuvinte ale descrierii, prezentate de domnul ministru de externe, Titus Corlăţean, care mi-a înmânat şi trofeul.­­ Poţi să ne dai câteva detalii despre cum s-a desfăşurat Gala? Ce a însemnat Gala pentru tine?­­ Scopul principal al Galei este de a sărbători şi de a recunoaşte excelenţa academică, a studenţilor români din străinătate, dar şi din ţară. Nu voi respecta ordinea cronologică a momentelor de la Gală. Cel mai frumos şi emoţionant moment al Galei, şi probabil cu acesta ar fi trebuit să încep, a fost acordarea distincţiei „Eroism, devotament şi demnitate" domnului sergent major Daniel Porumb, pentru eroismul, devotamentul şi dragostea de ţară de care a dat dovadă de-a lungul activităţii sale. Diploma a fost înmânată în aplauzele în picioare ale celor din sală. în altă ordine de idei, ce am reţinut din mesajul domnului secretar de stat Raed Arafat este că s-a simplificat procedura de recunoaştere a studiilor medicale în străinătate - lucru ce va facilita revenirea în ţară a studenţilor plecaţi să se specializeze în medicină, după terminarea studiilor. • Care sunt planurile tale după susţinerea tezei de doctorat? Un număr mare de tineri care studiază în străinătate aleg să nu revină în ţara de origine la terminarea studiilor.­­ Este dificil de estimat numărul celor care nu se întorc. După terminarea unui doctorat, există oportunităţi de studii postdoctorale - putem include un proaspăt doctor, care a decis să îşi aprofundeze studiile încă doi ani, pe lista celor care nu se întorc? Nu am evitat prima întrebare-îmi doresc pe termen lung să revin în ţară, dar cel mai probabil acest lucru nu se va întâmpla imediat după susţinerea tezei. Sufleteşte sunt pregătit să revin în ţară şi îmi doresc mult acest lucru, dar, pentru a putea contribui la o schimbare în bine a României, trebuie să îmi continui formarea profesională.­­ Apreciez sinceritatea ta, cu atât mai mult cu cât provi dintr-o familie a cărei preocupare pentru educarea copiilor a fost definitorie pentru viitorul tău și al surorii Lucia, ingineră, masterand la Universitatea Tehnică din Delft, în Olanda. La final, spune-ne câteva cuvinte despre parcursul tău în formarea ca specialist în IT.­­ într-adevăr, atât eu, cât şi Lucia trebuie să le mulţumim, în primul rând, părinţilor pentru timpul investit în educaţia noastră. Revenind la parcursul academic, pentru a parafraza motto-ul liceului, viitorul meu a început la Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Marian". Un rol foarte important aici l-au avut doamna profesoară de matematică Angelica Măşcăşan, iar la informatică, doamnei diriginte Carmen Moş, şi domnul profesor Kovács Barna. Bineînţeles, fiecare profesor a contribuit la formarea mea­­ pentru că un spe­cialist nu este definit doar de cunoştinţele în domeniul pe care îl aprofundează-şi aş dori să le mulţumesc pe această cale, pentru rolul pe care l-au avut. Dintre rezultatele obţinute ca elev la „Papiu", aş dori să amintesc premiul III la Olimpiada Naţională de Matematică în 2001,şi numeroase premii la concursuri interjudeţene. După terminarea liceului, am urmat cursurile Facultăţii de Matematică şi Informatică, specializarea Informatică, limba de predare engleză, cu Bursă de Merit pe toată durata studiilor. Am absolvit facultatea cu media 9.99, şi nota 10 la lucrarea de licenţă, iar ulterior am lucrat pentru 3 ani la Microsoft, în centrul din Belgrad. După aceşti trei ani, am decis să revin în mediul academic, din dorinţa de a aprofunda domeniul ales. Am fost admis cu bursă la Universitatea din Oxford, unde sunt doctorand, în anul 3.­­ Multă sănătate și mult succes în continuare! I Ziua Culturii Naţionale, 15 ianua­rie, data naşterii, poetului naţional Mihai Eminescu, va fi marcată la Târgu-Mureş într-un mod inedit. Fundaţia Studium, Rotaract Club Téka, Teatrul Naţional Târgu- Mureş, Biblioteca Teleki-Bolyai şi Cluburile Rotaract Târgu-Mureş organizează cu acest prilej mara­tonul de lectură „Citeşte-le târgu­­mureşenilor!" în Zanza Cafe. Astfel, timp de 24 de ore, autori, specialişti sau iubitori de carte vor citi din operele scriitorilor locali, într-un eveniment deschis, care va fi transmis şi pe internet. „La Maratonul de Lectură «Citeşte-le târgumureşenilor!» sunt invitaţi şi aşteptaţi şi autorii cărţilor,din care se va citi, dar şi personalităţi ale vieţii publice târgumureşene, pentru a da un exemplu copiilor, adolescenţilor şi tinerilor de a nu abandona lectura. Evenimentul este organizat cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, care se sărbă­toreşte pe 15 ianuarie, data naşterii poetului Mihai Eminescu. Pentru a alege ora la care doriţi să citiţi, vă puteţi înscrie prin e-mail la adresa: citeste.mures@gmail.com. Maratonul de lectură „«Citeşte-le târgumureşenilor!» se va transmite online pe Facebook. Cititul nu e numai pentru şoricei de bibliotecă, e pentru oameni vii, coloraţi, pasionaţi şi curioşi", au precizat organizatorii. (S.V.) _____________________________* De Ziua Culturii Naţionale, „Citeşte-le târgumureşenilor!” CUVÂNTUL MARȚI, 14 IANUARIE 2014 ZIUA CULTURII NAŢIONALE, LA LUDUŞ / ' / Ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu, decre­tată ca ZI a CULTURII NAŢIONALE, este marcată, la Luduş, miercuri, 15 ianuarie 2014, după următorul program: ora 16.30 - la bustul lui Mihai Eminescu - depuneri de coroane şi recital de cântece pe versuri ale Poetului Nepereche; ora 17 -în sala mare a Casei de Cultură - lansarea volumului postum de versuri PĂDUREA SUB CUVINTE, a poetului Paul Pretor (profesor dr. Ioan Th. Oltean, 1942-1998, fiu al Luduşului, primar în anii 1991-1992, Cetăţean de Onoare post-mortem al oraşului Luduş); ora 18-în sala mare a Casei de Cultură Mureş - recital cameral al Cvartetului Transilvan, din Cluj-Napoca. La eveniment, patronat de domnul primar Ioan Cristian Moldovan, participă cunoscute personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice mureşene; profesor Lazăr Lădariu, poet, eseist, publicist, re­­dactor-şef al ziarului „Cuvântul liber", preşedinte al Despărţă­mântului Central Judeţean Mureş al ASTREI; profesor universitar dr. Cornel Moraru, de la Academia de Artă Teatrală; profesor universitar dr. Iulian Boldea; profesor universitar dr. Cornel Sigmirean, profesor universitar dr. Dumitru Buda, lector universitar dr. Alexandru Luca, de la Universitatea „Petru Maior", din Târgu-Mureş, precum şi eminenţii muzicieni, profesor universitar dr. Lucian Croitoru, cu vioara Guarneri del Gesu a genialului compozitor, interpret şi dirijor George Enescu, profesor universitar dr. Nicuşor Silaghi (la vioară), profesor universitar dr. Marius Spurafan (la violă) şi profesor universitar dr. Vasile Jucan (la violoncel), de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima", din Cluj-Napoca, în acest tablou al prezenţelor de elită au fost invitaţi să-l omagieze pe Mihai Eminescu talentaţi interpreţi vocali de la Liceul Tehnologic Nr. 1 din Luduş, împreună cu îndrumătorul lor, profesorul Septimiu Pop. Invitaţi de onoare ai evenimentului cul­tural sunt şi membrii familiei poetului luduşean omagiat: soţia, Elena Oltean, fiica, dr. Ioana Morariu, fiul, doctor chirurg Hadrian Petria Oltean, manager general al Spitalului Orăşenesc „Dr. Valeriu Russu", nora, dr. Camelia Petria Oltean. Regia şi prezentarea întregului eveniment cultural îi aparţine domnului Mihai Naşca, de la Televiziunea Târgu-Mureş. MIRCEA GHEBOREAN Regăsind pe Eminescu Coborâm în fiecare mijloc de iarnă în adâncurile fiinţei noastre pentru a reînvia icoana nepieritoare a marelui Eminescu. Imaginaţia scăldată în lacrimi de dor conturează, ca o povară incomensurabilă, simbolul unui destin nemilos, care acoperă fără margini întreaga noastră existenţă. Spaţiul se transpune tainic, iar timpul strecoară mai multă feerie în sacrele-i pagini scrise cu inima. Eminescu acoperă cerul românesc, răspândind uneori tăcere magică, sau lumină caldă, alteori îmbrăţişând ca o aripă, inima frântă a unui popor ce-şi caută cu disperare identitatea pierdută, într-un spaţiu gol de cuvinte. Creaţia sa nepieritoare ne apropie şi ne îndepăr­tează concomitent, de tot ce se ascunde în noi, fie euforice simţiri ambiguu percepute, fie trăiri invete­rate în adâncimi de întuneric. Ochii minţii despică abisurile sufletului, stârnind amintiri, care, aidoma veşniciei, încearcă să zboare spre infinit. Săpând în noaptea făpturii umane, poetul a ivit o întindere nesfârşită de lumini viu colorate, umbre ce dispar, născându-se în fiecare din noi. Contemplând căderea din visul spre înalt, sfidând abisuri, munţi sau mare. Demiurgul poeziei româneşti creează adevărate nestemate literare pentru a contura un haos segmentat, menit să definească claritatea infinitului. Publicistica se constituie într-o lungă prelegere cu o expresie dură, menită să învingă prostia îmbătrânită, atacând satrapii inculţi şi ageamiii oportunişti, care, prin nu se ştie ce minune, par a fi protejaţi de hazard. Târziu recultivate, acele nume fără importanţă, ce caută să bată la porţi mereu închise, ascunse sub o mască pe care adesea sunt obligate să o poarte ca să dea bine, plutesc prin viaţa aceasta, ca să dispară în anonimat, ca simple pale de nori în vânt. Totul se pierde, atunci când esenţa vieţii dispare, când valorile nu mai înseamnă nimic pentru contemporani, când ceea ce ar trebui să dăinuie etern se pierde în spaţiul fără de timp al indiferenţei, înconjurat de pacea râvnită de firea omenească, Eminescu a străbătut viaţa cu toate miracolele ei enigmatice ale căror sclipiri nu au fost şi nu sunt deloc întâmplătoare, pentru a intra curat şi viu în Nemurire. Fiecare început de ianuarie ne oferă prilejul de a-l regăsi pe Eminescu, regăsindu-ne pe noi, prin bucuria şi frumuseţea versului dornit, a dorului împărtăşit prin iubirea de poezie. Prof. dr. BEATRICE-MARIA STANDAVID, Liceul Vocaţional Pedagogic „M. Eminescu”

Next