Cuvântul Liber, iunie 2016 (Anul 28, nr. 106-127)

2016-06-10 / nr. 113

A ! Să ne cunoaştem­­ istoria şi personalităţile ARON PUMNUL mbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină,/Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta;/ C-acuma din pleiada-ţi auroasă şi senină/ Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină,/ Se stinse-o dalbă stea!// Metalica, vibrindă, a clopotelor tale/ Vuieşte în cadenţă şi sună întristat;/ Căci, ah, geniul mare al deşteptării tale/ Păşi, se duse­­acuma pe-a nemuririi cale/ Şi-n urmă-i ne-a lăsat!// Te-ai dus, te-ai dus din lume, o!, geniu nalt şi mare,/ Colo unde te-aşteaptă toţi îngerii în cor,/ Ce-ntoarnă tainic, dulce, a sferelor cântare/ Şi-ţi împletesc ghirlande, cununi mirositoare,/ Cununi de albe flori!// Te plânge Bucovina, te plânge-n voce tare,/ Te plânge-n tânguire şi locul tău natal;/ Căci umbra ta măreaţă, în falnica-i zburare,/ O urmă-ncet, cu ochiul în tristă lăcrimare/ Ce-i simţ naţional!// Urmeze încă-n cale-ţi şi lacrima duioasă,/ Ce junii toţi o varsă pe trist mormântul tău,/ Urmeze-ţi ca prin zboru-ţi în cânturi tânguioase,/în cânturi răsunânde, suspine-armonioase,/ Colo, în Eliseu!". Am redat, în integralitatea ei, poezia-elegie „La mormântul lui Aron Pumnul", a tânărului Eminescu, scrisă în anul 1866, atunci având doar 16 ani, la moartea profesorului viitorului mare poet naţional, elev la „Ober Gymnasium" (azi, Şcoala Generală nr. 1) din Cernăuţi. La acest liceu german de elită, cel care va publica în revista „Familia", a lui Iosif Vulcan, poezia „De-aş avea" (aceasta schimbându-i numele din Eminovici în Eminescu), a studiat între anii 1860-1863. Istoricii literari consideră că, de fapt, profesorul Aron Pumnul l-ar fi îndemnat pe Eminescu să-şi îndrepte paşii spre Ardeal, pentru a ajunge, în urmă cu 150 de ani, în 1866, la Blaj, trecând prin Târgu-Mureş (unde a poposit la hanul „La calul alb", dormind, o noapte, în clopotniţa Bisericii de lemn) şi Târnăveni. Blajul, orăşelul transilvan al şcolilor, acea „fântână a darurilor", de unde a răsărit soarele românismului, căruia, văzându-l dinspre Crucea lancului de azi, îi adresa următoarele măgulitoare cuvinte: „Te salut, din inimă, Romă mică, îţi mulţumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedeai". Moartea profesorului, a marelui intelectual ardelean, a fost plânsă de „dulcea, de frumoasa Bucovină", dar şi de „locul tău natal", cum scria Eminescu, atunci când „Ţara fagilor" se îmbrăca în doliu, la moartea profesorului iubit. LAZAR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) ASTRA şi aniversarea­­ lui Eminescu la Blaj Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş a iniţiat un eveniment omagial Eminescu, prilejuit de împlinirea a 150 de ani de la călătoria lui Eminescu de la Cernăuţi la Blaj. Poetul, jurnalistul, editorul Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş, a organizat evenimentul chiar în zilele aniversare. Mai precis, în ziua de 1 iunie 1866, Eminescu a trecut şi s-a oprit o noapte la Târgu-Mureş, iar a doua zi, în LUMINIŢA CORNEA (Continuare în pag. a 5-a) a S-A TREZIT DIN SOMN CRIN ANTONESCU?! Referindu-se la cei care îl întreabă dacă se mai întoarce în PNL, trezit din ştiutul lui somn adânc, Crin Antonescu a ripostat ţâfnos: SECVENŢA ! „Oricât ar fi de măgulitor, nu mă întorc, nu doresc să fiu angajat în postura de câine poliţist!". „Câine poliţist"? Doar el ştie ce a vrut să zică! Nici să nu se mai întoarcă! Ar fi un câştig LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 5-a) 601 *4 ■ —- -------------------------------------------------------------­ Idicel-Pădure Lansare de carte Duminică, 12 iunie 2016, la Idicel-Pădure, după slujba biseri­cească, la Muzeul „Amintiri din strămoşi", la ora 14, va avea loc lansarea cărţii de poezie a Rafilei Moldovan - „Parcă şi pădurea plânge". Cartea va fi prezentată de Lazăr Lădariu, preşedintele Despărţământului Central Jude­ţean Mureş al ASTREI, redactor­­şef al cotidianului „Cuvântul liber"; Nicolae Băciuţ, direc­torul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Mureş, părintele paroh Eugen Micu şi Ördög Ferencz, primarul comunei Brâncoveneşti. Lansarea va fi urmată de pro­gram artistic, cu obiceiuri de primăvară-vară. (I.F.) Azi, 10 iunie Ziua Paraşutiştii în Romania, primul salt cu paraşuta dintr-un avion a fost la 19 septembrie 1925, când aviaţia militară română a fost înzestrată cu paraşute Heinecke. Cel care a sărit a fost însuşi constructorul german, care a executat 2 salturi dintr-un avion Potez XV, pilotat de locotenentul aviator Paul Dumitrescu. La 19 octombrie 1925, la mitingul de aviaţie de la Tecuci, locotenentul Jean Nicolescu a devenit primul aviator român care a sărit cu paraşuta din avion. în acelaşi an, mecanicul de marină Eugen Sziklay, din Sânicolau Mare, la mitingul de aviaţie de la Băneasa, a sărit de la 1.000 de metri, dintr-un avion al companiei Franco-Române, cu o paraşută de construcţie proprie, în 1928, la Berlin, Smaranda Brăescu a devenit prima femeie din România care a sărit cu paraşuta, stabilind recordul naţional de înălţime printr-un salt de la 6.000 de metri, pentru ca, în mai 1932, la Sacramento, California, să doboare - cu un salt de la 7.233 de metri - recordul mondial de înălţime al vremii. Aeronauţii au utilizat paraşuta pentru a se salva din baloanele avariate, în timpul misiunilor de luptă, în România, la 2 iulie 1917, locotenentul aviator Gheorghe Demostene Rally, aflat ca observator în nacela unui balon captiv, în timpul luptelor de la Mărăşti-Mărăşeşti- Nămoloasa, fiind atacat de o formaţie de avioane inamice, a reuşit să se salveze, împreună cu documentele de la bord, sărind cu paraşuta de la 1.200 de metri. în acelaşi an, în timpul unei furtuni, Rally a fost aruncat din nacelă, salvându-se încă o dată cu paraşuta. Au mai sărit cu paraşuta din nacela balonului pentru a se salva locotenenţii Dan Bădăran, Mihai Mihalcea şi Aurel Secăreanu, putând fi consideraţi astfel primii paraşutişti din România. în iunie 1941 a fost înfiinţată, pe lângă Centrul de Instrucţie al Aeronauticii, Şcoala de Paraşutişti, ulterior denumită Compania de Sinteză de ILEANA SANDU (Continuare în pag. a 5-a) ^­­ ...................... ALEGERI LOCALE 2016 - Primari mureşeni MUNICIPII Târgu-Mureş - Dorin Florea - independent; Reghin - Maria Precup (PSD); Sighişoara - Ovidiu Mălăncrăvean (PSD); Târnăveni - Sorin Megheşan (PNL); ORAŞE Iernut - Ioan Nicoară (PNL); Luduş - Ioan Cristian Moldovan (PSD); Miercurea Nirajului - Tóth Sándor (UDMR); Sângeorgiu de Pădure - Csibi Attila Zoltán (UDMR); Sărmaşu - Ioan Mocean (PNL); Sovata - Fü­löp László Zsolt (UDMR); Ungheni - Victor Prodan (PNL). Potrivit procesului verbal privind centralizarea pe judeţ a voturilor şi rezultatul alegerilor publicat pe site-ul Instituţiei Prefectului, în judeţul Mureş, din totalul de 483.231 de alegători de pe liste, au votat 248.961, prezenţa la vot fiind de 51,51%. (I.S.) V________­_______________________________________________________________________/

Next