Cuvântul Liber, septembrie 2016 (Anul 28, nr. 172-193)

2016-09-15 / nr. 182

ir Colţul spiritual Ce înseamnă pentru creştini semnul Crucii Bunicul şi Mihăiţă au mers împreună la plimbare. Era într-o după-amiază de iarnă aprigă. Mihăiţă se bucura de gheaţă şi zăpadă, ţopăia şi umbla greu prin zăpadă. Bunicul, cu zâmbetul pe buze, îl urma anevoios. Era bolnav de inimă, chiar foarte bolnav. Mihai voia să meargă la iaz. Acesta era acoperit cu un strat de gheaţă. - Trebuie să fie splendid pentru patinaj, strigă copilul. Voi încerca cel puţin să mă dau puţin pe gheaţă ! Bunicul îl avertiză. Când Mihăiţă îşi puse picioarele pe gheaţă, bunicul îi spuse insistent: - Vino, dragul meu, la mine! Nu te du pe gheaţă! Dar cuvintele bătrânului au venit prea târziu. Gheaţa s-a spart, Mihăiţă căzu în apă şi acum se ţinea de marginea unei bucăţi de gheaţă. Tremurând, bunicul îşi întinse numaidecât bastonul către nepoţel. Depuse tot efortul să nu alunece şi să nu scape bastonul din mâini. în cele din urmă reuşi să-l salveze pe băiat, îl luă în braţe şi-l duse repede acasă. Copilului i-a fost de ajuns o baie caldă, ca să-şi revină, dar pentru bătrân această întâmplare a fost prea mult, prea obositor. Un atac de inimă îi puse capăt vieţii. Şi durerea celor dragi a fost mare. Nu peste mult timp, rudele voiau să dăruiască săracilor toate lucrurile care aparţinuseră bunicului. Mihăiţă privea cu durere. - Nu, strigă el deodată, nu aruncaţi bastonul, îl voi lua eu ! Cu acest baston bunicul mi-a salvat viaţa, în timp ce pe a sa a pierdut-o. Atât cât voi trăi, vreau să am cu mine bastonul, ca semn al iubirii sale faţă de mine! Părintele GHEORGHE ŞINCAN, paroh la Târgu-Mureş CUVÂNTUL JOI, 15 SEPTEMBRIE 2016 15 SEPTEMBRIE 2016 | — " — I Zile trecute: 258 | I Zile rămase: 108 | I Soarele răsare la: 7.03 \ ■ Soarele apune la: 19.29 . Ortodox: I Sf. Iosif cel Nou de la Partos I­I și Sf. Mc. Nichita Romanul I I Greco-catolc: | I Sf. Mc. Nichita Gotul | I Romano-catolic: | Sf. Fecioara Maria îndurerată Zodia: Fecioara­­ I (23 august-21 septembrie) | ___________________________ Berbec. O rudă apro­piată vă ajută să depăşiţi un moment dificil din relaţiile parteneriale. Acordaţi mai multă atenţie copiilor! Taur. Nu este o zi favo­rabilă activităţilor inte­lectuale. Vă cam lipseşte inspiraţia şi nu reuşiţi să terminaţi o lucrare importantă. Gemeni. Se pare că nu vă puteţi respecta pro­gramul din cauza unor evenimente neprevăzute. Vă sfătuim să aveţi răbdare şi să aşteptaţi zile mai bune. Rac. Sunteţi indispus din cauza atmosferei tensionate de la serviciu. Nu vă faceţi probleme, toanele şefului vor trece curând! Leu. Vă recomandăm să vă păstraţi calmul şi să evitaţi discuţiile în contradictoriu cu colegii. Ar fi bine să ţineţi cont de sfaturile unei rude. Fecioară. Aveţi parte de câ­teva momente mai încordate, din cauza controverselor cu un coleg sau un partener de afaceri. Reuşiţi să lămuriţi repede. Balanţă. Sunteţi indispus din cauză că vi se anulează o delegaţie. Nu este cazul vă faceţi griji, este doar o amâ­nare şi nimic mai mult. Scorpion: Apar neînţelegeri în relaţia cu un partener de afaceri. Păstraţi-vă calmul şi încercaţi să găsiţi o soluţie de compromis! Săgetător. Vă sfătuim să nu vă asumaţi prea multe responsabilităţi, pentru că riscaţi să nu le faceţi faţă. Nu este momentul să vă ocupaţi de afaceri. Capricorn. Dacă inten­ţionaţi să plecaţi într-o călătorie, verificaţi cu atenţie bagajele şi maşina! S-ar putea să pierdeţi sume importante. Vărsător. Cu banii nu staţi prea bine, dar sunteţi încă departe de o criză fi­nanciară. Fiţi mai atent la cheltuieli! Peşti. Relaţiile senti­mentale sunt foarte bune, împreună cu persoana iubită puteţi rezolva o problemă importantă. HOROSCOP ) Graiul Câmpiei la Sărmaşu Ne diferenţiem după vorbă şi port, după mulţimea formelor de manifestare, care ne scoate dintr-o anumită obişnuinţă. Şi în atâta diversitate există numeroase puncte comune, fire nevăzute care ne leagă în mod tainic unii de alţii. Nu e vorba numai de tradiţii sau obiceiuri, ci de modul în care fiinţa umană reuşeşte să fie atât de diversă. Ne-a binecuvântat Cel de Sus cu atâtea lucruri bune, ne-a îmbogăţit lada de zestre şi mai ales ne-a oferit un patrimoniu cultural atât de bogat, încât, în acest secol nu trebuie să mai căutăm, ci doar să verificăm ceea ce avem şi să promovăm. întâlnirea între generaţii are un rol precis de a asigura veriga necesară între noi şi cei ce vin după noi. Cei tineri trebuie să găsească în moştenirea culturală un reper solid, o ancoră în conştiinţa neamului, un punct de plecare, într-o perioadă aşa de tulbure sau nesigură. Preluarea din mers a tot ce înseamnă tradiţie şi cultură reprezintă mai mult decât o necesitate, iar când aceasta este împletită cu bucuria de a fi părtaş, cu atât mai mare e împlinirea. O imensă ladă de zestre este patrimoniul cultural tradiţional, pe care din când în când o scoatem la lumină spre a oferi tuturor lumină de cunoaştere. Un asemenea eveniment a avut în oraşul Sărmaşu, unde vineri, 26 august, s-a dat startul unei noi ediţii a Zilelor Oraşului, eveniment complex, diversificat pe mai multe paliere de activitate, în aşa fel încât mulţi dintre sărmăşeni şi oaspeţii lor să se regăsească. Sfinţirea steagului ce flutură în centrul oraşului, ridicarea pe catarg, cuvântul de bun venit al primarului, ing. Ioan Mocean, gândurile bune ale invitaţilor, distincţiile acordate au reprezentat doar începutul evenimentelor, în parcul central s-a muncit de cu zor pentru a se amenaja standuri tradiţionale, pentru fiecare localitate componentă în parte. O readucere în memoria participantului a unei lumi, încă prezente, dar poate mai puţin exploatate. Şi pentru că vara asta a fost plină de evenimente culturale, Biblioteca Orăşenească „Liviu Rusu" a fost gazdă, în numeroase ocazii, pentru tinerii sărmăşeni care au dorit să înveţe sau să se perfecţioneze în diverse ramuri ale artei: unii au pictat pe sticlă, alţii pe vase de ceramică, alţii au desenat, iar cei interesaţi au reuşit să descopere tainele cusutului. O zi ca aceasta e numai bună pentru a-i premia pe cei mai buni. Astfel, doamna bibliotecar Dinica Burian, împreună cu managerul Libris Braşov, Virgil Oniţa, le-au oferit premii constând în diplome, cărţi şi DVD- uri de dezvoltare personală, pentru cei mai merituoşi. „Lada de zestre a bunicii" şi „Bucătăria bunicii" sunt cele două teme de bază, prin care s-a încercat transpunerea în cotidian a bucătăriei tradiţionale, dar şi a lucrurilor frumoase ce constituiau, odată, bogăţia neamului românesc. Fiecare localitate aparţinătoare şi-a amenajat un stand care a cuprins pe lângă costume, cusături, obiecte mai vechi sau mai noi şi o gamă extrem de variată de produse gastronomice, din bucătăria locală. Nu au lipsit palanetele cu brânză, varză, prune, mălaiul, cozonacul, prăjitura cu nucă, produse de post sau produse culinare reprezentând o alternativă la ceea ce numim stil de viaţă şi alimentaţie sănătos, dar şi colaci şi pâine de casă. Bucătărese şi maestre la îmbinat gusturile, la îmbinat utilul cu plăcutul, au fost Aluas Elena, Sălăgean Maria, Albert Jutka­­ din Sarmaşu, Baciu Maria, Moldovan Rozalia şi Emilia Boia - Sărmăşel Gară, Coprean Maria şi Tomşa Susana din Sărmăşel, Pop Aurelia, Moldovan Veronica, Păcurar Maria, Linca Adriana, Rus Luminiţa, Blăjan Maria din Dâmbu, Cenan Olivia din Balda, care sunt totodată şi membre ale Grupul Folcloric Graiul Câmpiei. Şi cum poate o sărbătoare să fie deplină fără muzică? Prezenţi la standul Graiul Câmpiei, nu puteam să nu îmbinăm savoarea produselor cu muzica cea bună, cu ceteraşii locului, Giani şi Adi Moldovan, la ureche sau în gura lumii, Oana Bogdana Pop, Ovidiu Furnea, Ana Georgeta Balla, Narcisa Balla şi rapsodul Vasile Soporan au deschis apetitul pentru voie bună. Şi să nu credeţi că cei din Grupul Folcloric „Graiul Câmpiei" au rămas indiferenţi. Cetera face minuni atunci când e bine mânuită. S-a strigat la găină, s-a jucat steagul de nuntă, de către Laurean Pop din Vişinelu, s-a cântat, s-a povestit despre modul în care era sărbătorit pe vremuri Târgul de la Sărmaşu, s-a jucat şi astfel s-a mai pus un semn al trecerii noastre prin această lume. MIHAI TEODOR NAŞCA Fiu­ de calendar 2009 - A decedat Nicu Constantin, actor român. 1988 - în Marea Britanie, la Londra, este inaugurat Muzeul Imaginilor în Mişcare. 1890 - S-a născut Agatha Christie, scriitoare britanică. 1869 - în România, la Bucureşti, Mihail Kogălniceanu este ales preşedinte al Secţiunii istorice a Academiei Române. 1857 - Timothy Alder patentează maşina de cules litere. 1521 - A decedat Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti. Cugetarea zilei: „ Oamenii sunt ca Luna, nu-şi arată decât o faţă." (Arthur Schopenhauer) 0 PICURI DE ÎNŢELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE" „Dacă vrem cu adevărat să fim bine plăcuţi lui Dumnezeu şi să ne împrietenim cu prietenia cea prea fericită, să înfăţişăm mintea noastră, goală, lui Dumnezeu, neducând cu ea din veacul de acum, nici meşteşug, nici gând, nici născocire mincinoasă, nici apărare, chiar de-am fi învăţat toată înţelepciunea lumii. Căci Dumnezeu se întoarce de către cei ce se apropie de El plini de părere mare despre ei înşişi şi îngrăşaţi de slava deşartă până la umflare. Sfântul loan Carpaţiul „FILOCALIA" vol. IV, pag. 139 *** „Toţi cei ce sunt robiţi lăcomiei de mâncare şi cheltuiesc foarte mult pentru a mânca, trebuie să înţeleagă că se încurcă în nenumărate treburi ale vieţii. Dar acestea să privească la chiţii cei mari care pasc în Oceanul Atlantic, cum sunt hrăniţi de Dumnezeu din belşug şi niciodată nu ştiu ce-i foamea. Căci fiecare din ei înghite atâta hrană, cât nu poate cheltui zilnic nici o cetate cu mulţi locuitori. „Toate, zice psalmistul David, aşteaptă să le dai hrană la bună vreme". Prin urmare Dumnezeu este cel ce hrăneşte şi pe cel ce mănâncă mult şi pe cel ce mănâncă puţin. Auzind acestea, lasă-te întreg în seama lui Dumnezeu şi a credinţei şi „nu fi necredincios, ci credincios" (Ioan, 20, 27). Ibidem „Vrăjmaşul (diavolul) stă la pândă ca un leu în culcuşul său şi ne întinde pe ascuns curse şi laţuri de gânduri necurate şi necredincioase. Dar şi noi, dacă nu dormim ci medităm la cele de sus, putem să-i punem curse şi laţuri, încă mai mari şi mai înfricoşate. Căci rugăciunea, cântarea religioasă, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulţumirea şi ascultarea cuvintelor dumnezeieşti, îi fac diavolului curse, laţuri, frânghii şi gropi în care cade". Ibidem, pag. 140 P.S. Să luăm aminte la cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: „Privegheaţi şi vă rugaţi că nu ştiţi nici ziua, nici ceasul... " şi „Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece". „COMORI FILOCALICE” Voi. I Preot Ortodox Român ILIE BUCUR SĂRMĂȘANUL i www.cuvantul-liber.ro. • •

Next