Cuvântul Liber, noiembrie 2016 (Anul 28, nr. 215-235)

2016-11-25 / nr. 233

M. VINERI, 25 NOIEMBRIE 2016 coiful spitual Şi, la fel ca­­ poveste, nu e uşor să fii preşedinte Zilele trecute am citit o poveste interesantă­ scurtă, dar cu multe subînţelesuri şi posibile inter­pretări. Pe scurt, povestea este următoarea: A fost o dată un preşedinte care domnea asupra unei ţări care avea două fântâni. Toţi oamenii din ţară îşi luau apa dintr-una dintre fântâni, în timp ce numai preşedintele bea din cealaltă. Intr-o zi, apa din fântâna cetă­ţenilor s-a alterat şi drept urmare, pe măsură ce oamenii beau din ea, înnebuneau. Pentru că toţi supuşii preşe­dintelui înnebuniseră, ei se uitau unul la altul ca şi când ar fi fost normali. în ochii lor, preşedintele era sigurul care era diferit - el era cel care înnebunise. Chiar dacă preşe­dintele a încercat tot ce i-a stat în putere pentru a-şi ajuta oamenii, nimic nu a funcţionat. Aceştia îşi petreceau întreaga zi încercând să îl convingă pe preşedinte că el e cel care a înnebunit şi încercau să îi dea tot felul de „remedii" pentru a-l vindeca de nebunie. Intr-un final, preşedintele n-a mai putut rezista influenţei oame­nilor; n-a mai putut suporta să fie aşa de diferit de toţi ceilalţi, aşa că a decis să bea şi el din apa otrăvită. Odată ce a făcut asta, a devenit la fel ca restul ţării şi chiar dacă era şi el nebun, era fericit. Rugămintea mea e să nu cedezi la fel ca preşedintele din poveste! Părintele GHEORGHE ŞINCAN, paroh la Târgu-Mureş CONSILIUL Judeţean Mureş Consiliul Judeţean Mureş şi Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (U.A.R.F.), în parteneriat cu Ansamblul Artistic „Mureşul", organizează în perioada 24-26 noiembrie 2016, la Târgu-Mureş, prima ediţie a Festivalului „ZILELE FILMULUI ROMÂNESC".­ Ediţia din acest an are ca scop promovarea operelor cinematografice inspirate din lite­ratura română, prezentate sub titlul „Ecranizări din literatură". Timp de trei zile , la Sala de Spectacole a Ansamblului Artistic „Mureşul" (fostul Cine­matograf „Unirea", Bulevard 1848), vor fi difuzate câte două filme pe zi, ce se adresează atât publicul tânăr (elevi, studenţi), cât şi publicului matur. Filme de referinţă inspirate din literatura română, precum „Ciuleandra", „Moromeţii", „Casa din Vis", „Osânda", „Tănase Scatiu", „Kira Kiralina" vor rula în prezenţa unor personalităţi din lumea cinematografică (regizori, actori, critici de film), urmând ca la sfârşitul fiecărei proiecţii să se stabilească un dialog cu publicul din sală.(Invitaţii speciali vor răspunde la întrebările spectatorilor, pe tema filmului vizionat). VĂ AŞTEPTĂM CU DRAG! BIROUL DE PRESĂ AL CONSILIULUI JUDEŢEAN MUREŞ COMUNICAT i • TTTTTTTTTrrrm / / FESTIVALUL ZILELE FILMULUI ROMÂNESC EDIŢIA 1.24-26 NOEMBRIE 2016, TÂRGU MUREŞ j |iti a H I i A n I a I w t IT tu* r u « * j ÎM K­SKMW N­KNMJUI 4RTSFI' MWEftt' ifOSmOMMAÎOCfUf '«NMET­MU. 18481 M umami Ort» 1$.0*Q C#d*a«sina| 11T), r. Or« Cwso din Vi»(9S'L r ie«m Cerme*«« Orca WM ft kn Mm Om 11.0« Pfce*táe£ian *■ Nfeak*#**» sÂmAiK » H8M omiLmmm»» is*;, «■. »«I *¥­ Orel 5 00 Kir® !8roisFM»[?9*j( t. On® Pffe Şjf. »*»*. sU-vs, 14***i«s tisa*» «S* ItW î.-fcâBÎ * im itmin (find «#*( <* *«fcM «4 < f ét' Sím ..MULT E DULCE SI FRUMOASĂ... ” Anacolutul Anacolut, anacolutum­ s.n. Discontinuitate sau ruptură logico-sintactică în interiorul unei propoziţii sau al unei fraze (din fr. anacoluthe, lat. anacolutum), în DEX (p. 37) se acceptă şi pluralul anacolute. E situaţia în care neutrele au forme multiple de plural. în Gramatica Academiei, anacolutul se explică prin întreruperea şi modificarea unei construcţii în cadrul aceleiaşi unităţi sintactice. Ex: „Prepeleac, văzând atâta putere din partea dracului, nu-i prea veni la socoteală". (Ion Creangă, „Dănilă Prepeleac") Discontinuitatea logică-sintactică din interiorul propoziţiei (fragment preluat din autorul poveştilor şi al povestirilor) constă în folosirea unei construcţii gerunziale cu determinative (atribut adjectival, comple­ment direct, atribut substantival prepoziţional în genetiv) care „rupe" un fals subiect de un predicat verbal, exprimat printr-o formă negativă a unei locuţiuni verbale „nu-i prea veni la socoteală" cu sensul de „a nu-i conveni", „a nu-i fi pe plac". Subiectul este subînţeles: aceasta (lucrul acesta, situaţia aceasta). Revenind la prima virgulă am putea considera substantivul propriu un subiect al gerunziului următoarea formulare: „Lui Prepeleac, văzând atâta putere din partea dracului, nu-i prea veni la socoteală", în exemplul iniţial, construcţia prin care începe propoziţia este părăsită, prin intercalarea unei ample construcţii gerunziale. Să nu uităm că în gramaticile pentru clasele liceale se aminteşte de subiectul v_____________________________________,__________________ gerunziului, care poate fi, sau nu poate fi identic cu cel al verbului la mod personal. Anacolutul este o construcţie specifică limbii vorbite: „Cine tot vorbeşte, lucrul nu-i sporeşte". Pronumele relativ cine cumulează funcţia de subiect în prima propoziţie, în acelaşi timp pentru evitarea anacolutului, corectă ar fi folosirea cazului dativ, reluat prin pronumele personal ,,­i", cu funcţia sintactică de complement indirect. în Gramatica Academiei se consideră un tip de anacolut acceptat: „Cine tot vorbeşte nu are spor la lucru". S-a renunţat la virgula care izola subordonata. Greşeala este tolerabilă, datorită împletirii subordonatei cu regenta, o formă de cazul dativ ar explica prezenţa complementului indirect, reluat prin pronumele personal. Neconservarea persoanei înseamnă, deseori, apelarea la construcţii impersonale. Ea, când a văzut, a fost imposibil să mai înţeleagă ceva. Subiectul este suspendat prin virgulă şi nu poate fi raportat la expresia impersonală „a fost imposibil", termen regent pentru o subiectivă. Lipsa de coerenţă în exprimare, nivelul redus de cultură ne surprind într-un fragment din schiţa „Justiţie": „Eu, domn judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, şi clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la domn Marinescu Bragadiru din piaţă,încă chiar domn' Tomiţă zicea să-l iau în birje..." (I. L. Caragiale) CORNELIA TOŞA DIADEME RADIOFONICE DE ZIUA NAȚIONALĂ. -----------------------------------------------------------------------------------­ Luni, 28 noiembrie 2016, ora 18, într-o emisiune realizată și­­ prezentată de Valentin Marica Radio România Târgu-Mureș vă invită luni, 28 noiembrie 2016, ora 18.00, să trăiţi sentimentele înalte prin care este întâmpinată săr­bătoarea de la 1 Decembrie, prin emisiunea Ziua zilelor noastre, ediţie specială. Vor cuprinde bucuria sărbătorii în gânduri şi cuvinte alese, în autografe artistice şi mesaje de suflet: Palatul Copiilor din Târgu- Mureş, Ansamblul Artistic „Mureşul", Protopopiatul Ortodox din Târgu- Mureş, prin Corul preoţilor, Ansam­blul „Gaudeamus" al Universităţii „Petru Maior", Colegiul Naţional „Unirea" din Târgu-Mureş, Grupul folcloric „Glasul câmpiei" din Sărmaşu- Mureş, Biblioteca Judeţeană Mureş şi Liceul de Artă din Târgu-Mureş. PICURI DE ÎNŢELEPCIUNE Tu, străine, cel care-mi vorbeşti ţara de rău (II)­ ­Apropo de filarmonică, caută pe Google despre Sergiu Celibidache, muzicianul numit „Musical director of City of Munich", adică nucleul cultural al Germaniei - Constantin Brâncuşi a fost „mai şmecher decât prevedea moralitatea vremii", înţelegând că pentru a redefini sculptura mondială a trebuit să vină la tine-n ţară - iar Hagi, Nadia şi Năstase nu sunt doar imaginea unei bănci, ei au dus performanţa sportivă la nivelul superior, cel în care generaţii de copii din lume au crescut cu posterele lor pe pereţi, aşa cum am facut-o şi eu - Piese produse de Maria Tanase sunt azi preluate de trupe mari în lume, începând să înţeleagă frumuseţea sufletului său - Vrei să-ţi zic în câte zeci de ţări a fost tradus şi citit Mircea Eliade şi cât de evoluat a fost, că de abia azi începe lumea să-l înţeleagă?­­ Şi îmi pare rău că nu-l poţi traduce pe Mihai Eminescu, ca să îl citeşti cu pasiune, ca şi pe Hugo, T. S. Eliot, Shakespeare, sau Puşkin - Vlad Ţepeş, Vlad Dracul, Dracula. Vei vedea ca la un moment dat legenda asta va ajunge acolo aşa cum trebuie, dacă nu cumva a ajuns deja­­ George Emil Pa­la­de, Herta Mu­ler, şi Ioan Moraru au păşit pe covorul premiaţilor Nobel, tu poţi? Aş vrea să mai enumăr mulţi „campioni invizibili" de azi, doar că tu nu-i vezi pe ei. Aş enumera top companie de construcţii în Spania, pentru că noi am construit drumurile acolo, despre cea mai apreciată soprană la Royat Opera House la Londra, despre una dintre cele mai bune tenismene din lume, că vorbim de 3 ori mai multe limbi decât tine, despre un băiat plecat din Baia Mare, ajuns unul dintre cei mai bine vânduţi pictori din Londra, de restaurante de lux din Roma deţinute de ai mei, despre doctorii ce scriu azi istorie in Franţa si Canada, despre datoriile financiare pe care tara ta încă le are fată de noi si, deşi ar trebui să depui un efort să te returnezi, ne arăţi cu degetul zicând că românii sunt ţigani şi săraci, iar tu încă n-ai venit să ne vizitezi. Noi nu stăm în rulote la Roma, nu cântăm în intersecţii în Paris, nici la acordeoane în Londra. Noi stăm la cozi la teatre şi ne dăm puţinii bani pe cărţi şi ne citim pe stomacul gol. Vezi că ne confunzi. Vorba lui Ion: „Nu avem 7 fraţi acasă, mama chiar nu e bolnavă / Tata şi-a băut cafeaua şi-a plecat la muncă-n grabă..." Crezul meu, fundamental, pentru o viaţă fericită: „ Credinţa în DUMNEZEU şi concordanţa deplină între ceea ce gândeşti, ce spui că faci şi ce faci, adică... să NU minţi şi să NU te minţi " ### Toţi privim, puţini vedem. „CUGETĂRI” vol. XI Preot ortodox român ILIE BUCUR SĂRMĂȘANUL www.cuvantul-liber.ro

Next