Cuvântul Liber, ianuarie 2017 (Anul 29, nr. 1-19)

2017-01-17 / nr. 10

CUVÂNTUL MARȚI, 17 IANUARIE 2017 UNIVERS CULTURAL Eminesciana 2017 MIHAI EMENESCU, LA URMI SEVERIN La Drobeta Turnu Severin s-a desfăşurat cea de-a XXVII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură „Mihai Eminescu". Deschiderea oficială a Festivalului a avut loc joi, 12 ianuarie, la Palatul Culturii „Teodor Costescu"şi a fost moderată de iniţiatorul acestei manifestări culturale, prof. dr. Florian Copcea, corespondent Agerpres. După rugăciunea rostită de Episcopul Severinului şi Strehaiei Nicodim, a urmat intonarea Imnului de Stat de către membrii Corului Episcopiei. Acesta a susţinut şi un re­cital impresionant pe versurile lui Mihai Eminescu („Pe lângă plopii fără soţ", „Codrule, codruţule", „Mai am un singur dor", „Codrule, Măria Ta"). în impunătoarea sală de festivităţi s-au sărbătorit Ziua Culturii Naţionale, Ziua marelui nostru Eminescu şi împlinirea a 90 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii. Au urmat câteva alocuţiuni, mai întâi P.S. Nicodim a apreciat atât strădania domnului Florian Copcea de a realiza timp de 27 de ani această manifestare, cât şi prezenţa, tot de atâţia ani, a­­ distinsului academician Mihai Cimpoi la acest festival. Gândul părintelui s-a îndreptat apoi către oamenii de cultură pe care îi consideră, implicit, oameni credincioşi, care s-au desprins de omul de rând, de intelectualul de rând. Aceştia se găsesc printre istorici, poeţi, oameni de ştiinţă, iar din cadrul bisericii, Sfinţii Părinţi (Marii duhovnici). P. S. Nicodim a făcut şi prezentarea unor cărţi primite: „Dintr-un cer cu alte stele...", o antologie îngrijită de Florian Copcea, „Virginia Popovici sau paralaxele criticii româneşti din Serbia", cărţi care s-au oferit tuturor invitaţilor la intrarea în sală, Eugen Dulbaba „Piruete în labirint", Marius Harbănaş, „Toponimia submontană a Mehedinţului" şi a două volu­me de versuri: Emil Săndulescu „Spectacolul ade­vărului" şi „Blestemul", din care părintele a rostit foarte frumos poezia „Rugăciune". Izabela Zamfir, reprezentanta bibliotecii s-a referit la lumina pe care o oferă cărţile. Prof. dr. Gabriel Coşoveanu, aducând salutul filialei Oltenia a Scriitorilor din România, a menţionat faptul că, întotdeauna, la Severin au venit oameni care au ţinut cont de o „triadă" pe care Eminescu o punea în fruntea tuturor lucrurilor: politeţea, munca şi jertfa. Ileana Roman, preşedinte al Uniunii Scriitorilor Danubieni, a afirmat că ar fi frumos să îl păstrăm pe Eminescu, dar nu departe, ci să ni-l apropiem, citindu-l. Foarte inte­resant mi s-a părut faptul că premiile decernate unor perso­nalităţi din sfera culturală, ştiin­ţifică şi tehnică au fost diferite: 4 premii „Eminescu", 4 premii „I. G. Bibicescu" şi 4 premii „Pamfil Şeicaru", înmânate în locaţii dife­rite: la Biblioteca „Bibicescu", la Primăria din Băile Herculane şi la Mănăstirea „Sfânta Ana" din apropierea oraşului Orşova. Nicolae Băciuţ a fost distins cu Premiul şi medalia „I.G. Bibicescu" pentru promovarea literaturii. S-au mai oferit şi diplome de excelenţă. Toţi cei prezenţi au depus apoi flori la monumentul poetului Mihai Eminescu din Turnu Severin, din Băile Herculane, dar şi la bustul lui Adrian Păunescu. S-a vizitat biblioteca „Bibicescu", unde au fost admirate expoziţia de medalii şi cea de manuscrise ale poetului naţional. La Mănăstirea „Sfânta Ana"s-a ţinut o slujbă de pomenire a poetului Mihai Eminescu, după care a urmat o agapă şi au fost decernate premiile „Pamfil Şeicaru", printre cei patru laureaţi numărându-se şi prof. Codruţa Băciuţ. La toate manifestările culturale dedicate lui Eminescu am cunoscut oameni minunaţi, intelectuali adevăraţi, care au scris volume, lucrări şi studii memorabile despre cultura şi univer­salitatea lui Eminescu. Zile frumoase, zile senine petrecute la mal de Dunăre! Zile pline de emoţie, de trăire, de bucurie! Şi nimic din toate acestea nu s-ar fi putut realiza fără implicarea organizatorilor acestei ediţii: Episcopia Severinului şi Strehaiei, Centrul Cultural „Nichita Stănescu", Palatul Culturii „Teodor Costescu", Direcţia Jude­ţeană pentru Tineret şi Sport Mehedinţi, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi, Fundaţia Cul­turală „Lumina" şi Societatea Scriitorilor Danubieni. Prof. CODRUŢA BĂCIUŢ Pfr&MUL J.G.BIBICESCU­­. MEOUUE ISACIUT Ferestre SCRISOARE POETULUI MIHAI EMINESCU ZILEI DE 15 IANUARIE Poetului Nicolae Băciuţ îţi scriu azi, Poete Eminescu, Pe zăpada curată, cum este sânul mamei Pe gura fiului, Mânile tale. Amintiri frumoase, Mărturii luminoase. Mâinile tale, trezite în zori, Le privesc ca pe nişte flori. Niciun gând Nu trece-n uitare, Eminescu s-a născut, Este Poezie Şi LUCEAFĂR ce nu moare. Floare albastră, în sfântă glastră. MIRON ŢIC „TRECUT-AU ANII". LA SĂRMAŞU Ziua Culturii Naţionale coincide cu ziua poetului naţional (15 ianuarie), iar ambele au fost sărbătorite printr-o manifestare culturală de excepţie la Sărmaşu. în desfăşurarea evenimentului au alternat momente de recitări de poezii, de cântece, prelegeri, recitaluri muzicale, prezentări şi completări la ce au spus antevorbitorii. Organizatorii au fost: Primăria Oraşului Sărmaşu, Biblioteca Orăşenească Liviu Rusu şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş, manager de proiect Dinica Butnaru. Dintre invitaţii de seamă se numără: ing. Ioan Mocean, primarul oraşu­lui Sărmaşu, Alexandru Câmpeanu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mureş,­ Lazăr Lădariu, redactor-şef al ziarului Cuvântul Liber, Nicolae Băciuţ, director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş, Mircea Dorin Istrate, poet şi preşedinte al Ligii Scriitorilor Români, filiala Mureş; Gabriella Costescu, preşedinte al Asociaţiei Literare Creneluri Sighişorene, însoţită de sighişorenii Piroska Hanca, Florian Voican, Dănuţ Dudaş şi Traian Comşa. La care se adaugă membrii grupului Graiul Câmpiei şi elevi ai Liceului Teoretic Samuil Micu Sărmaşu. Programul a debutat cu două proiecţii ale unor personalităţi locale, Ovidiu luliu Moldovan şi Gabriela Moga Lazăr, prezentate pe scurt de profesorul Farcaş Ciprian. Noi informaţii despre Ovidiu luliu Moldovan au fost adăugate de către domnul inginer Teodor Biscoş. Aceştia doi din urmă au copilărit împreună şi au fost colegi la aceeaşi şcoala generală. Astfel s-au aflat informaţii noi despre marele actor, amintiri din copilărie şi motivul pentru care a ales actoria şi contribuţia sa pentru ridicarea monumentului victimelor horthysmului din Sărmaşu. S-a făcut apoi trecerea de la aceste două personalităţi culturale locale la viaţa şi opera lui Mihai Eminescu. Astfel, elevul Aurelian Pop din clasa a X-a C a recitat poezia „Odă (în metru antic)" de Mihai Eminescu. Următorul care a luat cuvântul a fost domnul Lazăr Lădariu, care a recitat în faţa auditoriului câteva poezii şi citate alese, scrise despre Mihai Eminescu: „cât timp va exista în lume, un singur exemplar din poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvată" (Mircea Eliade), fiind unul dintre ele. După aceea două tinere eleve au continuat cu alte recitări de poezii: Maria Vărzar (Revedere) şi Bianca Roşea (Sărmanul Dionis). După ce publicul şi-a reamintit de Eminescu şi de poeziile sale recitate anterior, domnul Nicolae Băciuţ a preluat cuvântul şi a povestit din memorie că în anul 1866, Mihai Eminescu a călătorit prin actualul judeţ Mureş şi se cunosc în detaliu, câteva întâmplări, locurile unde a stat, traseul urmat şi oamenii cu care a intrat în contact. De asemenea, domnul Băciuţ a surprins cu alte lucruri puţin ştiute despre Eminescu precum faptul că astăzi există un crater cu acelaşi nume pe planeta Marte, numele său fiind atribuit şi unei mici planete. După minunata poveste s-a revenit la recitaluri de poezii, unele cu muzică: doamna Nicolae (Floare Albastră), eleva Cenan Olivia (Sara pe deal), Daria Birou (Somnoroase păsărele). Lazăr Lădariu a luat din nou cuvântul reamintind „că salvarea noastră este reîntoarcerea la Eminescu, reîntoarcerea la cultură". Apoi a recitat poemul Întoarcerea la Eminescu, de Nicolae Dabija. Următorul a fost domnul Mircea Dorin Istrate, care a rostit un scurt cuvânt numit „Lui Eminescu", precum şi alte creaţii proprii închinate marelui poet. In final a oferit două diplome pentru primarul ing. Ioan Mocean şi bibliotecara Dinica Burian. Octogenara Emilia Boia, din Sărmăşel-Gară, a recitat o poezie despre Avram Iancu. Cuvântul i-a fost dat, apoi, doamnei preşedinte Gabriella Costescu, care a prezentat revista nr. 9 Creneluri Sighişorene, care cuprinde jurnalul de activităţi, departajat în fiecare lună de peste an. Se mai află şi o rubrică a scriitorilor colaboratori „de peste ocean", rubrica „rânduri­­gânduri" şi nou înfiinţata rubrică „de peste Prut". De asemenea, între revistă şi Biblioteca Orăşenească „Liviu Rusu" din Sărmaşu s-a încheiat un acord de parteneriat, care include participarea la evenimentele bibliotecii. Totodată, revista, prin preşedintele ei, încurajează scrisul de articole şi poezii ale oricărui pasionat de literatură. A urmat domnul Alexandru Câmpeanu, care a completat o afirmaţie a domnului Băciuţ: „noi nu suntem doar pelerini, noi suntem pelerini moştenitori, iar în pelerinajul nostru cred că trebuie să cinstim moştenirea lăsată de marele poet Eminescu." Totodată, „forma limbii române a cunoscut, în poetul Eminescu, cea mai frumoasă dezvoltare până astăzi." Apoi a ţinut să o felicite pe doamna Dinica Burian pentru activitatea depusă şi i-a promis sprijinul pe viitor. Domnul primar a reamintit că iar noi toţi „ne-am spovedit prin Eminescu, atât cei care am ascultat, cei care am recitat, cât şi cei care au cântat şi cei care au ascultat." Apoi a mulţumit tuturor care au contribuit la acest program cultural organizat la Sărmaşu. A vorbit apoi de viitoarele proiecte, precum cel al modernizării cinematografului sau al ridicării unui bust al doamnei Gabriela Moga Lazăr la Vişinelu. Spre final, au existat alte recitaluri: Odette Szidónia (Lasă-ţi lumea), Giulia Blăjan (Glossă), Piroska Ha­nea (Naşterea lui Eminescu, de Adrian Păunescu). Chitaristul Traian Comşa a reuşit să facă să curgă câteva lacrimi de bucurie din partea auditoriului, pentru că a cântat patru melodii, creaţii proprii, trei dintre acestea având versuri aparţinând celor trei invitaţi din sală: Mircea Dorin Istrate, Lazăr Lădariu şi Nicolae Băciuţ. Prof. FARCAŞ CIPRIAN

Next