Cuvântul Liber, ianuarie 2017 (Anul 29, nr. 1-19)

2017-01-20 / nr. 13

CUVÂNTUL VINERI, 20 IANUARIE 2017 SCRISOARE CĂTRE FRAŢII BASARABENI Dragii în ajunul Sărbătorilor de iarnă mi-am permis ca, alături de cuvenitele felicitări, să vă expe­diez şi o „Scrisoare deschisă", în care îmi arătam nemulţumirea şi oprobriul faţă de poziţia expri­mată, într-un recent interviu, de proaspătul ales, domnul Igor Dodon, socialistul care doreşte (impune chiar) predarea în şcolile din R. Moldova a aşa-zisei limbi „moldoveneşti" şi râvneşte la reintroducerea caracterelor alfa­betului chirilic (chiriliţei), practică vetustă pe care o credeam de­­acum defunctă şi teribilistă. Culmea ironiei, am aflat între timp, că însăşi mama domnului preşe­dinte ar fi, chipurile, profesoară de limba şi literatura română! Of, of, of, măicuţa mea ! Ne lepădăm aşa uşor de părinţi?!! Nu cred că-i bine... La scri­soarea respectivă n-am primit încă un răspuns. Unii zic că n-o să-l primesc. Eu, însă, n-o cred... Fraţilor, nouă, românilor, indiferent în ce ţară trăim, nu trebuie să ne fie jenă de faptul că ne-am început cul­tura în preajma bisericilor şi a mănăstirilor ortodoxe, în „haină" slavonă, o limbă veche şi impor­tantă de cult, în care s-au scris şi tipărit opere inestimabile, la care nu avem dreptul să renunţăm. Dar, prin geneză şi evoluţie, suntem recunoscut a fi un popor latin, şi nu unul slav, iar limba noastră, făurită în timp, este şi va rămâne, mei, în veci, ROMÂNA - limbă neolatină, interesantă, cercetată şi preţuită de învăţaţi. Şcoala Ardeleană ne-a redeşteptat şi ne-a determinat să ne mândrim că suntem români, că originea noastră e una veche şi nobilă. Dar, luminile Blajului n-ar fi strălucit suficient fără trudă şi inteligenţa unor adevăraţi MAR­TIRI ai culturii noastre: Coresi, Varlaam, Antim Ivireanul, Miron Costin, Dim­itrie Cantemir, Gheorghe Asachi, Mihail Kogălniceanu, B. P. Haşdeu şi mulţi, mulţi alţii, care ne-au fixat identitatea culturală de neconfundat. Vă trimit aceste rânduri cu mult dor, adică cu un amestec de durere şi plăcere, astăzi, 15 IANUARIE, de Ziua lui Eminescu şi cea a Culturii Naţionale. De nu mă înşel, şi sunt sigur că nu mă înşel, al nostru „împărat" al limbii române, cum îmi place mie a-L numi pe Eminescu, era şi el moldovean prin naştere, dar n-a pomenit nicăieri de limba „moldovenească", iar în excep­ţionalele sale manuscrise, salvate de la pieire de dl acad. Eugen Simion, nu întâlnim nici măcar un singur cuvinţel scris în grafie chirilică. Eu încă mai aştept din partea domniilor voastre, dragii mei fraţi, o poziţie, fie ea „pro" sau „contra" ideilor mele exprimate în cele două „cărţi" (scrisori) ce vi le-am v-am expediat electronic, ducându-mă azi cu gândul la tulburătoarele versuri, la, ascultaţi-le numai şi spuneţi-mi ce simţiţi? „De din vale de Rovine / Grăim, Doamnă, către Tine / Nu din gură, ci din carte / Că ne eşti aşa departe..." Pentru mine, însă, depărtările nu există, fiindcă noi, mai mereu, ne-am aflat aproape, graţie originii noastre comune, limbii, credinţei, datinilor şi obiceiurilor noastre şi ele comune, la care se adaugă, obligatoriu, apartenenţa noastră fizică şi spirituală la valorile europene şi umaniste în care am crezut şi continuăm să credem. Cu dragoste şi respect, prof. Liviu DÂRJAN, Săcele, Braşov, România Seară de­­ în lumea de azi, a calculatorului, tabletei, televiziunilor comerciale, aproape că nu mai există un loc pentru lectura unei cărţi, într-o lume în care alienarea a devenit un mod de viaţă, ceasul acela de taină, al comuniunii între oameni cu aceleaşi pasiuni, a devenit o raritate. Şi ce este mai regretabil, absenteismul tinerilor de la eve­nimente culturale, seri de poezie, cenaclu literar, întâlniri cu cititorii etc. îmbucurător şi faptul că în municipiul Târgu-Mureş mai există cetăţeni dornici să se întâlnească, să-şi primenească sufletul cu seri albastre de poezie, de împros­pătare a cunoştinţelor despre clasicii literaturii universale. Miercuri, 18 ianuarie, la Casa Memorială „Avram Iancu", în colaborare cu Despărţământul ASTRA, a avut loc un eveniment cultural de excepţie - „Evocarea poetului rus SERGHEI ESENIN". Despre viaţa poetului au confe­renţiat scriitorul Lazăr Lădariu, redactor-şef al cotidianului „Cuvântul liber" şi preşedintele Despărţământului ASTRA Mureş. Domnia sa, printre puţinii cărturari din Transilvania, cunoscător al literaturii şi al limbii ruse, ne-a încântat pe cei prezenţi cu infor­maţii despre viaţa şi creaţia poe­tului rus. De asemenea, profesorul Alexandru Ciubîcă, de la Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Marian", a prezentat fragmente din volumul de proză „Văgăuna", al poetului Serghei Esenin. Scriitorul Lazăr Lădariu a declarat printre altele: „Nu mi-a fost dragă politica rusească niciodată. Să nu uităm de Basarabia furată, de Tezaurul românesc. Să nu uităm că după 23 august 1944 am fost striviţi de şenilele tacurilor sovietice. Lucrurile acestea nu se iartă! Asta nu înseamnă că literatura rusă nu trebuie cunoscută. Capodoperele literaturii ruseşti trebuie citite, fiindcă omenirea n-a reuşit încă să depăşească proza rusă a secolului al XIX-lea. La noi cele mai reuşite traduceri, din poezia lui Serghei Esenin, au fost ale lui George Lesnea. Păcat că nu se mai învaţă în şcoli limba rusă, iar tinerii nu sunt atraşi spre lectură." Profesorul Alexandru Ciubîcă ne-a introdus în lumea tulbu­rătoare, arhaică, a satului rusesc, o lume în care pâlpâie personaje care nu s-au desprins de natură, dar în care, mai există totuşi, o sămânţă de iubire. Pot spune că a fost o seară deosebită, în care publicul a cunoscut, prin poeziile recitate de scriitorul Lazăr Lădariu, sensibilitatea cutremurătoare, plină de tragism a unui poet care a încercat să schimbe lumea, să o facă mai frumoasă, prin cuvânt. în partea a doua a eveni­mentului au citit din creaţiile proprii doi poeţi mureşeni, Mircea Dorin Istrate şi Dorin Murgoci. Am plecat cu regretul că la o asemenea întâlnire, capabilă să ne facă mai buni, mai toleranţi, mai înţelepţi, au lipsit tineri studenţi şi elevi. Sincer, chiar dacă nu sunt pasionaţi de poezie, merita să descopere grăuntele de aur din cealaltă faţă a fiinţei umane, să-şi înnobileze sufletele într-o perioadă cenuşie, încercată de ipocrizie, incertitudini şi trădări. VASILE BOTA . Lansarea cârtii „Exerciţii de patognomonie economica”, de Brăduţ Vasile Boloş, a dat valoare domeniului economico-medical. Lansarea de miercuri seara de la American Corner, fostul hotel Parc, a fost o reuşită. Biblioteca americană este un spaţiu ofertant pentru dez­bateri de mai multe genuri, la care particip pentru a treia oară. Nu toate sunt legate de America neapărat. Dar am preferat lansarea cărţii din zona economică decât cea politică despre care s-a vorbit a doua zi, deşi titlul cărţii era despre altceva, respectiv, securitate. Din cartea lui Brăduţ Vasile Boloş citez: „Târgu-Mureşul este un cen­tru medical de renume şi tra­diţie, o bună parte a comunităţii intelectuale fiind în zona medicală. Mi se pare natural ca din Târgu-Mureş să pornească un curent de gândire economică la intersecţia dintre medicină şi economie, în care şcoala economică de gândire să se inspire din şcoala medicală de gândire. Patognomonie înseamnă suma simptomelor pe baza căreia se poate identifica o boală". De la autor am reţinut în particular că de fapt această carte însumează articolele sale publicate în presă şi adunate în volum. Acestea sunt: Ungaria, pieţele financiare din România, soluţii locale la probleme globale, banala autorizaţie, Sănătate, urgenţe şi viziuni economice alternative. Despre ratingul financiar şi despre noul român care mă uimeşte, soluţii locale la probleme globale, informaţii despre investitori, tăcerea finanţelor, zăpezile de astăzi, inundaţiile de primăvară şi PIB-ul, posibile retrogradări de ratinguri bancare. Ca pregătire este economist şi profesor. Mai departe urmează Bogaţii noştri nu sunt capitalişti, sunt doar bogaţi, recensământul şi analiza economică, salariile bugetarilor şi diminuarea CAS, nimic nou pe frontul economic. Cumpăraţi pământ, investiţi în agricultură. Nu vă fie frică, euro nu pică, reforma reformelor fiscale. Despre educaţie şi cercetare şi reforma dogmatismului. Un nou guvern, aceleaşi probleme. A fi sau a nu fi, Grecia, Mentalitatea asediatului, investiţiile de azi, nori negri pe pieţele financiare, Zvonistica, noua ştiinţă economică. Interesant e că cel care a predat la Universitatea „Petru Maior" 13 ani a trăit în Arabia trei ani. Volumul mai conţine Austeritatea, un mit? Prea multă politică, prea puţină economie, Măsuri de stimulare economică, Prognozele şi România, criza economică şi referendumul. Economie pentru microbişti sau criza pentru toţi. Vizita FMI sau lecţia de reţinere, Economia de vară, seceta şi bi­­partizanismul, Riscul de a nu se mai întâmpla nimic, Despre tiparniţe de bani şi despre Toamna petrolului. Educaţie şi economie, mic manual de sărăcie şi corupţie, în ce credem, în ce investim. Preţul caselor noastre. Criza cipriotă, implicaţii. Aurul se scufundă. Economia şi admiterea la facultate, Despre resursele noastre ş.a. Faptul că autorul a fost visit­ing professor of Buraimi, Sultanatul Oman şi membru în Consiliul de administraţie al Spitalului Clinic Judeţean Mureş ş.a. a absolvit cursuri de auditor financiar şi cursuri de me­diator, autor de articole ştiinţifice şi cursuri, fondator de firmă de consultanţă etc., ne-a dat o altă perspectivă decât cea cu care eram obişnuiţi în legătură cu lansările şi autorii de cărţi. Mulţumiri pentru invitaţie Bibliotecii Judeţene prin Consiliul Judeţean! IOANA FLOREA

Next