Cuvântul Liber, mai 2019 (Anul 31, nr. 81-102)

2019-05-04 / nr. 83

COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT V­­J SAMBATA, 4,LUNI, 6 MAI 2014 • ANUL XXXI, NR. 83 (7.544) • 12 PAGINI, 2 LEI. 5 i.»/roRi.u. APA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE! în noaptea de înviere, Ghiţă din Filitelnic a exclamat: „în această noapte s-a produs o minune, au venit ploile mult aşteptate, să stâmpere setea pământului şi să ajute la încolţirea seminţelor proaspăt semănate!". Cu adevărat, ploaia din noaptea de Paşti a fost o adevărată binecuvântare pentru culturile agricole, pentru hrana animalelor ieşite la păşune, potrivit tradiţiei, după ziua de 1 Mai. Dincolo de aceste aspecte se spune că, consumul de apă pe cap de locuitor este un indicator al civilizaţiei, că multe civilizaţii au dispărut datorită secetei. Judeţul Mureş a fost şi este binecuvântat de Dumnezeu cu resurse hidrologice asigurate de râul Mureş, al doilea râu ca lungime din România, facilitând alimentarea cu apă potabilă a oraşelor Târgu- Mureş, Reghin şi Iernut, dar şi a altor localităţi rurale, unde, în ultimii ani, s-au introdus reţele de apă potabilă şi canalizare, prin programe cu finanţare europeană şi naţională. Mai există în judeţul Mureş un aport deosebit de apă prin râurile Târnava Mare şi Târnava Mică, Nirajul, Comlodul şi numeroase pâraie. Această bogăţie naturală nevalorificată suficient a facilitat dezvoltarea unei agriculturi intensive în luncilor acestor cursuri de apă, dar şi pentru industrie, fiindcă oraşele s-au dezvoltat încurajate de existenţa surselor de apă. Dacă până la „revoluţia furată", în agricultura de stat şi cooperatistă existau sisteme de irigaţii, amintim aici fostele CAP-uri din Acăţari, Târnăveni, Idrifia, Luduş, Bogata, Iernut, Sighişoara, Ungheni, fostele IAS-uri, Sâncraiu de Mureş, Seuca, Iernut, Sighişoara, Acăţari, Zau de Câmpie, aveau asigurate sisteme de irigaţii moderne pentru acea perioadă, la ora actuală, aproape în toate aceste unităţi sistemele de irigaţii au fost distruse, motopompele şi ţevile furate, uneori chiar abandonate în pământ, în prezent se mai practică irigarea culturilor agricole şi a păşunilor pe suprafeţe mici, în solarii sau în ferme, la Luduş, Valea Largă, Breaza - Reghin şi în micile gospodării. Prin distrugerea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Legumicolă din Iernut, acolo unde se elaborau tehnologii performante pentru cultura legumelor în câmp şi spaţii protejate în sistem irigat, s-a pierdut o şansă imensă de aprovizionare cu legume proaspete pentru locuitorii oraşelor şi un excedent pentru export. Valea Nirajului, considerată „ţara morcovului", mai asigură prin micii producători legume proaspete pentru pieţele din Târgu-Mureș. VASILE BOTA (Continuare în pag. a 3-a) Barajul de la Răstoliţa in aşteptarea finalizării lucrărilor de construcţii STIMATI CITITORI! ! Folosiți cu încredere servic­e­l­e de publicitate ale cotidianului! :­­CUVÂNTUL învăţământul din judeţ, cu plusuri şi cu minusuri... în anul şcolar 2018/2019, prefectul judeţului Mureş a coordonat, potrivit legislaţiei în vigoare, activitatea vizând siguranţa elevilor şi a persona­lului didactic şi auxiliar în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ preuniversitar. Lunar, au acţionat în medie 145 de forţe de ordine (poliţie, jandarmerie, poliţie locală) pentru creşterea gradului de siguranţă a elevilor şi cadrelor didactice. Conform datelor furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, la data de 15 septembrie 2018, în judeţul Mureş existau 623 de unităţi de învăţământ, cu 785 imobile, în care erau înscrişi 85.184 de elevi (învăţământ de masă, special şi particular), se arată în Raportul de evaluare a rezultatelor activităţilor desfăşurate de Prefectură, anul trecut. Principalii indicatori rezultaţi la sfârşitul anului 2018 au fost următorii: asigurarea pazei în unităţile şcolare: 349 cu pază proprie şi societăţi specializate, 250 cu supraveghere video, 24 fără pază; unităţi şcolare fără gard împrejmuitor, 9 clădiri din unităţile administrativ-teritoriale (UAT): Band, Sărmaşu, Sighişoara, Nadeş, Bălăuşeri; unităţi şcolare cu iluminat necorespunzător: 17; număr acte de violenţă în şcoli în semestrul I al anului şcolar 2018-2019:60, din care 12 au fost sesizate prin 112; în semestrul I, infracţionalitatea sesizată a scăzut cu 39,9% faţă de perioada similară a anului şcolar anterior. Au fost înregistrate 48 de unităţi şcolare fără autorizaţie sanitară în unităţile administrativ­­teritoriale: Târnăveni, Breaza, Apold, Hodoşa - Viişoara, Coroisânmărtin, Găieşti, Papiu Harian, Band, Băgaciu, Grebenişu de Câmpie, Miercurea Nirajului, Ghindari, Bahnea, Găneşti, Valea Largă, Vărgata. Acestea au funcţionat pe baza programelor de conformare asumate, pe care nu le-au îndeplinit. Treizeci şi patru (34) de unităţi de învăţământ au funcţionat / funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu, în 21 UAT din judeţ: Târgu - Mureş, Sighişoara, Reghin, Sângeorgiu de Pădure, Miercurea Nirajului, Ceuaşu de Câmpie, Livezeni, Fărăgău, Gorneşti, Gurghiu, Pănet, Pogăceaua, Răstoliţa, Râciu, Saschiz, Sânger, Sânta­na de Mureş, Ibăneşti, Vărgata, Viişoara, Zagăr. ISU a efectuat controale depistând deficienţe la 27 unităţi de învăţământ, la sistemele de încălzire, iar la 3 unităţi de învăţământ şi deficienţe PSI. Pe această linie, a fost reevaluat Planul Teritorial Comun de Acţiune pentru creşterea gradului de siguranţă a elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2018-2019. Prin intermediul Instituţiei Prefectului - Judeţul Mureş s-a solicitat celor 102 primării din judeţ iniţierea de măsuri pentru derularea în condiţii de siguranţă anului şcolar 2018-2019, inclusiv pentru asigurarea resurselor financiare necesare pentru pază şi pentru realizarea împrejmuirilor. Pe această problematică, în perioada de referinţă nu s-au înregistrat fapte grave care să afecteze procesul de învăţământ, menţionează sursa citată. ILEANA SANDU

Next