Cuvântul Liber, decembrie 2019 (Anul 31, nr. 231-248)

2019-12-13 / nr. 239

Analiză profundă O dezbatere " KBAlTCeee (Urmare din pag. 1) profundă", şi de ăştilalţi, care participaseră doar la „dezbatere". Aşa, da. Să nu fie supărare. Aşa, o scoatem cumva la capăt şi, dacă nu chiar până la sfârşitul lunii decembrie, dar, cel târziu până la finele anului în curs, se vor adopta primele măsuri menite a eradica, pentru totdeauna, analfabetismul funcţional. Până la împlinirea acestui măreţ ideal, conducerea ministerului de resort anunţă că „oferă tuturor... o vacanţă". Adică, şi celor cu „analiza profundă", şi celor cu „dezbaterea". Ce frumos. Bine, bine, dar asta nu înseamnă că şi „specialiştii" îşi iau vacanţă. Da' de unde, se anunţă alte şi alte măsuri, care au mai fost anunţate şi în anii trecuţi, dar, potrivit principiului: „Lăsaţi-mă să încep ce am de terminat", toate au fost lăsate baltă ori s-au pierdut pe drum. Aşadar, anul viitor, părinţii ar putea primi pentru copii vouchere after­­school, printr-un proiect cu finanţare europeană (care proiect ar trebui să fie deja întocmit, ştiut fiind hăţişul birocratic, mâncătoria de nervi şi de timp pe care le presupun finanţarea din fonduri UE nerambursabile); în viitor (mai apropiat sau mai îndepărtat) cei care vor să se facă profesori vor urma un master didactic, de un an şi jumătate, ca să se familiarizeze cu psihologia copilului, tot pe bază de proiect european; se vor da rechizite şcolare şi masă caldă; se vor croşeta diverse „programe naţionale"; la anul, Educaţia va primi 5% din PIB (în cazul în care, desigur, dl Cîţu va reuşi să mai acopere din „găuri") etc. şi aşa mai departe, cu precizarea că, pe moment, este în derulare dubiosul proiect CRED (Curriculum Relevant, Educaţie Deschisă pentru toţi), tot un fel de apă de ploaie, dar cu pretenţii europene, în valoare de 42 de milioane de euro, în cadrul căruia 55.000 de profesori sunt „formaţi" de 900 de „formatori", pe care nu se ştie cine îi formează. Eforturile societăţii civile (Platforma civică „împreună", asociaţii de părinţi etc.) de a afla numele a tot soiul de „experţi cooptaţi" de minister, calitatea şi interesul în numele cărora aceştia zburdă prin sistem, băgându-şi nasul prin programă şi prin manuale (doldora de greşeli şi de texte cu iz sexual), semnalele de alarmă trase împotriva introducerii ideologiei de gen în educaţie, încălcările grave ale Constituţiei şi ale drepturilor copilului rămân, în continuare, cu răspunsuri seci, de genul „experţii cooptaţi cu atribuţii în evaluarea proiectelor de manuale şcolare verifică respectarea principiilor nediscriminării de orice fel." ...Că veni vorba de programă şi de manuale, se preconizează reintroducerea Geografiei ca materie de examen la Evaluarea Naţională şi la Bacalaureat... Iată o măsură cu adevărat bună. Numai că „măsura" ar trebui să treacă mai întâi pe la minister şi pe la făcătorii de manuale, să afle şi dânşii că Turnu Măgurele nu se află la Drobeta-Turnu Severin, Marea Moartă şi Marea Roşie sunt două mări diferite, în sensul că una e moartă, iar cealaltă e roşie, aşa cum Ascension nu-i totuna cu Asuncion, prima fiind insulă, a doua fiind capitala Paraguayului, oricât ai respecta „principiile nediscriminării de orice fel". Adică, şi baba ar fi putut participa la război, dar numai în anumite condiţii, degeaba se simte discriminată... în fine, tot răscolind prin sacul cu „măsuri", n-am dat de niciuna care să aibă vreo legătură cu „cetitul cărţilor", ca atare: nimic despre „găurile" din cunoştinţele de gramatică şi ortografie, nimic despre halul în care e chinuită limba română, nimic despre faptul că două secole de istorie sunt predate în două ore. Nimic, nimic, nimic. Silenţium total. ...Salutară este, în context, poziţia exprimată, deunăzi, de Academia Română, din ale cărei propuneri cităm cu profundă şi nedisimulată admiraţie: „Dimensiunea istorică a existenţei noastre individuale şi de grup rămâne esenţială. Nu putem transforma conştiinţa socială în tabula rasa - ştergând întreaga experienţă de viaţă a omenirii -, ca să construim noi identităţi iluzorii (...). Pentru aceasta, este nevoie­ de o cunoaştere aprofundată a limbii şi literaturii române, de studierea temeinică a gramaticii, inclusiv în anii de liceu, la toate profilurile, în maniere adaptate şi specifice, de exerciţiul insistent al lecturii, deopotrivă din cărţi tipărite sau pe suport digital; cultivarea literaturii române în manieră diacronică, pe curente şi mişcări literare, din Evul Mediu până astăzi; cultivarea serioasă a limbilor străine şi a literaturii universale (...); învăţarea literaturii prin prisma istoriei literaturii dă rezultate foarte bune, verificate de sute de ani, iar scriitorii nu trebuie studiaţi după gustul profesorului, ci după necesităţile interne ale disciplinei (...). Ideea reducerii orelor de istorie cu scopul asigurării educaţiei globale şi pregătirea viitorilor cetăţeni europeni este absurdă: identitatea europeană nu se poate obţine prin distrugerea identităţilor naţionale, ci, dimpotrivă, prin fortificarea lor, un român care ştie cum şi de ce este român îl va înţelege şi preţui pe un francez, leton sau suedez. Diminuarea studiului istoriei înseamnă condam­narea noastră la ignoranţă şi izolare (pe de o parte, va creşte în societate ponderea dacopaţilor, autohtoniştilor şi tradiţionaliştilor, iar pe de alta, a mondialiştilor şi detractorilor, care exhibă nimicnicia poporului român, condamnat - după opinia lor - să rămână la coada lumii) (...) Convingerea noastră - aidoma mesajului din motto-ul pus la intrarea unei faimoase universităţi - este că o naţiune nu moare în urma atacurilor cu rachete balistice intercontinentale, ci în urma distrugerii sistemului ei de învăţământ, de educaţie în general". .. .Cam asta ar trebui să fie şi convingerea „actorilor educaţionali", sens în care propunem organizarea, numaidecât, a unei „analize profunde" şi a unei dezbateri și mai profunde. Că n-om lălăi-o până la Ecuator. Sau Ecuador? CUVÂNTUL VINERI, 13 DECEMBRIE 2019 ­ FESTIVAL DE COLINDE ! (Urmare din pag. 1) Adelina, Blaga Andreea şi Corul Bisericii Ortodoxe Crăieşti. Evenimentul este susţinut de sponsorii: S.C. OPREA AVI-COM S.R.L. Crăieşti, BENUTI COMPANY din Crăieşti, TUTU TRANS din Târgu-Mureş, fam. Porav Ioan şi Maria de la Reghin, Primăria şi Consiliul local Crăieşti, oferind daruri colindătorilor. Tradiţiile şi obiceiurile româneşti reprezintă un adevărat tezaur care trebuie păstrat şi transmis. Copiii aşteaptă cu nerăbdare Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului. Cea mai frumoasă şi mai iubită de cei mici şi cei mari, săraci sau bogaţi, este sărbătoarea Crăciunului. Sărbătorile de Crăciun sunt minunate mai ales unde se respectă tradiţiile străvechi. La iniţiativa dnei dir. prof. Găurean Diana de la Şcoala Gimnazială Crăieşti în colaborare cu pr. paroh Găurean Leonida de la Biserica Ortodoxă din Crăieşti, în parteneriat cu şcolile vecine: Fărăgău, ^ ... _ Sânpetru de Câmpie, Ceuaşu de Câmpie, Şincai, Urmeniş, Silivaşu de Câmpie doresc să promoveze valorile morale, spirituale şi culturale ale zonei de câmpie,în cadrul proiectului „COLINDE, COLINDE!" prin interpretare de colinde, contribuind astfel la educarea copiilor pentru păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor zonale de Crăciun. Multe colinde au fost culese de la bătrânii din sat care au ştiut să-şi păzească cu sfinţenie tezaurul sărbătorilor de iarnă ce au luminat Crăciunul atâtor generaţii. Repertoriul este bogat în regionalisme fonetice şi lexicale exprimând profunzimea trăirilor prilejuite de Naşterea Domnului. Colindele ne arată pe Dumnezeu ca fiind călător, pelerin. El ne arată şi ne cere să-L primim, iar cei care le cântă, copiii, tinerii sau vârstnicii reprezintă cetele de îngeri care au cântat la Naşterea Mântuitorului în Betleem: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, pe pământ pace, între oameni bunăvoire." (Luca 2,14) Cetele de colindători vor purta straie ce întregesc valoarea inestimabilă a colindelor. Ecologiştii despre Pactul Ecologic european: Este puţin ambiţios, ar trebui sa reevaluăm modelele de producţie şi consum Organizaţii ecologiste euro­pene au salutat miercuri proiec­tul Pactului Ecologic european prin care Bruxelles-ul doreşte ca UE să avanseze către o econo­mie neutră în emisii de CO2, dar unele cred că acesta vine prea târziu şi nu este suficient de ambiţios, relatează agenţia EFE, în opinia organizaţiei Green­peace, deşi volumul politicilor pe care noua Comisie Europeană doreşte să le promoveze este „impresionant" şi promisiunile acesteia le depăşesc pe cele ale precedentelor executive comunitare, planul propus este destul de „subţire". Potrivit purtătoarei de cuvânt a Greenpeace, Franziska Achterberg, obiectivele climatice anunţate de preşedinta CE, Ursula von der Leyen, sunt prea mici şi măsurile de concretizare a planului anun­ţat ar trebui „să abordeze mode­lele de producţie şi consum care ne-au adus în situaţia actuală". La rândul ei, reţeaua ecolo­­gistă European Environmental Bureau consideră pozitiv faptul că Ursula von der Leyen a decis să facă din Pactul Ecologic european unul din principalele obiective ale mandatului ei, însă apreciază totodată că proiectul prezentat nu abordează îndeajuns provocările schimbărilor climatice, pierderea biodiversităţii sau con­taminarea. Alianţa pentru Sănătate şi Me­diu înconjurător (HEAL - conform iniţialelor în limba engleză) a subliniat că, pentru a se putea răspunde provocărilor climatice, planul propus are nevoie de o revizuire a calendarului şi dimen­siunii sale, în timp ce Fondul Mondial pentru Natură (WWF) a avertizat că „numai propunerile legislative şi politice concrete din lunile următoare vor demonstra anvergura angajamentului Comi­siei Europene". Aceasta din urmă a prezentat miercuri Pactul ecologic european, o foaie de parcurs ce are ca principal obiectiv atingerea neu­tralităţii emisiilor de carbon până în anul 2050, şi va propune, în termen de 100 de zile, primul „act legislativ european privind clima". îndeplinirea obiectivelor Pac­tului ecologic european va nece­sita investiţii semnificative. Se estimează că atingerea obiec­tivelor actuale pentru 2030 privind clima şi energia va necesita inves­tiţii anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde euro, reprezen­tând aproximativ 1,5% din PIB-ul din 2018. Aceste investiţii vor necesita mobilizarea sectorului public şi a celui privat. Comisia va prezenta, la începutul anului 2020, Planul de investiţii pentru o Europă durabilă, menit să răspundă nevoilor de investiţii. Cel puţin 25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie alocat acţiunilor climatice, iar Banca Europeană de Inves­tiţii, în calitate de bancă a Europei în domeniul climei, va oferi un sprijin suplimentar. Pentru ca sectorul privat să contribuie la finanţarea tranziţiei către o economie verde, Comi­sia va prezenta, în 2020, o stra­tegie de finanţare verde. „Pactul ecologic european este noua noastră strategie de creştere, o creştere care oferă mai mult decât consumă. Acest pact arată cum să ne trans­formăm modul de viaţă şi de muncă, de producţie şi de con­sum, astfel încât să trăim mai sănătos şi să dezvoltăm capa­cităţile de inovare ale întreprin­derilor noastre. Putem să parti­cipăm cu toţii la tranziţie şi putem să beneficiem cu toţii de oportu­nităţi", a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Putin spune că poziţia UE împotriva Pactului Ribbentrop-Molotov este o „minciună neruşinată” Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că poziţia Uniunii Europene împotriva Pactului Ribbentrop-Molotov care a premers declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial este o „minciună neruşinată", potrivit DPA. Parlamentul European a adoptat în urmă cu două luni o rezoluţie care afirmă că pactul de neagresiune din 1939 dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, numit după diplomaţii care l-au semnat la Moscova, „a deschis calea pentru izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial". Rusia a menţinut poziţia sovietică potrivit căreia pactul a fost un rău necesar pentru a preveni ofensiva nazistă asupra Uniunii Sovietice, care s-a produs totuşi după doi ani de la semnare, când Germania nazistă a atacat Uniunea Sovietică în 1941. La o întâlnire cu oficialii care organizează festivităţile pentru marcarea a 75 de ani de la sfârşitul războiului, Putin a spus că poziţia Uniunii Europene „nu se bazează pe nimic real", conform unui transcript al Kremlinului. Pactul Ribbentrop-Molotov este rar discutat în Rusia astăzi, în timp ce victoria Aliaţilor, şi în special a URSS, asupra Germaniei naziste, care a pus capăt războiului în Europa, rămâne o sursă de mândrie naţională puternic celebrată. Rezoluţia Parlamentului European susţine că pactul stabilea împărţirea Europei „între două regimuri totalitare", Germania nazistă şi Uniunea Sovietică. Istoricii spun că liderul sovietic Iosif Stalin a folosit pactul ca o oportunitate de a anexa teritorii care, înainte de revoluţia comunistă din 1917, au aparţinut Imperiului Rus, în timp ce Germania nazistă a intrat în vestul Poloniei, Uniunea Sovietică a ocupat teritoriile baltice și estul Poloniei. AGERPRES

Next