Cuvîntul Libertății, martie 1990 (Anul 2, nr. 58-83)

1990-03-02 / nr. 58

r ANUL I NR. 58 VINERI 2 MARTIE 1990 4 PAGINI — 50 BANI Cea mai frumoasă cititoare! (In loc de Mărțișor) Fără nici o îndoială, cea mai frumoasă poveste a lu­nii martie este Mărțișorul — dar special inventat pentru neprețuitele noastre iubite, mame, soții, colege etc., la care se mai poate adăuga și explozia multicoloră de ghio­cei (adevărate incendii de alb), zambile (cu fragilele lor potire roze și albastre), cutcurigi, garoafe, lalele etc. Anul trecut, pe vremea a­­ceasta, scriam că doresc să fiu considerat, măcar pentru o clipă, scriitor de mă­tișoa­­re. Dorință pe care­ i- să­ o reactualizez și acum cu a­­ceastă ocazie... Astăzi de 2 Martie, ca semn de a­casă considerație pentru cit t­­are­­le noastre, publicăm foto­grafia domnișoarei COSETTE V­ASILOIU, originară din Craiova. Cîteva date de­spre ingenua noastră cititoare : are 25 de ani, este medic (stagiar) la Spitalul nr 2 (din municipiul nostru). are ochii căprui și părul castaniu. CONSTANTIN PREDA (Continuare In putt a III-a) Motto: „Nu, nu se poate sa vezi sine, dacă nu ești zînatic“. Pil» ajunge. CMITITIA ei m­et nemulțumește » . Prin cele 120 centre de­pline din municipiul Craiova, aparținînd I.C.S. Alimentara, se desfac zilnic intre 182—185 tone de pîine din sortimentele „București“ și „Cozia“. Din investigațiile noastre am dedus concluzia că acest fond de marfă satisface cantitativ cerințele cumpărători­lor. Factorii diriguitori al comerțului de profil au luat și unele măsuri speciale menite să contribuie la o apro­vizionare ritmică a populației. Astfel, duminica urmează să fie deschise jumătate din centrele de desfacere a pîi­­nii. In discuție rămîne, in continuare, calitatea îndoiel­nică a acestui aliment indispensabil. Domnul Eugen Ga­­vrilă, directorul I.C.S. Alimentara, ne-a spus că volumul desfacerii flotează de la o zi la alta și în baza comenzilor mai rămîn stocuri de pîine, care după o zi, două, evident (Continuare in pag. a IV-a) Războiul tuturor împotriva tuturor ? CĂLDURĂ MARE, ȚARA EȘII ÎN FIERBE­RE... Au apărut ziare noi, unele interesante, altele doar senzaționale; s-au dezlănțuit ziariști formați peste noapte, unii cu ta­lent, alții cu tupeu; gustul „cetitorului“ se pervertește treptat, dulcele a început să i se pară amar și vițăvercea. Toți suntem­ cu politichia la zi, acasă, Pe stradă, la locurile de muncă. Uneori chiar și în somn. Suntem­ cu toții oameni de bine, pe toți ne interesează binele țării, avem idei, avem sisteme filosofice închegate, platforme-program, dar ce nu avem? Cultură, ambiții, chiar și bani. Toate le punem la bătaie, pentru binele țării, jos cu ceilalți ! Suntem­ politicieni, politologi, politofagi. Am văzut la București, într-o bună zi de-a lui februarie, o mină de oameni care strigau sus și tare, în Piața Victoriei: „Noi suntem­ poporul! Noi suntem­ po­porul !“. Aflaseră, pasămite, că democrația înseamnă puterea poporului, demos și kraitos fiind cuvintele grecești care îi fascinau. Aflaseră toate acestea din sti­clele golite și aruncate cu furie la întâm­plare, că doar un vino veritas... Dar ei nu vroiau puterea, doamne ferește, ei ION MUNTEANU (Continuare In pag. a III-a) Melinești ? MIRAJUL MUNCII CÎMPULUI... Peste toate înnoirile aduse de Revoluție, avuțiile mari ale celor din Melinești s-au vrut, ca în toate satele ro­mânești, dreptatea, pămîntul, munca și cinstea. La neștir­­birea acestor avuții veghea­ză și tînărul primar al co­munei, ing. Ioana Nicolae, pînă mai ieri șeful secției de mecanizare, pentru împlini­rea lor, se zbate cu o conti­nuă neosteneală, sub lumina cerului. Melineștiul e o co­mună mare — peste 6­000 de locuitori, risipiți prin 13 sate — o așezare teafără, care a băiat ani de-a rindul pasul pe loc, în virtutea rinduieli­lor strimbe ale timpurilor. Cind, cu ani în urmă, pădu­rile de sonde au început să se întindă și asupra pămin­­tului de­ aici, aproape întrea­ga znagă tinără a comunei s-a dezlegat de menirea ce i-o hărăzise tradiția, ademe­nită de alte avantaje, mult mai ispititoare decit cele în­chise in bobul neîndestulător al cerealelor. La o răscruce a vremurilor, departe de a se piti timorată la poalele sondelor, devenite un simbol al strădaniei de a ajuta fara cu țițeiul necesar energiei­­, comuna păstrindu-și structu­ra, revigorind-o într-una, își răsucește interesul spre mun­cile timpului, fiindcă mira­jul pămintului a rămas, in picioare, in cugetul oameni­lor, nimic nefiind mai sățiot și trainic pentru ei, pentru viață, pentru liniștea lor, de­cit izbînda bobului aurit al cerealelor. Și nu trebuie scormonit in memoria săte­nilor prea mult, pentru a-l determina să-și amintească un amănunt — și anume a­­cela ci Melineștiul a avut un târg recunoscut de vite și ce­­ l URCEA CANTAR (Continuare In pag. a IV-a) CÎTEVA PRE­CIZARI DE LA­­ OM • REI­MENTUL „PAS '• POARTE“... ...Ic-am aflat dintr-o convorbire cu lt. col. Ion Basilescu, șeful Compartimentului pașapoarte din ca­zul Inspectoratului de Poliție al județ­lui O­lt. — Au fost ridicate de la Inspectorat 100 000 de form­­a e !i. — S-au eliberat cca. S000 de pașa­poarte : — Cca. 2­000 de pașapoarte sunt comple­tate, dar neridicate de titularii?). Apel către solicitanții le pașapoarte : să înscrie pe formular și perioada cind CONSTANTIN TRANCA (Continuare In pag. a III-a) ) AMBASADA REPUBLICII­­ FEDERALE GERMANIA NE-A COMUNICAT : 1) Ambasada Republicii Federale i Germania nu poate prelua în mo­­­­mentul de față, ca urmare a aglo­­­­merației deosebite, decit o parte­­ dintre solicitările ce se prezintă­­ pentru viză. Ea roagă să se amine­­ cu 4—6 săptămîni completarea­­ formularelor.­­ Ambasada și autoritățile germa­­­­ne se străduiesc să îmbunătățească și premisele organizatorice de acor­­­­dare a vizei. Reporter pe stradă „Ce oameni neoameni!“ Minireportaj (la ora 11,30) cu zaruri, periscop, dialoguri macabre și... cai mascați Un casetofon cintă asurzi­tor intre cîteva funii de un turoi și o grămadă de spanac. Din portbagajele unor auto­turisme, din saci și sacoșe au fost scoase la vinzare dami [UNK]­gene, bidoane și sticle cu țuici și vinuri dubios colo­rate. Legea concurenței iși spune cuvintul și iu disputa dintre bufetele pieței și „mica înțelegere" ciștigă, iată, cea de-a doua „forță“. Pe o masă mărginașă, unde s-au vindut, prune afumate ieri, probabil, sau mere sonatane, s-au instalat cițiva indivizi și joacă barbut, fi­nind coatele bine apăsate pe teancurile de bancnote. Cei LUCIAN ZATTI (Continuare In pag. a IV-a) Ce semănăm, ce vom culege ? La Ișalnița, despre Măria Sa PĂMÎNTUL Zilele trecute soarele i-a luat prin surprindere pe ișelnițeni — și nu numai pe ei —, făcîndu-i să lase din­­tr-odată televizorul și ziarele (cu care se cam obișnuiseră) și să calce cimpurile. Ceea ce nu este ușor in această primăvară, pentru că rostu­rile fundamental schimbate cer și o altă atitudine fată de ceea ce un mai virstnic interlocutor numea Măria Sa Pămîntul. Pamint în folosință ? Ca și nu prea... întrebarea despre loturile in folosință am pus-o atit la MIRCEA POSPAI ROMULUS TURBATU (Continuare In pag. a IV-a) De prin presă adunate „Ce ne facem cu Do­­brin ! Că ne-ascunde mingea / Și n-o mai gă­sim !“ (Fulgurații de tot felul). In „Luceafărul“ (nr. 3, se­rie nouă) Fănuș Neagu, in dulcele său stil clasic, (re) po­vestește o intimplare din noua carte a lui Constantin Teașcă : Competiții de ne­uitat. Despre ce este vorba : CONSTANTIN PREDA (Continuare in pas , iii * Miercuri, 28 februarie 1990, ora 20,S5. Un grup de tineri și adulți așteaptă... Alături, mașini cu parbrizele pavoa­zate cu lozinci. Interlocutorul nostru este dl. AT­AN­ASIE CĂLIN, candidat la una din facultățile craiovene, cursuri serale. — Ce faceți, aici, în fața Facultății de Electrotehnică ? — Este un miting de pro­test, al candidaților din se­siunea septembrie ’89, care protestează împotriva deci­a­ziei decanilor facultăților de nu suplimenta locurile pentru o sută și ceva de can­didați. — Manifestația dumnea­voastră a fost declarată or­ganelor de poliție T — Da, la toate organele care au competența necesară. — Cosid­erați că ora este potrivită pentru o demon­strație ? — Nu este, practic, o de­monstrație... Ne-am intilnit aici ca să stabilim anumite... uitați-vă și dvs. (îmi arată o pancardă) greva foamei... — Cine participă la greva Gardă la regină (II) — Aceste persoane se află sub asistentă medicală ? — Am cerut acest lucru și ni s-a spus că este asigurată foamei ? salvarea, in caz că se intîm­— Uitați-vă și dvs.. 1, 2. Plă ceva așteptăm... 3. ...17. ..................................................... — Care este numele dvs. — VI­CEANU RALUCA — După opinia dvs., cu­ vreți să rămâneți în frig. în­ M­­IHAIL RADUL PÂRAIANU (Continuare In pag­a IV a

Next