Cuvîntul Libertății, iulie 1990 (Anul 2, nr. 150-170)
1990-07-03 / nr. 150
I ULTRASCURTE • DIN SURSE DEMNE DE ÎNCREDERE ML AM CA DEPUTAȚII DE DOLJ au o prezență tonică in Parlament. Spiritul oltenesc nu se dezminte, cel puțin la acest nivel, informăm cititorii că dl. prof. univ. dr. Oliviu Gherman (vicepreședinte al Senatului și al grupului de parlamentari ai F.S.N.) și dl. avocat Ion Predescu (membru al comisiei de redactare a proiectului de Regulament al Senatului) fiu acordat ziarului „Cuvântul Libertății” este un substanțial interviu, ce urmează să vadă lumina tiparului. Parlamentari doljeni, pregătiți-vă sufletește! Vă vom aborda, rînd pe rînd, intr-o suită de interviuri neconvenționale. • 37 DE GRADE CELSIUS — LA UMBRA ȘI MULT MAI MULTE IN INTERIOR. Căldură mare, domnilor, cum ar zice un personaj al lui I.L. Caragiale. In liceele din Dolj, ca, de altfel, în cele din întreaga țară, temperatura este, in aceste zile, cu mult mai mare. Candidații la treapta I de liceu trăiesc din plin emoțiile concursului de admitere. Ziarul „Cuvîntul Libertății“ le urează tuturor „BAFTA, MULTA BAFTA !“ și mumai succese în viață. • CANICULA MARE. EVIDENT, SI pl CAILE RUTIERE CRAIOVENE. Mai nou semafoarele, ispitite (nu știm sigur) ori de „moda“ grevelor, ori de sezonul concediilor estivale, nu mai... vor să funcționeze. ;Nu mai vor și pace. Circulă fiecare cum ii taie capul. Stilul „otoman“ este în floare. • UN RECORD ABSOLUT tind să stingă mai marii fabricanților de bere și răcoritoare din Craiova. Nu știm ce se intimplă (sau ce nu se întîmplă) la fabricile de profil, dar un lucru e sigur : poți să dai și cu... tunul, dar, în special la sfîrșit de săptămînă, n-ai cum să-ți răcorești sufletul cu astfel de licori cît se poate de banale, însă atît de răutate in luna lui Cuptor. • SI OJIT «AGAT AGHIUȚĂ COMIA PATOSUL CONCIZIEI Slăbiciunea slăbiciunea ...Șomaj, inflație, manipulare, economie de piață, neocolonialism. Iată cîteva dintre sloganurile ce revin obsedat în discuțiile mai mult ori mai puțin oficiale, prin canalele mass-media sau în clipele de colocvii interioare (dacă mai are cineva răgaz și pentru așa ceva). încredere și speranță, neliniște și teamă, expectativă și abulie, bulversare și revoltă sunt tot atâtea reacții firești la starea de incertitudine și vidul informational stîrnite de întrebările la care se lausa, cu înfrigurare, un răspuns cit de cit sigur. Dincolo de toate acestea, un răstimpul care a trecut de la alegeri — chiar dacă s-au tcus unii pași promițători pe calea democrației — s-a accentuat una dintre impresiile pre-electorale. Cel puțin în Dolj, nici Frontul Salvării Naționale, nici celelalte partide și formațiuni politice n-au reușit să se lepede de hlamida slăbiciunii (inerente începutului. Frontului, partidelor am zice) și a neputinței în soluționarea problemelor de interes major. După opinia noastră a devenit un adevăr de domeniul evidenței că dacă Frontul a obținut o majoritate covîrșitoare în alegeri aceasta s-a datorat cîtorva motivații „centrale". Enumerăm cîteva dintre ele și capitalul de încredere cîștigat de dl. Ion Iliescu și dl. Petre Roman, în lupta pentru stabilitatea țării ; realismul platformei-program prezentată încă din seara zilei I de 22 Decembrie 1989 : simpatia și adeziunea masivă I cîștigate de Front în rîndul cetățenilor din mediul rural și al muncitorilor; gafele I „istorice“ ale P.N.L. și P.N.Ț.c.d. (senectutea excesivă a unor lideri, conceperea eronată a campaniei electorale — efectul de bumerang al acesteia); puzderia de partide și partidulețe răsărite peste noapte (peste DAN LUPE,SCU ! ,CotUii in pa; II. Inflația „UNIVERSITĂȚII“ pasngerii așteaptă tramvaiul cu... gîndul la... „SAUNA". Foto : Ilie Alex. Coppa del MondovICA POPESCU: „Am fi meritat sa jucăm în sferturi ♦ Os ,reitza de proporții: urnei unul ♦ Noul val euzonean este reprezentat de Sebal:« I, Baggio, Klinsmann, Mattha as... Gica Popescu • Ne îndreptăm spre o finală anticipata încă din startul competiției: Italia — R.F.G. ♦ Fotbalul s-a tacticizat eporm in detrimentul special al c stații . Bonner a declara; presei tu studiase anterior cum executa românii loviți,tu de pedeapsă ♦ Și Vlaradinia poate rata un penalt* • Oferte de la F.C. Köln, Crystal Palace, Aston Villa, ■ Lecce, Real Madrid, Dar plecarea »amine incertá. LT.^jnsîfo Alist' craiovean Cica Uobesta s s-a aflat, ieri dimineață, la redacția noastră, însoțit de domnul Vicenzo Dipallo, un om de afaceri Italian, care intenționează să faciliteze sponsorizarea echipei, să o susțină financiar în campionatul viitor și să-și deschidă, cu mai curînd, un mare magazin în Craiova. Cu amîndoi am purtat discuții despre derularea Coppei, eliminarea reprezentativei României de către echipa Irlandei și multe alte lucruri. — Gică Popescu, după disputarea sferturilor de finală, derularea Coppel a la MIKC FA CANIJAR (Coco In pa i li») f SAU NUMAI VARUL SAU. NEHIPIRCEA ? Altfel nu ne putem da seama cum se face că la Cooperativa „Prestarea“ consumul de materiale a ajuns dublu, fată de aceeași perioadă a anului trecut. Dar nu oricum. Doamne, ferește! Ci in condițiile in care volumul încasărilor este cu circa 20— 25 la sută mai mic. Pe de alta parte, surata ..Prestării" — „Igiena“ — intenționează să se privatizeze pe baza materială a statului și, desigur, pe părul clienților. Pe ei, chelioși. Să-i luntim ULTRASCURTE IN ATENȚIA GENERALA Admiterea Plan de școlarizare pentru anul universitar 1990/1991, anul I de studii — Universitatea din Craiova. Vă prezentăm, in ordine, facultatea și specializarea, forma de învățămînt și numărul de locuri pentru concursul de admitere. FACULTATEA DE ȘTIINȚE. Matematică — 75 (zi) ; 20 (f.f. ; informatică — 75 (zi); fizică — 43 (zi) ; biologie — 20 (zi); chimie — 25 (zi); educație fizică — 25 (zi). FACULTATEA DE LITERE. ISTORIE ȘI DREPT Limba si literatura română — o limba străină (engleza, franceză, rusă, italiană, latină) — 60 (zi); 23 (f.f.) ; limba și literatura engleză — limba și literatura română sau o limbă și literatură străină (franceză, rusă, italiană, latină — 25 (zi); limba și literatura franceză — limba și literatura română sau o limbă și literatură străină (engleză, rusă, italiană, latină) — 40 (zi); istorie — o limbă și literatură străină (engleză, franceză, rusa, italiană, latină) — 20 (zi); drept — 25 (zi). ÎNSCRIEREA candidaților LA CONCURSUL DE votaiMUI ADMITERE in superior se face la secretariatele facultăților IN PERIOADA 5—11 IULIE a.c., cu excepția specializărilor la care concursul se desfășoară pe etape și in sesiunea din toamnă, după cum urmează : în perioada 1—6 iulie la specializările filologice și educație fizică , în perioada 21—27 august la specializările istorie și drept. Probele pentru concurs (la toate profilurile) și manualele școlare (valabile pentru concurs la toate disciplinele) sunt cele publicate in revista „Forum” nr. 2 și 3/1990 in invățămintul superior / MARI! 3 IULIE 1990 4 PAGINI - 1 IJîJ-ANUL I La Radovan, ceaiul de dimineața se bea în fugă (1) Chiar și o simplă trece, matinală prin Radovan poate fi sugestivă pentru ceea ce înseamnă a citi și decodifica întregul fost diurn al comunei, al oamenilor. Vorba ceea : „ziua bună...“. înainte de orice, țăranul știe că trebuie să muncească. Asta a învățat, asta lasă moștenire. Muncește, duce grija casei, a familiei, vre s să agonisească tricontul clipei de mîine. Mi cit trebuie, cite omenește. Ochii și urechile satului prind cam tot ce se petrece și aici, și prin vecini, și in țară: „Ciropul, mai ales acum, arc. nt VMC de noi. Vec&i, agricultura nu cunoaște forma de protest. Spicul griului isi poate permite ei măcar vreo grevă de avertisment pentru cit a fost de neluat in seamă ori dat peste cap ?. „Vorbele primarului Gheorghe Țolea (de profesie inginer agronom) sintetizează intr-un fel, grindurile contetățenilor. Unde își ia țăranul vorba cu ai lui, cei mulți, dacă nu la primărie ? MUCH Ol MITKKSI U (Continuare în paga III-; CUVINT LIBER CETĂȚENILOR VI, Întrebări... și nu numai De ce nu se ia în calculul vechimii în muncă pentru calcularea pensiilor și perioada satisfacerii serviciului militar, așa cum era prevăzut în vechea lege, înainte ca aceasta să fie abrogată de dictator pentru aberanțele lui economii ? De ce nu este modificat Decretul 328/1966 spre a se bara calea abuzului și a se înlătura arbitrariul în baza căruia agentul de circulație are totdeauna dreptile, fără a fi nevoie ?O facă dovada acuzației? De ce el reprezintă legea, el o interpretează și tot el o aplică, croind iluzia că respectarea legii e un privilegiu ? De ce nu se stabilește cu precizie unde sfirșește sfera datoriei si unde începe abuzul? De ce nu se stabilește in mod concret procedeul prin care se poate apăra cel învinuit pe nedrept ? D De ce sîntem obligați sa depunem anual o sumă de bani pentru așa-numita verificare tehnică auto anuală, formală, ineficientă și anacronic», găsindu-se locluziei că e mai mare preocuparea statului, docil a conducătorilor auto, pentru viata celor de la volan ? De ce nu este abrogată Legea 18/1968: lege și canatoare, abuzivă și fără suport juridic ? De ce nu se ține seama că orice lege trebuie să pornească de la prezumția de nevinovăție, și că acuzațiile trebuie să se sprijine pe dovezi, nu pe suspiciuni care încalcă libertatea și traumatize de conștiința ? Unde am ajunge. (•COiHinus:« p*£ a Hf-a' XnixrtL UttERTfTir inseumări Turism, comerț și cunoaștere înainte p: 2? decembrie 1989, o călătorie in Vest e „ o... aventură. Beneficia, a unui pașaport se consule .. victorios în capătul unui adevăr amaraton pe parcursul căruia trebuia sa treacă printr-un obositei hățiș birocrați,. Acum, a început să se călătorească foarte mult. Inmisiunile lor de documentare peste hotare, reporterii televiziunii aduc pe ecran imagini cu grupuri masive de turiști tese RADU HTONIMI Gotului»»reîn .-»a» * (D-a