Cuvîntul Libertății, septembrie 1990 (Anul 2, nr. 194-214)

1990-09-01 / nr. 194

U LTR ÁSCUHTE • PINA A PARA ȘI ACEASTA lUME, marele pictor care a fost Henri Catargi , dăruit Soficștiului doljean o bună parte din tablourile și acuarelele sale. De o bu­»­cată de vreme acestea fac depozitate într-una din încăperile insalubre ale Primăriei Ele» cale, păzite de un lacăt cît.„ tnciuk SB» dează­­ actorii de conducere ai comunei Ib!= mi­rabilele pînze ale strălucitului mînuuitor al penelului? 9 De doua zile­. GREVA 1.A VISĂTORUL DIN PODARI, declanșat! după un anunț prealabil al sindicatului șoferilor din coloana l.l.C. Revendicările lor t înlătu­rarea din funcție a șefului de coloană, ing. Constantin Z aharia (specialist in aeronauti­că) și a controloarei de poartă... Geta trés­cu­, reapărută pe post de cerber după mai multe luni de absentă. Ieri se aflau blocate în curtea întreprinderii 40 trailere și 40 dube frigorifice. Doamna Geta a fugit, impacien­tată, la București pentru protecție. Mai bine merge* jes Valea Jiului și le relata mine­rilor adevăruL • Incepind de astăzi, traseul­­ la autobuze pentru transportul in comun 1 baraj se desființează și devine TRASEUL 1 GARA — ROMANEȘTI • LA VALEA STANCIULUI, paznicul de C.A.R. Ion Bă­­tfloiu (5S ani) a fost molestat și amenințat cu cu­rtul de consăteanul său Marin Bulacu (52 ani), după care acesta a sustras un sac cu fal­ple boabe. N-a mai apucat s-o pună la fieri, dar ce-or zice oamenii teferi din Valea Stanciului ? • Din satul Crîva, comuna Vir­­in numele obștei necăjite, Gheorghe vor. J Privrițu, lucrător la I.E.E.L.I.F. Dolj, adre­sează un APEL RESPONSABILILOR CO­MERȚULUI CRAIOVEAN pentru o mai bună aprovizionare a magazinului cooperației din amintitul sat. Se semnalează nu puține ne­reguli în viata cooperativei agricole. Rea­mintim că satul Criva­c de mulți ani o așe­zare cu oameni necăjiți­ • Un grup de pen­sionari de C.A.P. din comuna Lipov — Dolj ne adresează rugămintea de a vedea care este SITUAȚIA­ DISTRIBUIRII PENSII­LOR, fiindcă de 3—4 luni tot așteaptă zadar­nic. Domnul Marin Nuasă, contabil la C.A.P., ne-a informat, ieri, telefonic, că deja C­asa de pensii a virat fondul aferent lunii iunie și lucrurile lor intra curind in normal. Himn ar fi să nu le mai amărim sufletul bătrini­­lor agricultori, nu numai din Lipov, ci și din alte locuri, cu așteptarea pensiei. • MUL­TA LUME E NECĂJITĂ, DAR ȘI MULȚI NE INCAPAȚINEAZA IN A SFIDA LEGEA Constantin Țăndulescu, din satul Moflești, comuna Fărcaș, s-a plîns ca primăria din localitate nu-i eliberează autorizație de con­strucție pentru o casă care urmează să fie a fiului său. Țăndulescu are o casă de om gospodar, dar pentru a doua construcție nu dispune de avizul secției de sistematizare din cadrul Prefecturii Dolj și nici de proiect aferent. A turnat totuși fundația și a ri­dicat un gard pe o lungime de 30 de m. Noi considerăm că și la Moflești legea perativă. ISTH ASCURTF im­ RIS2UL I­NE. 194 ,.• » .....!,L:..!;:!IUb:»....iI;! V­':■ Necesitatea dialogului, dar nu oricum Pentru a fi un pas cu demersurile vieții cotidiene, ale realității, în genere, un or­gan de presă e pus nu o dată în situația de a și analiza traiectul dintre intenții sau proiecte și realizări. După opt luni de exercitare a profesiei în climatul liber­tății de expresie și exprimare, ziarul nos­tru își permite un respiro analitic, impus in parte de unele tendințe ce pot duce la confuzii, subiectivism primitiv și gre îar, atît de nociv unui prezent și așa tulbure. Cititorii noștri au înțeles, Imediat după revoluție, înțeleg și acum că ziarul „CU­VIN­TUL LIBERTĂȚII“, asemenea tutu­ror publicațiilor de acest gen ivite în mo­mentul decisiv al revigorării presei româ­nești, și-a propus să reflecteze prioritar viața social-politică, economică și cultu­rală a municipiului și județului, de pe poziția disocierii de un anume partid po­litic sau altul, știind că nefiind cu orice preț al cuiva este al tuturor. Libertatea de opinie nu trebuie să genereze altceva decit un sumum de elemente, de premise augmentatoare, deschise unei analize cît mai complete și apropiate de adevăr. Cititorul avizat a înțeles, desigur, că una e libertatea și alta e ceea ce se cheamă libertinism, pierderea busolei într-un spațiu al ideilor de reconciliere și armo­nie, de atitudine constructivă, sănătoasă. Mulți din cititorii noștri ne pun în co­relare directă cu atîtea și atîtea aspecte cotidiene, unele mai bune, altele mai rele, așa cum e viața, așa cum e înțe­leasă tînăra noastră democrație. Alții ne reproșează unghiurile din care, pînă la urmă, privim cu toții același răsărit de soare, același crepuscul. Nu ne este indi­ferent cum dialogăm, cum nu ne poate fi indiferent obiectul dialogului nostru. Contrar, însă, unei etici corecte, ajută­toare și mobilizatoare în idee și atitu­[Continuare in pag. a II-a) ­ — v.v.ssv.sv.v.'.'.v.v.~ SIMBATA 1 SEPTEMBRIE 1990 4 PAGINI — 1 LEU av.v/aw.v.va*A Procesul de la Slatina al Elenei Bărbulescu (V) • Peste 10 de martori audiați în procesul „celor trei* • Misterul negustorilor de viței, totul pe timp de noap­te și... in bataia vîntului! • Declarații, declarații. Cine mai știe ce s-a scris atunci? • „Aseară ți-am luat cer­­•i și­ acum te văz fără ei..." • Masă mare și întinsă • Adevărul pur adevărat : cele două nepoțele ale „doamnei“. Marți, 25 august­­ a.c., fost reluat la Slatina pro­­­cesul intentat Elenei Bărbu­­lescu, sora fostului dictator. Am consemnat anterior ca­petele de acuzare ce fac obiectul Dosarului nr. 930/ 1990. In boxa acuzaților se mai află Alexandru Turcin — fost președinte al C.A.P. Scornicești, Dorel Bilan — responsabil pînă la finele anului trecut al cabanei Rusciori. Cooperativa de producție din romani și res­taurantul „cu de toate", din vecinătatea comunei, au fost sursele care au înlesnit ca, intre Scornicești și Slatina, să se ridice­­ un adevărat „pod al bunăstării“, accesii­bil doar unora, celor mai „iubiți“ dintre pământenii sute și sute de leg­he prepa­rate, îndeosebi din carne luau drumul Slatinei, unde a locuit în anii din urmă Elena Bărbulescu, sau — și mai simplu — se aduceau la vila acesteia din Scornicești, susținută moral de vestita „casă părintească" a celui mai mare comunist al țării. Dosarul se află în faza VIRGIL DUMITRESCU (Continuare in pag­a III-a) J „Fenomenul“ Iulian Urziceanu (II) De fapt, „vorba vine" tă .am stat de vorbă cu Iulian I­­ .nceanu. El și-a făcut ma­sajele, eu i-am privit. Acesta a fost, dialogul nostru. In timp ce-și plimba mîinile in trupul unui bolnav, batea gre­dul ca primesc cu ceva „curenți“, de la distanță, pentru că tuam mici furnicături sim­­sub lucie. Putea să fie și auto­­s­ugestie. Dar mi s-a confir­mat că nu este, de la bol­navi care știau că Iulian Urziceanu vrea sa aibă cit ^_______________, mai mulți bolnavi Intr-o ca­mera, pentru ca un făcut unuia poate avea masaj in­fluență și asupra celorlalți La sfîrșitul masajului, bâ­­trina p­­­raro o privisem (și care avea o hidoasă um­flătură pe stern), a căzut in­tr-un­ somn adine. L-aș întrebadai a simte , ,i­n­com­patibilitate­ 1 față de bolnavi (celebră Djunu unii nu putea să-i t­rateze de ex.p.­ noi­­ ki | fConirm­ nn k­s p.i. i HI-*: W In m mari­i, DE AZI : • In memoriam — Li­viu Rebreanu Avancronică fotbalis­­­tică : Iarba verde de acasă.­. 9 „I/Ex­­press“ : Pot fi salvați ostatecii ? (I) • Sin­tem­ pe recepție •­­ Mapamond • Publi­­­citate. Municipalitatea craioveană în angrenajul soluționării martor probleme sociale cu care se confruntă cetățeni! ’ Sub semnul urgenței — ! LOCUINȚELE! (I) ! La concurență cu proble­mele reanimării economiei, aprovizionării populației, sa­lubrizării, ordinii publice — locuințele se află sub sem­nul urgenței pe agenda cu­rentă de lucru a Primăriei. Noua conducere municipală­­ a preluat o situație care nu-i face deloc de invidiat misiunea. Dimpotrivă. iar locuințele — așa după cum se conturează din realitate — constituie „o temă a dis­perării“ , dar și a abordării lucide, pragmatice, energice. La recentul dialog intre sindicatele locale și condu­cerea Primăriei s-a spus lu­crurilor pe nume. Noul pri­mar, prof. Constantin Bxșoi a optat dec­­i pentru o a­­bordare frontală, bărbăteas­că a aces­tui subiect ..pe m­u­­chie de cuțit". Punctul de vedere al său este „nici iluzii, nici lamentări, i­i lup­te!“. Așadar, mai iuiii­­­­lele acestea, s-a trecut evaluarea „sinistrului". lanțul e critic. Ne află­­.­­, în fața „unei mari probă­­­ “ din linii mari, rezolvată­­cum se aprecia, „cu r—: o mândrie patriotică", în­­t­ v- VDKI/VX­I­I­I.G­V (Continuare in pag. a 111 - .. Prin „țara­' lui Papură ludă Lunca Jiului, cindva exce­lentă zonă verde de odihnă și recreere pentru noi, cra­­iovenii, este acum invadată literalmente de lumea romi­lor, aflați aici ca la ei acasă, cu mic cu mare, cu cățel, cu purcel, cu toată recuzita unui vast tablou­ dezolant și primitiv. Liderul lor am în­­­țeles că încearcă o ordonare lucrurilor. Dar... S-a profitat din tul că bufetele plin de fav­ort punc­tele de desfacere cu răcori­toare erau închise (pauză) și acest vid comercial s-a... împlinit­­ cu bere, sucuri, vinuri, înghețată să în grabă în fel de adu­lor de mijloace de transport... SA SOI­ PNGI­K (Continuare in pag. a II-a) Craiova, singurul oraș din lume unde circulația auto­turismelor este permisă pe trotuar și a pietonilor pe stradă. Foto : Ștefan Ionesrti ( O carte despre pămîntul­­ străbun cu istorie dramatică am primit la redacție, acum bilet a zile, unul din cele 1­000 ele exemplare ale cărții „Transil­vania Românească"* «le N. S. Govora, tipărită la Madrid, in anul 1077, în Colecția Deși au trecut 10 ani de la apariția „Carpații“, lucrării, tema nu și-a pierdut actualitatea, ci, dimpo­trivă, a căpătat noi valențe după Revoluția ro­mână din decembrie 1080. Mulțumim domnului Ion Teșcoveanu, care ne-a pus la dispoziție acest exemplar. Cartea este, după spusele auto­rului ei, un ..omag­iu domnului T­amfil Seicaru, JEMSIL, RIMMIj decanul incontestabil al ziaristicei românești, apărător neobosit cu­­ spada și condeiul al Roma­niei eterne“. Este însă, in același timp, un oma­giu tuturor care au făcut ceva pentru a demon­stra lumii că Transilvania a fost dintotdeauna păm­înt românesc. Așadar, incepind de a-i pu­­teți citi in ziarul „Cuvintul Libertății“ un serial de mare atracție, care poartă titlul volumului amintit, în pag. a II-a — primul „episod l­u­­garia „milenară“. •*T». . b*^****Ă ’ A

Next