Cuvîntul Libertății, octombrie 1990 (Anul 2, nr. 215-235)

1990-10-24 / nr. 231

• DEȚINEM INF­OR­MAȚI­A CA DOM­NUL IULIAN URZICEANU a primit, în sfirșit, girul specialiștilor Ministerului Să­nătății de a-și continua activitatea de tra­tament prin „masaj bioenergetic”, motiv de satisfacție pentru numeroșii săi pacienți (24 000 persoane înscrise) care vor beneficia de consultul și tratamentul mult dorite. Le dorim tuturor însănătoșire grabnică • DI­PA PRECIPITAȚIILE CĂZUTE în ulti­mele zile, pe teritoriul Județului nostru, in medie zece litri pe metru pătrat, sem­ă­natul avansează, dar tot in ritm neconclu­dent, din varii motive , pînă acum orzul s-a insămințat pe W la sută din suprafață (41 109 ha din 47 860 ha), iar griul pe 55 la sută (53 568 ha din 98 300 ha). Vorba unui inginer agronom, hiruit in meserie : „Frați­lor, hai să-l punem in pămînt mai grabnic, că tot­ a noastră va fi producția“ • LUNI SEARA, în cadrul unui conflict spontan, a fost ucis tînărul Cristinel Milcu 17 ani din Dunăreni, de niște romi neidentificați, din Cetate. Se fac cercetări asidue pentru des­coperirea autorilor. Este cel de-al 28-lea omor de la începutul anului, evident pe teritoriul județului, numărul tentativelor de omor ajungînd­. la 80. Doamne Dumne­zeule, mai uită-te și la noi î­n MARIAN DUNA, 22 ANI, din Răcarii de Sus, fără ocupație, s-a simțit dator să-și încerce no­rocul. Și a început să fure „cocoșei și găinușe“ din ograda lui Paul Măcreanu, din Filiași. Păgubașul și-a confecționat un in­genios sistem de alarmă cu clopoței in casă și cînd a primit semnalul l-a închis pe făp­taș în coteț. Ce a urmat se înțelege : DOMNUL .MIH­AI COLȚESCU, ȘEF­ STA­ȚIE C.FI CRAIOVA, ne informează că este un lucru îmbucurător introducerea­­ tele­­electronicii in sălile de așteptare, dar sta­rea de întreținere a peroanelor de la li­­nile 1 și a II-a este precară, fiindcă asfal­tarea care a început in urmă cu vreo pa­tru ani a fost sistată. De, domnule Colțes­­cu. de și-ar rupe picioarele... cine trebuie • ILIE CERCEL. DIN COMUNA MELI­NEȘTI, domiciliat în Craiovița Nouă, bloc 132 B. sc. 2, ap. 8, angajat la „Societatea Mixtă OLTCIT-SA“, a... reușit să sustragă, printre altele, un far stiigă nou complet, un conector far, doi suporți fixare far, un -7. —................................................................................. delcou motor, plăcuțe de frînă mină, pi­voți, garnituri de tot felul, simeringuri, segmenți de radere și de ungere, in fine repere, in valoare de vreo 30 000 lei, Nea Ilie, de ce n-ai încercat bre să sustragi o mașină cu totul, ca să știm o socoteală • TITU HUHEZEANU, domiciliat in str. Dunăreni 2 bis, lăcătuș electromecanic la I.M.M.R., și Florea Pretros, din Plaiul Vul­­cănești nr. 6, muncitor lucrînd în tura a I-a, sudor la au sustras... trei acumulatori L.E. de­ la o locomotivă Diesel, aflată la linia V, canalul VI, din cadrul secției I montaj general. Ce preț ar avea la piața liberă acumulatorii de locomotive ? Vremea reorganizării .Interviu cu domnul VIRGIL STUPARU, președintele Filialei Dolj a Partidului Socialist Democratic Români — Domnule Stuparu, ce se intimplă în viața partidelor politice în această perioadă? — La ora actuală, în ca­drul partidelor au loc unele mutații. Se manifestă tui proces de reor­­­­­­ganizare, atît Partidele la nivelul par­tidului, cit și ______ la nivelul mai recent conducerii, exemplu este unificarea Partidului Socia­list Liberal cu Partidul Na­țional Liberal. — Să vorbim despre parti­dul din care faceți parte— — și la noi au avut loc mutații, în sensul că la Con­gresul extraordinar, desfă­șurat în zilele de 13­—14 oc­tombrie, la Ploiești, s-a ho­­tărit destituirea din funcție a președintelui, prof. Ma­­rius Circiumaru, ca urmare a unor neajunsuri din acti­vitatea sa, neajunsuri sem­nalate și de presă. Amintesc dintre ele metodele dicta­toriale, totalitare și aroganța ln conducere. Acestea sunt principalele acuzații. Lor li sa adaugă și ineficiența ----------------- legăturilor cu și viața sindicatele. Prin politică Vot secret .«■6» 1­­ ........... a fost ales Cel ca președinte al partidului nostru, domnul Cornel Nica, din sat fiind, totodată, depu­tat și purtător de cuvint din partea socialiștilor. .— Care este părerea socia­liștilor democratici despre programul atit de ...liberal al guvernului ? — încă de la anunțarea sa de către domnul Petre Ro­man am fost și suntem de acord cu privatizarea. Am luat, insă, atitudine impo. EMILIAN B­ANU (Continuare în pag a Il-a) Atentat la unitatea spirituală •Sintem­ creștini ortodocși de două mii de ani. Ne-am plămădit ca popor in această credință și am supraviețuit in spațiul de etrogeneză și datorită unității de gînd și simțire. Ne-am apărat pa­­mintul, limba și ființa etnică, devenind un miracol de re­zistență latină aici, pentru că am­ crezut In noi și­­ n cz­dința noastră. Noi, româ­nii, n-am asimilat această credință, n-am­ dobindit-o pe parcursul devenirii noas­tre. Ea a fost a noastră de­ci irvreputul nostru. Vicisitudinile istoriei ne-au pus la grele încercări. Am rezistat cu prețul multor jertfe. Pentru nimic in lume nu ne-am jertfit fn­­todoxismul a fost credința, pentru noi un scut de apărare se­cole de-a rindul. Apărin­­du-ne pe noi, i-am­ apărat și pe alții, căci ne-am aflat la porțile Orientului, care se întinsese pînă la Dunăre. Doar in Transilvania, dar foarte tîrziu, unii prelați or­todocși au fost racolați de biserica Catolică, in condi­țiile socio-politice cunoscu­te, pentru a întemeia cultul creștin greco-catolic. Scopul nedeclarat a fost acela de a submina unitatea de credin­ță ortodoxă a românilor din Transilvania, începutul fost timid," dar, cu trecerea a anilor, acest cult s-a extins. El sL a păstrat, pînă în 1948, ritualul ortodox (oficierea slujbei, calendarul, veșmin­tele preoțești). Numai patro­najul era străin. Acum, după repunerea în drepturi a acestui cult, totul s-a în­străinat. Mai tîrziu au apărut, în condiții istorice te, ca și în cele determina­te crize economice și politice, cultele neoprotestante. Au apărut, TEODOR OANCA (Continuare în p<ig a IV-a) r CU Măreața izbîndă a poporu­lui român in revoluția din decembrie 1989 a adus, din nou, in prim-plan, o proble­mă cu adinei, rădăcini isto­rice și anume aceea a uni­tății dintre neam și armata sa, sintagma „Armau­i cu noi“ s-a constituit intr-o chintesență a indubitabilei realități că întotdeauna pe aceste meleaguri, fiica po­porului, armate, l-a servit numai pe el și interesele sale supreme, nef­inind sea­ma de jertfa de singe care a trebuit să o dea pe pe­tru atingerea misiunii sale fundamentale. In perioada de după revo­luție, armata, parte constitu­tivă a sistemului social global, este prin natura și funcțiile sale racordată in plan conceptual, structural și acțional, la prefacerile pe care le cunoaște întreaga țară. Și este firesc să fie așa, avînd in vedere rolul decisiv al armatei în revo­luție, contopirea ei cu idea­lurile acesteia, cu năzuințele întregului popor. Sacrificiile cadrelor și os­tașilor in cruda înfruntare din decembrie 1989 au con­ferit armatei nu numai con­siderație și prețuire, dar și obligația de a se privi pe sine, a se examina lucid pentru a vedea ce este de făcut in vederea înlăturării cit mai grabnice a tot ceea ce a deturnat-o de la rostu­rile ei firești, situind-o in­tr-o zonă periferică a socie­tății, de a reda demnitatea omului în uniformă și a con­tura o concepție coerentă și realizabilă de modernizare în pas cu cerințele timpului, cu cele ale unui stat de drept, democrat și liber. Nu putem cuprinde exhaus­tiv ce s-a întreprins până acum îrn armată pe diverse planuri, dar cert este că pro­cesul democratic a condus la o nouă fizionomie a oștirii române, mai aptă acum să-și realizeze menirea sa. Se im­pune a arăta că miile de propuneri făcute de toate categoriile de militari, de la soldat la general, au fost analizate, multe rezolvate și toate in atenție pentru solu­ționare, că instrucția și e­­ducația se desfășoară te în­ Colom­ I IOAN MI­I.I A (Continuare in pag. a 111-a) Brațul d­e nădejde al tării --------------------------------------------------------------------­Brava oștire românesc — O dovadă certă că I.I.L.-ul își face zilnic „datoria“. Aspect de la magazinul de produse lactate din strada Romain Rolland. Foto : Ilie Alex. .SW.VAV/.Vr­VA’//A.AVAWA,.V.VA'AV/AVAV...'AW.VA­W.V...V.I.,AV.V.VV.’...V.V.V.V.V.'...V.VV.V.,/AVAVWA,.V­ AV­S Astăzi, pe stadionul „Central“, în turul II al Cupei U­EF.A.l l A Universitatea Craiova — Borussia Dortmund Achtung, achtung... „alb-albaștri!“ spus atunci că doar el „armata roșie“ i-a mai în­și vins pe nemți. Să revenim La partida de astăzi, meci greu. ECHIPELE PROBABILE : Un meci cu Borussia Dort­mund, in turul al li-lea al Cupei U.E.F.A., constituie, fără îndoială, o piatră de încercară pentru orica for­mație de pa continent, priU cu­ ar &­ea de galonată. Nu- Uiar simpla lecturare a lotu­lui german, a Palmaresului acestei formații îți conferă frisoane, știind că acest „pantzer“ dezlănțuit este greu de strunit și, mai ales, de răsturnat. Sigur că, in urmă cu cîțiva ani, in pri­măvara lui ’83, frumoasă e­­chipă a Băniei a scos din competiție pe Kaiserslautern, prin golul antologic al lui Negrilă, despre care s-a fără discuție. Dar vreau să afirm că în fotbalul mare nimeni nu se mai teme­a­(continuare in pag. a II-a) — ■­­­­• Meciul va începe in ora 15:00 si va fi condus da o brigadă italiană, a­vindu-l la centru pe etn­­icecutul Carlo Longhi, «­­jutat de Brutto Dicola si Paulo Fabricator«. • Ob­­ervator U.K. IX — Otto Dema«4 (AurtrUI. .............. ~ mu ii im UNIVERSITATEA CRAIOVA (antrenori : Sorin Cîrțu și Fane Cioacă) , Prunea — Mănăilă, Ad. Popescu, Săndoi, Zamfir — Ciurea, Olaru, Bica, Badea — Șt. Stoica, Ad. Pigulea. (La dispoziție : Boldici, Cristescu, Mogoșanu, Neagoe, Cojocaru­, Pruni). BORUȘȘIA DORTMUND (antrenori j_Horșt Koppel. Michael Henke) j De Beer — Helmer, ŐuaTÍo. "Sehulír, Gorlucovici, Bretszke, Zorc, M. Rnmrtteqigge, Lush. Povlsen, Mill. (La dispoziție : ștefan KIo< Strerath. Nicolici, Weg man, Dritter, Frank, tairfipr). '>Ms I r i y.v.1 MIERCURI 24 OCTOMBRIE 1990 4 PAGINI — 1 LEU i3b£iU?<Uv „ *• I Joi, 25 octombrie, ora 8.30, veteranii de război sunt rugați să participe la ceremo­nialul depunerii de coroane la­­ Monumen­tul Eroilor din cimi­tirul Sineasca. Ținuta —■ cu deco­rațiile de război. Doi baji sfidează inălțimile! Privesc siluetele celor doi temerari legați de este tut jir nevăzut, pendul­ând pe silueta coșului de fum ridi­cat cu fruntea La înălțimea de 167 de metri, parcă anu­me să dea monumentalitate Centralei electrice de termo­­ficare de la estul Craiovei. Ceea ce văd mi se pare un spectacol insolit, dacă mă gîndesc și faptul că pe acest obiectiv industrial a mai­­ în­cercat cineva să urce, ca să i schimbe niște becuri defecte la balizajul de noapte, dar a renunțat la jumătatea dis­tantei de la fundație pină la punctul terminus și a coborit cu picioarele tremurinde. Răul de înălțime isi spusese cuvintul. Un tânăr înarmat cu un aparat de emisie-recepție ține legătura cu cei de sus care folosesc aparate asemă­nătoare si ne fac pe noi, cei ce avem privirile îndreptate spre ei, și simțim că in­mile ne bat cam pute­rn­ic. Inginerul Grigore Rotăre­­ști, reprezentantul I.S.P.K.­­triui București, face pentru reporter o rapidă punere in ternă ! LUC­IAN ZATTI (Continuare tn pag. a Il-a)

Next