Cuvîntul Libertății, mai 1991 (Anul 3, nr. 360-382)

1991-05-01 / nr. 360

Domnii Dinu Patriciu (P.N.L. aripa tînărâ) și Radu Berceanu (F.S.N.) nu au întrunit numărul de opțiuni necesar pentru includerea în Guvern. , CONSILIUL SUPREM AL APA­­RARII ROMÂNIEI a hotărit desfășura­­rea, în a doua parte a lunii mai a.c., a unei aplicații de proporții în sudul Ol­teniei. Aplicația își are rațiunea în ve­rificarea capacității factorilor și in­strucțiunilor operaționale implicate in­­tr-un sistem eficient de măsuri pentru protejarea teritoriului românesc, a oa­menilor și animalelor, în cazul unui po­sibil accident nuclear la Centrala nu­­­clearo-electrică de la Kozlodui. Cu spri­­jinul cadrelor din conducerea Armatei, a organelor de stat și ale puterii loca­le, specialiști din Consiliul republican de intervenție în caz de accident nu­clear au făcut o primă recunoaștere a comunelor Dăbuleni, Bechet, Piscu Sa­dovei. Vom reveni cu amănunte. • IARNA '92 A ÎNCEPUT­­ carierele și minele Regiei autonome a lignitu­lui. Stocul de rezervă din buncărele termocentralelor se prefigurează a fi pentru prima dată in acord cu hotări­­rea minerilor de a-și ridica ln parame­trii optimi calitatea muncii lor. Mine­rii nu mai vor să repete experiența du­reroasă a anului '90, cind România fost nevoită să cheltuiască un miliard­­ de dolari pentru cumpărarea de ener­gie electrică! Directorul general al Regiei, domnul ing. Radu Mironovici, face un apel fierbinte Guvernului Ro­mâniei, ca să deschidă liniile de date pentru susținerea investițiilor d­e­in realizarea a nu mai puțin de 1­1 linii tehnologice din bazinele cărbunelui e­­nergetic oltenesc. După cum se vede, nici nu a pus bine piciorul pe SCARA noului său minister și generalul Victor Ion Stănculescu se va vedea confruntat cu adevărata față și forță a... mineriadei românești. Ii dorim, la început de drum, să-l țină bine chinga șeii deve­nirii energetice naționale.­­ INCE­­PÍND DE ALALTĂIERI, 29 aprilie, in limbajul parlamentar, pe lingă mai ve­chiul și prea obositul CONSENS, au apărut alte două noi cuvinte care vor face, să sperăm, nu numai carieră ling­vistică, dar și națională: FLEXIBILI­TATE ȘI INTRANSIGENȚ­Ă. De abia așteptăm ca distinsa intransigență să se adreseze astfel flexibilității : „Dacă ai demnitate, doamnă, dă-ți demisia!“ • POPORUL TREBUIE CONDUS, NU URMAT ! Supărat foc, domnul Ion Du­mitru, din Craiovița Nouă, ne trimite o diatribă scrisă pe două pagini dic­tando, format clasa a V-a gimnazială, î­n reproșul formulat în plumbul lite­relor de către noi, la adresa indolenței și indiferenței craiovenilor, ce au scă­pat din mîini curățenia propriului o­raș, aducîndu-1 în starea unui gigantic container menajer, domnia sa ne tri­mite, in loc de greble și sape, o maxi­mă celebră, care l-a obsedat pe Ceau­­șescu până la zidul execuției. Ne fa­cem, mea culpa, domnule sugerant, da­că ne promiteți că nu vă veți împie­dica in dinții greblei, așa cum vă îm­piedicați în gramaticile limbii româ­nești. • IDENTIFICAȚI-L ! în fața in­trării cimitirului Ungureni, domnul pri­mar Constantin Bușoi a fost pus in fa­ța unui act de vandalism dezarmant. Un craiovean se căznea din răsputeri să pună la pămînt un tei falnic. între­bat ce are eu copacul, craioveanul nos­tru a răspuns : „Fac ce vreau cu el, lini amenință casa. Ș-apoi taică-meu, l-a sădit!“. Primarul nu l-a mai între­bat dacă suferă cumva de complexul Oedip, dar noi suntem­ siguri că, în co­pilărie, maturul in cauză a căzut in... gap, din falnicul copac și acum își plătește cu toporul, polițele ! » PRI­MĂRIA CRAIOVEI este hotărîtă să scoată la licitație piețele agroalimenta­­re ale municipiului Conform Legii nr. 15/1990, prin concesionarea­ acestora se pot obține venituri deosebite pentru Casieria municipală, și așa pusă in fa­ța unei serioase penurii monetare realizarea unor ambiționări de gospo­vi­dărire obștească. Grăbiți-vă, domnilor întreprinzători, concesionarea se face pentru... 20 de ani. Suficient timp pen­tru un dezastru financiar sau multiple afaceri en detaille și en gros ispititoa­re. » SOCIETĂȚILE COMERCIALE „Alia“ și „Coreal“ au declarat un răz­boi rece cu C.M.P. Craiova. Distinsa doamnă doctor Cornea (nu­-i decit o ba­nală coincidență de nume cu celebra „căciuliță" a Alianței Civice) este ferm hotărîtă să trezească la realitate condu­cerile celor două societăți. Se pare că povestea cu biberonul și cu pașii timizi ai nou-născutului n-au nimic de-a face cu igienizarea spațiilor servi tari și succes deplin, comerciale, doamnă doctor, in acest aspru și benefic dialog de sănătate publică! * VOM AVEA SIROP la pahar­? Dacă proprietarii de rulote nu vor să se racordeze la rețea­ua de apă și canalizare a orașului, ris­că să li se ridice autorizațiile de func­ționare și, o dată cu ele, s-au dus și frumoasele noastre vise— răcoroase din fierbințile zile ce se apropie. Racorda­ți-vă, domnilor, și la Piața europeană, dacă-i nevoie, ca să nu fim puși în si­tuația să scoatem limba de­ un cot aler­gând după o răcoritoare ca lumea ! ANUL II NR. ifii; CRAI v ■j o ir ¥.1 In mat, citiți rozeîe-nfînvest Scăldate-n aurul di­n­ soare. Popoarele sărbătoresc A muncii sfîntă sărbătoare * Sămbătrinita omenire în nedreptăți și în dureri E tinără ca-ntreaga fire Sub cerul ăulcei primăverii Noroadele prin cugetare în aiua dsia-și dau cu­vint Și fiecare să-și însemne­ze el o brazdă de noroc ! Din idealurile voastre O, visători flămînzi și goi. Vor răsări ca niște astre Senine lumi cu oameni noi., Și-n vremurile­ acele sfinte Pămîntul poate va fi rai, Vor răsuna mai dulci cuvinte în cintecele lor de mai. MUNCITORILOR de TRAIAN DEMETRI­SCU Să șteargă tronuri și hotare. Să facă pace pe pămînt . Destule ori, destule patimi Ne-au d­us la același crud omor. Săracii nu mai au nici lacrimi Să-și plîngă chinurile lor Și pină cind să ni­ se spună Același vechi c­uvint nebun Că viața-i rea ? Se face bună Atunci cină omul este bun. Pămîntul este larg să-ndemne­ze orice om a-și lua un loc MIERCURI ! 1 MAI mi PAGINI - 5 LE! Farmacia nr. 26 a Spitalului o­­rășenesc Băilești. Stăm de vorba cu d-na farmacist Eugenia Mate­­escu, deosebit de amabilă și gata să pună degetul pe rana : „Ceva­­ predicaments mai aveai, grație a­­utocraăii umanitare de la UNICEF (ultimul transport, pe la martir a.c.), în cantitate sufi­cienta —i biseptul, ampicilina, te­traciclină, eritromicina, doxicicli­­nă, penicilină, diazepam, soluții perfuzabile etc. .Lipsesc insă de­zinfectantele­­,alcoolul sanitar, tinctura, perhidrolul­; nu veți gă­si la noi nici pansamente, nic fese, nici tifon...“. Nu îl găsim la Spitalul din Băilești nici pe dl director Marius Ciobanu. Spre ghinionul nostru, domnia sa se află­ în concediu, „are niște pro­bleme de rezolvat“. .Sîntem înso­țiți de dl. d­r. Constantin Țenea, director adjunct, de d-na chimis­­tă Doina Țenea. Soț și soție. O familie de medici dăruiți slujbei și, ne place să credem, clasicu­lui jurămînt al lui Hypocrate. Dacât ami T­șîît fr­eT TiypSl’Kilsr«î» necazuri aveau să se abată asu­pra nobilei meserii de medic, ar fi lăsat-o mai ușor cu jurămin­­tul și ar fi pus mai mult osul la treabă... în secția ginecologie se operea­ză. Secția dispune de doi medici ginecologi, un medic chirurg, un anestezist. Tifon, vată, spirt și fese s-au adus prin transfer de la­ Farmacia Negoi. Doar pentru o anumită perioadă. Sala d­e ste­rilizare pentru maternitate nu duce lipsă de... apă, in sensul că dacă nu curge, pică , robinetele sunt defecte, întreaga aparatură e veche. Montată în urmă cu vreo 14 ani. Avem și o explica­ție­­ la obiect: „Nu, nu cred că e germană. A, uitați, e româ­­ni"ea>fC?TvrVtori."cosidens: „Ce .yi facem . Ne lipsește duroflesul pentru garniuuri !". în sala de nașteri tînăra Luminița Ciocoi­u, dinu Giubega, dă viață unui copil „pe cinste". Să-i trăiască ! Și toc­mai cind credeam că avem mi­nă bună cum se spune, sintem­­­ Cu VIRGIL DUMITRESCU BĂILEȘTIt S.O.S. — SPIT­ALIZARLIA Una din plăgile trecutului s-a redeschis și singerează . Medicamente? — Da și nu! Materiale sanitare? — Nu, ca­­tegoric ! ” Medicul Gheorghe Ghițulescu, revoltat: „Atita degra­dare ca acum n-a fost niciodată !“ — Salonul nr. 2 — chirurgie, luminat feeric cu... lanterne și luminări! . ..Sinceră să fiu, de-aș ști că mor, și de așa ceva nu m-aș folosi !“ O Piața Craiovei geme de hipoclorit, la Băilești mi s-a auzit încă de el... • împărțiți 6 kg de carne la 121 pacienți • Autosanitarele împinse de la spate , veniți și cu benzină de acasă ! • S-a găsit sponsorul rubricii noastre „Pînza de păianjen“­­ • Tovarășa inspector Ileana Bran­cuși, de la Centrul de medicină preventivă (fostul Sanepid), ne dă un ultim avertisment : „Dumneavoastră, ziariștii, v-ați cam luai nasul la purtare !“ Drumul spre Europa ! Incendiu la hotel „Minerva“? Despre licitarea unor unități ale societății „Jiul“ S A. (efectua­tă nr. 30.03. ’91), am scris, în nu­mărul nostru din 04.04/91, arti­colul intitulat: „A câștigat... pur­­singeled“. Remarcam atunci u­­nele neclarități și inadvertențe ale HG 140/191, venită să regle­menteze,... în tandem cu 1228/'90, acordarea spațiilor HG co­merciale in locație de gestiune sau închiriere. O primă carență era faptul că plicurile cu oferte­le solicitanților se depuneau în momentul licitației, adică într-un moment in care unii știau clar că... sunt singurii participanți­­ în al doilea rând. Hotărirea nu pre­vedea nici-o limită minimă de punctaj, eludindu-se tocmai sco­pul principal al licitației, acela de rentabilizare a activității u­­nității respective și societății co­merciale.­­• Intre timp, lucrurile au înce­put să se complice și mai mult, uneori cu tente dramatice, în 15 zile trebuiau încheiate, parafate și semnate, contractele cu ferici­ții cîștigători. „Fericiți“ e un fel de a spune, pentru că nimeni (cu o excepție) nu a găsit resurse pentru a garanta sută la sută su­ma adjudecată... Binevoitor, Con­siliul de Administrație al socie­tății a­­ prelungit termenul pina în 22 aprilie 1991. Alertat și de alte situații similare, Departa­mentul Turismului a transmis telexul 60343/18 aprilie 1991 și, o dată cu el, un procent mai... u­­man al garanției, 10 la sută. Se pare că această... „veste minuna­tă“ a fost resortul care a scos la iveală, în toată nuditatea lor, intențiile și sentimentele doamnei Magdalena Lateș, administrator­ ai Hotelului „Minerva", vizavi de colegii de muncă. Amenințați cu șomajul... liber, 12 angajați (din cei 18) s-au adresat conducerii „Jiul" S.A., Prefecturii, presei lo­cale (inclusiv Radio), spoțîind la i­­veală abuzuri, ale familiei Lateș, pe care pină acum, le-au supor­tat sperînd în menținerea locului de muncă. Marx se­ temea de burghezia proletară, dar pornit, săracul, pe un" drum pe care-l credea cu un singur sens și victo­rios, nu și-a mai pus întrebarea ce se intîmplă cu... proletarul so­cialist cind se vede, deja, pa­tron ! E doar o metaforă, pentru că numai despre o familie prole­tară nu e vorba aici ,!... Conflictul ia o turnură... in­cendiară in ziua de 24 aprilie 1991, cind doamna Lateș, alertea­ză conducerea Societății „Jiul" S.A. și Poliția, afirmînd „alarma­tăl" ca „cei 12“ (nu e vorba de de Piața Comună !) vor să dea foc hotelului ! Alertați, deci, dl., director ec. Marin Buzata și re­prezentanții Poliției se deplasea­ză la fața locului. Alarmă falsă ! Credincioși sau nu, angajații ho­telului și-au făcut cruce !... Oru­­im, se pare că d-na adminis­­ator... se joacă cu focul... Și, dînsa a mai făcut o greșeală — se lingă, altele —, ce o poate a­­duce în fața instanței — cel pu­țin — pentru calomnie , cu oca­zia alertării d-lui director Buza­­tu, a depus la secretariat și plîngere (nr. 1208/24 aprilie ’91) , din care cităm : „Personalul dis­­ponibilizat, in urma preluării a 3 la sută din personal, reprezin­tă un real pericol pentru patri­­ al GEN­DELCEA v# • priza de paianjen în loc de... editorial Părerile prudente elimină gre­șelile, dar uneori și adevărul. Pă­rerile îndrăznețe au, se înțelege, mai multă șansă de a opera ver­tical în realitate. Cum trebuie procedat? Ce spune Noica, pie­rind de la Kant, ca să știi care e adevărul despre un lucru, tre­buie să ai acordul , cu acel lucru. Deci, orice adevăr e despre ceva , orice adevăr e­­ material. Ce poate să însemne adevărul, ața formal ? • Există­ realități,­ nu realitate. Există adevăruri, nu adevăr­. Către adevăr înaintez, precum Janus , cu o față, privești înainte, cu ceala­ltă față privești înapoi. Nu este exclus ca el, adevărul, să se afla, pa undeva, pe la mijloc. Dar’cine știe unde anume exact? Fiecare dintre noi e îndemnat să arate cu degetul undeva ori alt­undeva , aici sălășluiește adevă­rul, acolo face victime minciuna. Ori eu, ori nimeni! Articolul de ziar, presa în ge­neral, durează prin adevăr. Ca rezultantă a tuturor posibilități­lor, a tuturor variantelor. Un om egal o șansă de a cîștiga­ acordul cu lucrurile. Uneori inedită, alte­ori un pas pe loc. Misia noastră e să curățim capătul oxidat, să împingem cunoașterea înainte.. Nu uitați insă, trăim un timp al tuturor posibilităților și culorilor spectrale, de la schimbarea la față pina la prăbușirea interioară. Falsul poleit a atins cote în care nu am fi crezut o dată cu aerul reavăn de după revoluție. Decem­brie ’89 ni l-a acoperit pe purtă­torul de flamură, cu stemă decu­pată și ni l-a descoperit pe... Te­­rențiu:. „Homo sum et humani nihil a me alienum puto“. Intr-a­­devăr, sunt­em și nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e străin. Nici măcar corupția. Din păcate. Prietenul meu Judex apelează mai nou la formule de exorci­zare : „Sedrahom și Misadom și Avednag,­ oprescu-te, diavole. De cind sunt, n-am pomenit atîtea dosare. Fiul își ucide tatăl, tatăl își pingărește fiica. Fiara din pui scoate cuțitul, îngerul din om doarme!“ De-aici și pină la tele­fonul matinal din redacție e doar o aruncătură de băț, o obhiadă a clipei, nu numai dumneata prietene — care scoți banul din buzunar, și ne citești, și ne aperi ai gustul amar că nu toate cu­vintele sună la fel de adevărat. De un singur lucru însă te încre­dințăm, că acordul cu lucrurile e­­u noi înșine.. VIRGIL DUMITRESCU Io suia cinematografului fumul: .A­lse dragi", in afara lui ma­șini Hit vis parcate dinadins ? Foto : I­lie Alex. , Tt­isîeie festinuri ele lucidității CUua , muncitoare nu­mai. .. merge in Paradis. Împreună cu­ i­ța­rii, ea traversează răsplntia­­ încă încețoșată a tranziției spre­­ normalitate. O tranziție dură,­­ asemenea trezirii bruște dintr-un coșmar. Față de clasa muncitoa­re, țara are mari datorii. La rin­dul său, clasa muncitoare are mari datorii față de țară. Toate clasele, păturii... sociale sunt — sau ar trebui să se considere — angajate în circuitul sensibil, lu­cid al unor imense datorii reci­proce. Este, mai iutin, datoria de a înțelege. Apoi — și numai in temeiul " clar al discernămintului — este dreptul I și obligația­ de a opta. Ar­ urma implicarea­— activă, sinceră, convingătoare, mai ales, prin calitatea ei. Sunt vorbe care nu ni se vor pârei, chiar cu totul noi. Și prin asta supuse îndoielii. Dar sunt vorbe .. uz­urah? de învelișul, festivismu­lui înșelător, izvorîte din amara goliciune a stării in care ne aflăm și care ne­ convoacă dis­perat in imperiul lucidității. De­cembrie ’89 a năruit, instantaneu precum iin seism, castelul din curti dn joc al unei enorma si trag­en farse istorice. O farsă care a înghițit­ lacom, absurd și nu rareori sângeros, tinerețea, sau viața întreagă a unor generații. I Au ridicăm din­­ colb și, trecîn­­d du-ne încă la ochi, constatăm că, j cel puțin in ce privește situația economică,­­trăim intr-o țară ne­firesc de înapoiată pentru dimen­siunile ei și pentru așezarea sa europeană. De 1 Mai se obișnuia să se in­voce tradiții muncitorești care [UNK]. u.tîtna cite vor U existat. Lato?­­ vna va trebui să reconstituie cu calm­­ și detașare totul — servenț­ spre a legitima absurdul unui­ sis­tem politic, străbi firii oamenilor și locurilor, ambiționînd paranoic spre un „vis de aur" ce ițui era al nimănui. Noi nu putem chitii ceva, durabil decit, in solul t­radi­ției, care nu ne lasă să uităm un s intem­, totuși, un popor evoluat, într-advăr, spiritul care a pă­truns in­ spațiul acesta balcanic la mijlocu­l secolului trecut și a fost sursa conștiinței de­ sine in­terbelice, șansa, civilizării noas­­tre, este cu adevărat prezent — în confruntare cu mizeria aduna­tă ■?­, ' ■?, peste ni ■•coni'. Revoluția — cea adevărată, străzii — și alte câteva momente a luminoase, de demnitate ce i-au urmat, ne dovedește că­ această ADRIAN FULG­A (Continuare in pag. a II-a) ­ ____ __ • Luni, 29 aprilie a.c., la sediul organizației județene Dolj a Partidului Socialist al Muncii a avut loc o adunare festivă dedi­cată zilei de 1 Mai. Au participat membri comisiei de control și revizie ai partidului respectiv, comisiile de lucru, activiști obștești, reprezentanți ai sindicatelor boljene și ai tineretului. Adunarea a fost deschisă prin intonarea „Internaționalei". Despre semnifica­ția zilei de 1 Mai a vorbit Marin I­unsu, președintele organizației județene. In final s-a câitat „Deșteaptă-te, române !“ Aventuri In miez de noapte * Vineri spre simbătă, la sediul Poliției municipale, maiorul Luchian Mitran, locțiitor al comandantului, dă semnalul unei ac­țiuni de rutină pe raza municipiului. Participă ofițeri judiciari din serviciul de pază și ordine, subofițeri sectoriști, agenți de circula­ție, ostași din trupele de jandarmi . Rațiunea acțiunii : noaptea se produc, de obicei, furturi din avutul public și privat, se comit, sub influența alcoolului, acte de violență, violuri, tîlharii, sub influența alcoolului, acte de Mașina rulează ușor. Centrul Craiovei este aproape pustiu. Becurile cu vapori de mercur împrăștie o lumină de felinar ra­cordat la rețeaua de... înaltă ten­siune. Pe "Lipscani, restaurantul ..Oltenia" este pustiu. Peste drum de el, sus, la etaj, o firmă stră­lucitoare — „Europa“. Cum o a­­răta Europa aceasta craioveană situată­ pe ulița Lipscanilor? Ma­iorul Luchian Mitran nu știe, nu a trecut încă pragul acestui local de noapte. Urcăm treptele unei scări interioare. Luminozitate stranie, dublată de o culoare al­bastră, metalizată, cam dubioasă, pe pereții laterali. In fine, sun­tem­ lupți în primire de o orches­tră dezlănțuită. Rock-and-roll. Stația orchestrei revarsă intr-un spațiu de patru pereți, ai unei foste sufragerii pașnice, un tu­mult fonic care ar ridica in pi­cioare un stadion de fotbal. Dom­nul Eugen Marinescu, proprieta­rul localului, ne zîmbește din­­tr-un chip neguros, ce etalează o mustață de polcovnic polonez, pornit ca regele Sobiescki să re­cucerească Europa, invadată aș ION nOBRESCU (Continuare în­ pag. a Tî-a) , turci. Ne spune ceva. No, ne fa­cem, că pricepem, imposibil să ne înțelegem în vacarmul fonic. La mese, chipuri tot atît de negu­roase, ca ale patronului. Coborim repede. Aerul nopții se face bine. Este ora 23. Prințul semnal la bordul mașinii. Pit. major Con­stantin Blaga comunică : un au­toturism, al căru­i număr d­e în­­matr­iculare nu reușește să-l iden­tifice, nu a oprit la semnalizarea regulamentară. Circulă cu cestib CI sută la oră. Se îndreaptă spre strada „Lomonosov“. Sunt aler­tate echipajele care patrulează in preajmă. Intrăm și noi în cursă, în fine, chiar pe­ strada „Lomo­nosov“, autoturismul este silit să se oprească din cursa contra cro­nometru și să parcheze. Sosim chiar în momentul când condu­cătorul autoturismului își prezin­tă actele la control. Se numește Minel Prodan, electrician la T.C. Dolj. Abia se ține pe picioare și respirația îi miroase ca un­ bar devastat­ în mașină, zgribulit de jSPORJ • SPQRL » ^SfPRT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Astăzi pe Stadionul „Central“, incepind cu ora 14,30 in returul sferturilor Cupei României la fotbal: UNIVERSITATEA CRAIOVA _ DINAMO BUCUREȘTI Privind în trecut cu miniéi Iubiți Craiova ! Fiți atunci, astăzi, lingă brazda Stadionului „Central“ pentru a trăi o nestrunită bucurie. Fiți vuietul care să-i poarte pe „alb-albaștri“ spre malul izbînzit! Fără să ne dăm seama, apri­lie și-a topit buzele în ciorchinii de liliac care scriu sub lumina calmă a­­ zilei numere lunii mai. Sîntem într-o lună in care su­fletul îmbrățișează pom­ii, ierbu­rile și fotbalul, straina noastră plăcere. Mai este luna finalelor cupelor europene intercluburi, este luna celor două mari și de­cisive „ciocniri" dintre Craiova și Dinamo, aceste două pietre tari­­ dintotdeauna da fotbalului nostru. Rivalitatea celor două cluhuri are vechime și dacă Ană în urmă cu un deceniu se putea nădăjdui la o confrunta­­re sportivă între amintitele pro­tagoniste, în anii din urmă lu­crurile s-au complicat enorm și imixtiunea ticăloasă a puterii în destinul confruntărilor a ampu­tat orice idee de fair-play. In­­diosincrasia­ reciprocă a celor două grupări impulsive s-a­­ per­petuat și­ amplificat în timp, de­și victoria Craiovei asupra garona­tei sale adversare, pe „Central" in toamna lui '89, anunța, parcă, sfirșitul „erei glaciare". Dăruiți­­ CU MERCEA € ANTAR „ZI DE VIRĂ“ IN lARELIMIN­ARIILE LUI EURO '92 Astăzi sunt programate, pe continent, mai multe meciuri, extrem d­e­­ importante, în pre­liminariile lui EurO '92. Dar iată programul complet al „miercurei europene": Alba­nia—Cehoslovacia (gr. I), Bul­garia—Elveția și San Mari­no—Scoția (gr. a II-a); Italia— Ungaria și Norvegia—Cipru (gr. a III-a); Iugoslavia—­Da­nemarca și Irlanda de Nord—­­Ferne (gr. a IV-a) ; R.F.G.— Belgia (gr. a V-a) ; Turcia— Aligea și Irlanda (Eire)—Po­lonia (gr. a V­-a). 1 ’ f ■ 1 Giobe­tr­otter VIEtNAM. Sporește ne­încrederea în conducătorii comuniști Pe măsura apropierii celui de al VII-lea congres al­­ Partidului Comunis­t programat din Vietnam (P.C.V.), să­ se desfășoare in luna mai a acestui an, criticiie la adresa imobilismului politic al conducerii partidului au devenit tot mai virulente. Sintetizând fe­nomenul, renumitul istoric Ngu­­­yen Khac Vien, fost director­­ al editurii vietnameze in limbi stră­ine, afirmă într-o scrisoare des­chisă, publicată la Ho Și Min (fostul Saigon) că. „poporul... .-.-a pierdut încrederea în eșaloanele superioare“. El subliniază că Bi­roul Politic și celelalte organe de partid sînt alcătuite exclusiv din oameni „fie foarte bătrini, fie bolnavi,... cu o gîndire ori un stil de muncă prea învechite, incapa­bili să țină pasul cu evoluțiile actuale..., incapabili să asimileze noile probleme“. De aceea — scrie Nguyen Khac Vien — ei trebuie să cedeze locul, adăugind că "a­­cum în Vietnam (ca și in alte țări care au cunoscut sau cunosc comunismul) „intrarea in partid are drept scop ascensiunea pe li­nie profesională“ și că „abundă numărul oportuniștilor din par­tid“, că „fiecare lider este în­conjurat de un grup de lingăi servili, in timp ce oamenii cin­stiți sunt marginalizați, descura­jați".­­ îeri apreciază că „absen­ța democrației din partid și so­cietate a dus la îndepărtarea u­­nor oameni devotați“, intre care a colonelului Boi Tin. Acesta a fost exclus recent din partid și demis din funcția de redactor-șef adjunct al principalului ziar al P.C.V., „Nican Dan", pentru de­ V­A­SILE GORNEANĂ (Continuare în pag 8 IV-a) Numărul următor al zia­rului nostru va apărea mîine, 1 mai 1991.

Next