Cuvîntul Libertății, mai 1991 (Anul 3, nr. 360-382)
1991-05-01 / nr. 360
Domnii Dinu Patriciu (P.N.L. aripa tînărâ) și Radu Berceanu (F.S.N.) nu au întrunit numărul de opțiuni necesar pentru includerea în Guvern. , CONSILIUL SUPREM AL APARARII ROMÂNIEI a hotărit desfășurarea, în a doua parte a lunii mai a.c., a unei aplicații de proporții în sudul Olteniei. Aplicația își are rațiunea în verificarea capacității factorilor și instrucțiunilor operaționale implicate intr-un sistem eficient de măsuri pentru protejarea teritoriului românesc, a oamenilor și animalelor, în cazul unui posibil accident nuclear la Centrala nuclearo-electrică de la Kozlodui. Cu sprijinul cadrelor din conducerea Armatei, a organelor de stat și ale puterii locale, specialiști din Consiliul republican de intervenție în caz de accident nuclear au făcut o primă recunoaștere a comunelor Dăbuleni, Bechet, Piscu Sadovei. Vom reveni cu amănunte. • IARNA '92 A ÎNCEPUT carierele și minele Regiei autonome a lignitului. Stocul de rezervă din buncărele termocentralelor se prefigurează a fi pentru prima dată in acord cu hotărirea minerilor de a-și ridica ln parametrii optimi calitatea muncii lor. Minerii nu mai vor să repete experiența dureroasă a anului '90, cind România fost nevoită să cheltuiască un miliard de dolari pentru cumpărarea de energie electrică! Directorul general al Regiei, domnul ing. Radu Mironovici, face un apel fierbinte Guvernului României, ca să deschidă liniile de date pentru susținerea investițiilor dein realizarea a nu mai puțin de 11 linii tehnologice din bazinele cărbunelui energetic oltenesc. După cum se vede, nici nu a pus bine piciorul pe SCARA noului său minister și generalul Victor Ion Stănculescu se va vedea confruntat cu adevărata față și forță a... mineriadei românești. Ii dorim, la început de drum, să-l țină bine chinga șeii devenirii energetice naționale. INCEPÍND DE ALALTĂIERI, 29 aprilie, in limbajul parlamentar, pe lingă mai vechiul și prea obositul CONSENS, au apărut alte două noi cuvinte care vor face, să sperăm, nu numai carieră lingvistică, dar și națională: FLEXIBILITATE ȘI INTRANSIGENȚĂ. De abia așteptăm ca distinsa intransigență să se adreseze astfel flexibilității : „Dacă ai demnitate, doamnă, dă-ți demisia!“ • POPORUL TREBUIE CONDUS, NU URMAT ! Supărat foc, domnul Ion Dumitru, din Craiovița Nouă, ne trimite o diatribă scrisă pe două pagini dictando, format clasa a V-a gimnazială, în reproșul formulat în plumbul literelor de către noi, la adresa indolenței și indiferenței craiovenilor, ce au scăpat din mîini curățenia propriului oraș, aducîndu-1 în starea unui gigantic container menajer, domnia sa ne trimite, in loc de greble și sape, o maximă celebră, care l-a obsedat pe Ceaușescu până la zidul execuției. Ne facem, mea culpa, domnule sugerant, dacă ne promiteți că nu vă veți împiedica in dinții greblei, așa cum vă împiedicați în gramaticile limbii românești. • IDENTIFICAȚI-L ! în fața intrării cimitirului Ungureni, domnul primar Constantin Bușoi a fost pus in fața unui act de vandalism dezarmant. Un craiovean se căznea din răsputeri să pună la pămînt un tei falnic. întrebat ce are eu copacul, craioveanul nostru a răspuns : „Fac ce vreau cu el, lini amenință casa. Ș-apoi taică-meu, l-a sădit!“. Primarul nu l-a mai întrebat dacă suferă cumva de complexul Oedip, dar noi suntem siguri că, în copilărie, maturul in cauză a căzut in... gap, din falnicul copac și acum își plătește cu toporul, polițele ! » PRIMĂRIA CRAIOVEI este hotărîtă să scoată la licitație piețele agroalimentare ale municipiului Conform Legii nr. 15/1990, prin concesionarea acestora se pot obține venituri deosebite pentru Casieria municipală, și așa pusă in fața unei serioase penurii monetare realizarea unor ambiționări de gospovidărire obștească. Grăbiți-vă, domnilor întreprinzători, concesionarea se face pentru... 20 de ani. Suficient timp pentru un dezastru financiar sau multiple afaceri en detaille și en gros ispititoare. » SOCIETĂȚILE COMERCIALE „Alia“ și „Coreal“ au declarat un război rece cu C.M.P. Craiova. Distinsa doamnă doctor Cornea (nu-i decit o banală coincidență de nume cu celebra „căciuliță" a Alianței Civice) este ferm hotărîtă să trezească la realitate conducerile celor două societăți. Se pare că povestea cu biberonul și cu pașii timizi ai nou-născutului n-au nimic de-a face cu igienizarea spațiilor servi tari și succes deplin, comerciale, doamnă doctor, in acest aspru și benefic dialog de sănătate publică! * VOM AVEA SIROP la pahar? Dacă proprietarii de rulote nu vor să se racordeze la rețeaua de apă și canalizare a orașului, riscă să li se ridice autorizațiile de funcționare și, o dată cu ele, s-au dus și frumoasele noastre vise— răcoroase din fierbințile zile ce se apropie. Racordați-vă, domnilor, și la Piața europeană, dacă-i nevoie, ca să nu fim puși în situația să scoatem limba de un cot alergând după o răcoritoare ca lumea ! ANUL II NR. ifii; CRAI v ■j o ir ¥.1 In mat, citiți rozeîe-nfînvest Scăldate-n aurul din soare. Popoarele sărbătoresc A muncii sfîntă sărbătoare * Sămbătrinita omenire în nedreptăți și în dureri E tinără ca-ntreaga fire Sub cerul ăulcei primăverii Noroadele prin cugetare în aiua dsia-și dau cuvint Și fiecare să-și însemneze el o brazdă de noroc ! Din idealurile voastre O, visători flămînzi și goi. Vor răsări ca niște astre Senine lumi cu oameni noi., Și-n vremurile acele sfinte Pămîntul poate va fi rai, Vor răsuna mai dulci cuvinte în cintecele lor de mai. MUNCITORILOR de TRAIAN DEMETRISCU Să șteargă tronuri și hotare. Să facă pace pe pămînt . Destule ori, destule patimi Ne-au dus la același crud omor. Săracii nu mai au nici lacrimi Să-și plîngă chinurile lor Și pină cind să ni se spună Același vechi cuvint nebun Că viața-i rea ? Se face bună Atunci cină omul este bun. Pămîntul este larg să-ndemneze orice om a-și lua un loc MIERCURI ! 1 MAI mi PAGINI - 5 LE! Farmacia nr. 26 a Spitalului orășenesc Băilești. Stăm de vorba cu d-na farmacist Eugenia Mateescu, deosebit de amabilă și gata să pună degetul pe rana : „Ceva predicaments mai aveai, grație autocraăii umanitare de la UNICEF (ultimul transport, pe la martir a.c.), în cantitate suficienta —i biseptul, ampicilina, tetraciclină, eritromicina, doxiciclină, penicilină, diazepam, soluții perfuzabile etc. .Lipsesc insă dezinfectantele,alcoolul sanitar, tinctura, perhidrolul; nu veți găsi la noi nici pansamente, nic fese, nici tifon...“. Nu îl găsim la Spitalul din Băilești nici pe dl director Marius Ciobanu. Spre ghinionul nostru, domnia sa se află în concediu, „are niște probleme de rezolvat“. .Sîntem însoțiți de dl. dr. Constantin Țenea, director adjunct, de d-na chimistă Doina Țenea. Soț și soție. O familie de medici dăruiți slujbei și, ne place să credem, clasicului jurămînt al lui Hypocrate. Dacât ami Tșîît freT TiypSl’Kilsr«î» necazuri aveau să se abată asupra nobilei meserii de medic, ar fi lăsat-o mai ușor cu jurămintul și ar fi pus mai mult osul la treabă... în secția ginecologie se operează. Secția dispune de doi medici ginecologi, un medic chirurg, un anestezist. Tifon, vată, spirt și fese s-au adus prin transfer de la Farmacia Negoi. Doar pentru o anumită perioadă. Sala de sterilizare pentru maternitate nu duce lipsă de... apă, in sensul că dacă nu curge, pică , robinetele sunt defecte, întreaga aparatură e veche. Montată în urmă cu vreo 14 ani. Avem și o explicație la obiect: „Nu, nu cred că e germană. A, uitați, e români"ea>fC?TvrVtori."cosidens: „Ce .yi facem . Ne lipsește duroflesul pentru garniuuri !". în sala de nașteri tînăra Luminița Ciocoiu, dinu Giubega, dă viață unui copil „pe cinste". Să-i trăiască ! Și tocmai cind credeam că avem mină bună cum se spune, sintem Cu VIRGIL DUMITRESCU BĂILEȘTIt S.O.S. — SPITALIZARLIA Una din plăgile trecutului s-a redeschis și singerează . Medicamente? — Da și nu! Materiale sanitare? — Nu, categoric ! ” Medicul Gheorghe Ghițulescu, revoltat: „Atita degradare ca acum n-a fost niciodată !“ — Salonul nr. 2 — chirurgie, luminat feeric cu... lanterne și luminări! . ..Sinceră să fiu, de-aș ști că mor, și de așa ceva nu m-aș folosi !“ O Piața Craiovei geme de hipoclorit, la Băilești mi s-a auzit încă de el... • împărțiți 6 kg de carne la 121 pacienți • Autosanitarele împinse de la spate , veniți și cu benzină de acasă ! • S-a găsit sponsorul rubricii noastre „Pînza de păianjen“ • Tovarășa inspector Ileana Brancuși, de la Centrul de medicină preventivă (fostul Sanepid), ne dă un ultim avertisment : „Dumneavoastră, ziariștii, v-ați cam luai nasul la purtare !“ Drumul spre Europa ! Incendiu la hotel „Minerva“? Despre licitarea unor unități ale societății „Jiul“ S A. (efectuată nr. 30.03. ’91), am scris, în numărul nostru din 04.04/91, articolul intitulat: „A câștigat... pursingeled“. Remarcam atunci unele neclarități și inadvertențe ale HG 140/191, venită să reglementeze,... în tandem cu 1228/'90, acordarea spațiilor HG comerciale in locație de gestiune sau închiriere. O primă carență era faptul că plicurile cu ofertele solicitanților se depuneau în momentul licitației, adică într-un moment in care unii știau clar că... sunt singurii participanți în al doilea rând. Hotărirea nu prevedea nici-o limită minimă de punctaj, eludindu-se tocmai scopul principal al licitației, acela de rentabilizare a activității unității respective și societății comerciale.• Intre timp, lucrurile au început să se complice și mai mult, uneori cu tente dramatice, în 15 zile trebuiau încheiate, parafate și semnate, contractele cu fericiții cîștigători. „Fericiți“ e un fel de a spune, pentru că nimeni (cu o excepție) nu a găsit resurse pentru a garanta sută la sută suma adjudecată... Binevoitor, Consiliul de Administrație al societății a prelungit termenul pina în 22 aprilie 1991. Alertat și de alte situații similare, Departamentul Turismului a transmis telexul 60343/18 aprilie 1991 și, o dată cu el, un procent mai... uman al garanției, 10 la sută. Se pare că această... „veste minunată“ a fost resortul care a scos la iveală, în toată nuditatea lor, intențiile și sentimentele doamnei Magdalena Lateș, administrator ai Hotelului „Minerva", vizavi de colegii de muncă. Amenințați cu șomajul... liber, 12 angajați (din cei 18) s-au adresat conducerii „Jiul" S.A., Prefecturii, presei locale (inclusiv Radio), spoțîind la iveală abuzuri, ale familiei Lateș, pe care pină acum, le-au suportat sperînd în menținerea locului de muncă. Marx se temea de burghezia proletară, dar pornit, săracul, pe un" drum pe care-l credea cu un singur sens și victorios, nu și-a mai pus întrebarea ce se intîmplă cu... proletarul socialist cind se vede, deja, patron ! E doar o metaforă, pentru că numai despre o familie proletară nu e vorba aici ,!... Conflictul ia o turnură... incendiară in ziua de 24 aprilie 1991, cind doamna Lateș, alertează conducerea Societății „Jiul" S.A. și Poliția, afirmînd „alarmatăl" ca „cei 12“ (nu e vorba de de Piața Comună !) vor să dea foc hotelului ! Alertați, deci, dl., director ec. Marin Buzata și reprezentanții Poliției se deplasează la fața locului. Alarmă falsă ! Credincioși sau nu, angajații hotelului și-au făcut cruce !... Oruim, se pare că d-na adminisator... se joacă cu focul... Și, dînsa a mai făcut o greșeală — se lingă, altele —, ce o poate aduce în fața instanței — cel puțin — pentru calomnie , cu ocazia alertării d-lui director Buzatu, a depus la secretariat și plîngere (nr. 1208/24 aprilie ’91) , din care cităm : „Personalul disponibilizat, in urma preluării a 3 la sută din personal, reprezintă un real pericol pentru patri al GENDELCEA v# • priza de paianjen în loc de... editorial Părerile prudente elimină greșelile, dar uneori și adevărul. Părerile îndrăznețe au, se înțelege, mai multă șansă de a opera vertical în realitate. Cum trebuie procedat? Ce spune Noica, pierind de la Kant, ca să știi care e adevărul despre un lucru, trebuie să ai acordul , cu acel lucru. Deci, orice adevăr e despre ceva , orice adevăr e material. Ce poate să însemne adevărul, ața formal ? • Există realități, nu realitate. Există adevăruri, nu adevăr. Către adevăr înaintez, precum Janus , cu o față, privești înainte, cu cealaltă față privești înapoi. Nu este exclus ca el, adevărul, să se afla, pa undeva, pe la mijloc. Dar’cine știe unde anume exact? Fiecare dintre noi e îndemnat să arate cu degetul undeva ori altundeva , aici sălășluiește adevărul, acolo face victime minciuna. Ori eu, ori nimeni! Articolul de ziar, presa în general, durează prin adevăr. Ca rezultantă a tuturor posibilităților, a tuturor variantelor. Un om egal o șansă de a cîștiga acordul cu lucrurile. Uneori inedită, alteori un pas pe loc. Misia noastră e să curățim capătul oxidat, să împingem cunoașterea înainte.. Nu uitați insă, trăim un timp al tuturor posibilităților și culorilor spectrale, de la schimbarea la față pina la prăbușirea interioară. Falsul poleit a atins cote în care nu am fi crezut o dată cu aerul reavăn de după revoluție. Decembrie ’89 ni l-a acoperit pe purtătorul de flamură, cu stemă decupată și ni l-a descoperit pe... Terențiu:. „Homo sum et humani nihil a me alienum puto“. Intr-adevăr, suntem și nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e străin. Nici măcar corupția. Din păcate. Prietenul meu Judex apelează mai nou la formule de exorcizare : „Sedrahom și Misadom și Avednag, oprescu-te, diavole. De cind sunt, n-am pomenit atîtea dosare. Fiul își ucide tatăl, tatăl își pingărește fiica. Fiara din pui scoate cuțitul, îngerul din om doarme!“ De-aici și pină la telefonul matinal din redacție e doar o aruncătură de băț, o obhiadă a clipei, nu numai dumneata prietene — care scoți banul din buzunar, și ne citești, și ne aperi ai gustul amar că nu toate cuvintele sună la fel de adevărat. De un singur lucru însă te încredințăm, că acordul cu lucrurile eu noi înșine.. VIRGIL DUMITRESCU Io suia cinematografului fumul: .Alse dragi", in afara lui mașini Hit vis parcate dinadins ? Foto : Ilie Alex. , Ttisîeie festinuri ele lucidității CUua , muncitoare numai. .. merge in Paradis. Împreună cu ițarii, ea traversează răsplntia încă încețoșată a tranziției spre normalitate. O tranziție dură, asemenea trezirii bruște dintr-un coșmar. Față de clasa muncitoare, țara are mari datorii. La rindul său, clasa muncitoare are mari datorii față de țară. Toate clasele, păturii... sociale sunt — sau ar trebui să se considere — angajate în circuitul sensibil, lucid al unor imense datorii reciproce. Este, mai iutin, datoria de a înțelege. Apoi — și numai in temeiul " clar al discernămintului — este dreptul I și obligația de a opta. Ar urma implicarea— activă, sinceră, convingătoare, mai ales, prin calitatea ei. Sunt vorbe care nu ni se vor pârei, chiar cu totul noi. Și prin asta supuse îndoielii. Dar sunt vorbe .. uzurah? de învelișul, festivismului înșelător, izvorîte din amara goliciune a stării in care ne aflăm și care ne convoacă disperat in imperiul lucidității. Decembrie ’89 a năruit, instantaneu precum iin seism, castelul din curti dn joc al unei enorma si tragen farse istorice. O farsă care a înghițit lacom, absurd și nu rareori sângeros, tinerețea, sau viața întreagă a unor generații. I Au ridicăm din colb și, trecînd du-ne încă la ochi, constatăm că, j cel puțin in ce privește situația economică,trăim intr-o țară nefiresc de înapoiată pentru dimensiunile ei și pentru așezarea sa europeană. De 1 Mai se obișnuia să se invoce tradiții muncitorești care [UNK]. u.tîtna cite vor U existat. Lato? vna va trebui să reconstituie cu calm și detașare totul — servenț spre a legitima absurdul unui sistem politic, străbi firii oamenilor și locurilor, ambiționînd paranoic spre un „vis de aur" ce ițui era al nimănui. Noi nu putem chitii ceva, durabil decit, in solul tradiției, care nu ne lasă să uităm un s intem, totuși, un popor evoluat, într-advăr, spiritul care a pătruns in spațiul acesta balcanic la mijlocul secolului trecut și a fost sursa conștiinței de sine interbelice, șansa, civilizării noastre, este cu adevărat prezent — în confruntare cu mizeria adunată ■?, ' ■?, peste ni ■•coni'. Revoluția — cea adevărată, străzii — și alte câteva momente a luminoase, de demnitate ce i-au urmat, ne dovedește că această ADRIAN FULGA (Continuare in pag. a II-a) ____ __ • Luni, 29 aprilie a.c., la sediul organizației județene Dolj a Partidului Socialist al Muncii a avut loc o adunare festivă dedicată zilei de 1 Mai. Au participat membri comisiei de control și revizie ai partidului respectiv, comisiile de lucru, activiști obștești, reprezentanți ai sindicatelor boljene și ai tineretului. Adunarea a fost deschisă prin intonarea „Internaționalei". Despre semnificația zilei de 1 Mai a vorbit Marin Iunsu, președintele organizației județene. In final s-a câitat „Deșteaptă-te, române !“ Aventuri In miez de noapte * Vineri spre simbătă, la sediul Poliției municipale, maiorul Luchian Mitran, locțiitor al comandantului, dă semnalul unei acțiuni de rutină pe raza municipiului. Participă ofițeri judiciari din serviciul de pază și ordine, subofițeri sectoriști, agenți de circulație, ostași din trupele de jandarmi . Rațiunea acțiunii : noaptea se produc, de obicei, furturi din avutul public și privat, se comit, sub influența alcoolului, acte de violență, violuri, tîlharii, sub influența alcoolului, acte de Mașina rulează ușor. Centrul Craiovei este aproape pustiu. Becurile cu vapori de mercur împrăștie o lumină de felinar racordat la rețeaua de... înaltă tensiune. Pe "Lipscani, restaurantul ..Oltenia" este pustiu. Peste drum de el, sus, la etaj, o firmă strălucitoare — „Europa“. Cum o arăta Europa aceasta craioveană situată pe ulița Lipscanilor? Maiorul Luchian Mitran nu știe, nu a trecut încă pragul acestui local de noapte. Urcăm treptele unei scări interioare. Luminozitate stranie, dublată de o culoare albastră, metalizată, cam dubioasă, pe pereții laterali. In fine, suntem lupți în primire de o orchestră dezlănțuită. Rock-and-roll. Stația orchestrei revarsă intr-un spațiu de patru pereți, ai unei foste sufragerii pașnice, un tumult fonic care ar ridica in picioare un stadion de fotbal. Domnul Eugen Marinescu, proprietarul localului, ne zîmbește dintr-un chip neguros, ce etalează o mustață de polcovnic polonez, pornit ca regele Sobiescki să recucerească Europa, invadată aș ION nOBRESCU (Continuare în pag. a Tî-a) , turci. Ne spune ceva. No, ne facem, că pricepem, imposibil să ne înțelegem în vacarmul fonic. La mese, chipuri tot atît de neguroase, ca ale patronului. Coborim repede. Aerul nopții se face bine. Este ora 23. Prințul semnal la bordul mașinii. Pit. major Constantin Blaga comunică : un autoturism, al cărui număr de înmatriculare nu reușește să-l identifice, nu a oprit la semnalizarea regulamentară. Circulă cu cestib CI sută la oră. Se îndreaptă spre strada „Lomonosov“. Sunt alertate echipajele care patrulează in preajmă. Intrăm și noi în cursă, în fine, chiar pe strada „Lomonosov“, autoturismul este silit să se oprească din cursa contra cronometru și să parcheze. Sosim chiar în momentul când conducătorul autoturismului își prezintă actele la control. Se numește Minel Prodan, electrician la T.C. Dolj. Abia se ține pe picioare și respirația îi miroase ca un bar devastat în mașină, zgribulit de jSPORJ • SPQRL » ^SfPRT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Astăzi pe Stadionul „Central“, incepind cu ora 14,30 in returul sferturilor Cupei României la fotbal: UNIVERSITATEA CRAIOVA _ DINAMO BUCUREȘTI Privind în trecut cu miniéi Iubiți Craiova ! Fiți atunci, astăzi, lingă brazda Stadionului „Central“ pentru a trăi o nestrunită bucurie. Fiți vuietul care să-i poarte pe „alb-albaștri“ spre malul izbînzit! Fără să ne dăm seama, aprilie și-a topit buzele în ciorchinii de liliac care scriu sub lumina calmă a zilei numere lunii mai. Sîntem într-o lună in care sufletul îmbrățișează pomii, ierburile și fotbalul, straina noastră plăcere. Mai este luna finalelor cupelor europene intercluburi, este luna celor două mari și decisive „ciocniri" dintre Craiova și Dinamo, aceste două pietre tari dintotdeauna da fotbalului nostru. Rivalitatea celor două cluhuri are vechime și dacă Ană în urmă cu un deceniu se putea nădăjdui la o confruntare sportivă între amintitele protagoniste, în anii din urmă lucrurile s-au complicat enorm și imixtiunea ticăloasă a puterii în destinul confruntărilor a amputat orice idee de fair-play. Indiosincrasia reciprocă a celor două grupări impulsive s-a perpetuat și amplificat în timp, deși victoria Craiovei asupra garonatei sale adversare, pe „Central" in toamna lui '89, anunța, parcă, sfirșitul „erei glaciare". Dăruiți CU MERCEA € ANTAR „ZI DE VIRĂ“ IN lARELIMINARIILE LUI EURO '92 Astăzi sunt programate, pe continent, mai multe meciuri, extrem de importante, în preliminariile lui EurO '92. Dar iată programul complet al „miercurei europene": Albania—Cehoslovacia (gr. I), Bulgaria—Elveția și San Marino—Scoția (gr. a II-a); Italia— Ungaria și Norvegia—Cipru (gr. a III-a); Iugoslavia—Danemarca și Irlanda de Nord—Ferne (gr. a IV-a) ; R.F.G.— Belgia (gr. a V-a) ; Turcia— Aligea și Irlanda (Eire)—Polonia (gr. a V-a). 1 ’ f ■ 1 Giobetrotter VIEtNAM. Sporește neîncrederea în conducătorii comuniști Pe măsura apropierii celui de al VII-lea congres al Partidului Comunist programat din Vietnam (P.C.V.), să se desfășoare in luna mai a acestui an, criticiie la adresa imobilismului politic al conducerii partidului au devenit tot mai virulente. Sintetizând fenomenul, renumitul istoric Nguyen Khac Vien, fost director al editurii vietnameze in limbi străine, afirmă într-o scrisoare deschisă, publicată la Ho Și Min (fostul Saigon) că. „poporul... .-.-a pierdut încrederea în eșaloanele superioare“. El subliniază că Biroul Politic și celelalte organe de partid sînt alcătuite exclusiv din oameni „fie foarte bătrini, fie bolnavi,... cu o gîndire ori un stil de muncă prea învechite, incapabili să țină pasul cu evoluțiile actuale..., incapabili să asimileze noile probleme“. De aceea — scrie Nguyen Khac Vien — ei trebuie să cedeze locul, adăugind că "acum în Vietnam (ca și in alte țări care au cunoscut sau cunosc comunismul) „intrarea in partid are drept scop ascensiunea pe linie profesională“ și că „abundă numărul oportuniștilor din partid“, că „fiecare lider este înconjurat de un grup de lingăi servili, in timp ce oamenii cinstiți sunt marginalizați, descurajați". îeri apreciază că „absența democrației din partid și societate a dus la îndepărtarea unor oameni devotați“, intre care a colonelului Boi Tin. Acesta a fost exclus recent din partid și demis din funcția de redactor-șef adjunct al principalului ziar al P.C.V., „Nican Dan", pentru de VASILE GORNEANĂ (Continuare în pag 8 IV-a) Numărul următor al ziarului nostru va apărea mîine, 1 mai 1991.