Cuvîntul Libertății, iunie 1991 (Anul 3, nr. 383-403)
1991-06-01 / nr. 383
r Oameni, opriți-vă o clipă respirația. Renunțați, fie chiar si pentru o singură clipă, la patimile și deșertăciunile cotidiene, Priviți copiii în ochi. Cu căldură. E ziua lor, Priviți și intrebați-vă ce faceți, ce veți face pentru prezentul și pentru viitorul lor! i ultrascurte • SURPRIZE DE 1 IUNIE. Societatea comercială ,,LEMON“ S.A. Craiova a livrat ieri primele cantități dintr-un nou sortiment de băutură răcoritoare șc LE COLA cu arome și concentrate fabricate de firma GIV AU DAN (Elveția). Noua răcoritoare poate concura celebrul pepsi. Preț de livrare: 9 lei sticla de li. 1. Astăzi și tniine, veți găsi „LECOLA“ in Piața Centrală. Și veți mai putea procura, din același loc, un alt sortiment inedit pentru craiovenii „MANGO“. Dr. Marin Radu, directorul Societății „LEMON“, ne-a încredințat că, in luna iunie, vor fi livrate, prin punctele și magazinul întreprinderii, 160 000 sticle de „LE-COLA“ și 50 000 sticle de „MANGO“. • Filiala Dolj a V: Societății „SALVAȚI COPIII“, în colaborare cu „RED BAHNET“ (Danemarca), patronează expoziția de desene ale copiilor al cărei vernisaj are loc azi, ora 10, în foaierul Teatrului Național din Craiova, și spectacolul artistic organizat tot azi de la ora 11, la Teatrul de Păpuși. • STAREA SÂNÂTÂȚII FOTBALISTULUI ARGENTINIAN DIEGO MARADONA este într-o vădită ameliorare, fără să fie nevoie de spitalizarea statului argentinian. Maradona urmează, la domiciliu, un tratament de dezintoxicare, în urma consumului de cocaină. Medicii susțin că pacientul lor suportă Bine absența drogului. • FIDEL CASTRO, președintele Cubei, a fost propus drept CANDIDAT LA PREMIUL „LENIN" PENTRU PACE pe anul 1991 de către renumitul arhitect brazilian Oscar Niemeyer, el însuși laureat al respectivului premiu acordat de Guvernul Uniunii Sovietice. UNUL DIN FIII PREȘEDINTELUI LECH WALESA, Przemyslasv, în vîrstă de 17 ani, trebuie să compară IN FAȚA UNUI TRIBUNAL AL POLIȚIEI pentru conducerea în stare de ebrietate a unei ...biciclete. Întorcîndu-se acasă, după ce consumase incognito doi litri de bere intr-un bar oarecare și rulînd în zigzag (pe stradă, nu prin paginile revistei bucureștene) pe bicicleta sa, tinărul a fost oprit de o patrulă a poliției și condus la comisariat, pentru lipsa actelor de identitate și a permisului de conducere a bicicletei... El este pasibil de O AMENDA DE NUMAI UN MILION DE ZLOȚI. Nu vă speriați , e vorba de 100 de dolari. Pentru că polonezii ne-au luat-o cu mult înainte in ceea ce privește șomajul și inflația. Să le urmăm mobilizatorul exemplu, dînd, astfel, încă o lovitură de grație imperialismului intrat în putrefacție . • După aproape 15 de ani, România, a redevenit membră a Comisiei de drept internațional privat de la Haga, alături de alte 36 state membre. Reprezentanți a 15 țări europene si-au exprimat, intr-o declarație comună, SOLIDARITATEA FAȚĂ DE EFORTURILE PE CARE ROMANIA LE FACE PENTRU A DEPĂȘI PROBLEMELE DUREROASE cu care este confruntată in domeniul adopției internaționale. • Incepînd cu data de 15 mai a.c., autoritățile române au aplicat RESTRICȚII ÎN CIRCULAȚIA TURISTICA SAU TRANZITUL CETĂȚENILOR CEHOSLOVACI PE TERITORIUL ROMÂNIEI, ca urmare a extinderii gamei restricțiilor față de cetățenii români, impuse de cehoslovace . ASOCIAȚIA autoritățile SURZILOR DIN ROMÂNIA, cu avizul Secretariatului de stat pentru handicapați organizează, la Craiova, in perioada 5—9 iunie a.e. o nouă ediție a CUPEI PRIETENIA, acțiune la care și-au anunțat deja participarea 11 școli din întreaga țară. Ca gazdă a fost desemnată Școala specială pentru hipoacuziei din Craiova, care pe această cale o invită pe toți cei interesați la manifestările amintite. Poate la concurs își anunță participarea și niște... sponsori. • DOAMNA JURIST RODICA IANESCU, membră a Comisiei de împroprietărire la nivelul comunei Predești, este foarte scumpă la vedere. „Nici nu știm cum arată la față, ne-a informat dl. Marin Puian, secretarul primăriei. Gr, noi ne confruntăm zi de zi cu fel de fel de probleme, mai ales că păunului nu ajunge și resimțim la tot pasul nevoia ca oamenilor să le fie explicat unde au și unde nu au dreptate“. Doamna Rodica. Predestiul este foarte aproape, achitați-vă de obligațiile remunerate pe care le-ați asumat. • Locatarii cartierului Craiovița Veche se întreabă, și pe bună dreptate, dacă CEI DE LA I.R.E. AU DEVENIT... ARHEOLOGI. Incă dinainte de lucrătorii respectivei instituții au Paști, tras un trotuar pe o porțiune de dis1.5 km pentru a îngropa un cablu de 6 kW. Oamenii apelează la grăbirea... asfaltului, nu de alta, dar ca să poată continua... desfundatul. ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI Un imn mai presus între „Copilul — spune Victor Hugo — este un astru in miniatură“, iar „copilăria — o imensă nevoie de mirare“. Și pentru că această minune s-a născut dintr-o lacrimă, omenirea i-a închinat o zi înaltă, din cel mai vegetal anotimp, ca semn al devenirii noastre continue in Univers. Căci I IUNIE nu este numai un hotar intre anotimpuri, ci mai ales un moment al sincerității față de noi înșine, al curajului de a ne privi in față prin ochii dureros de curați ai copiilor noștri. Al aducerii aminte că aceta, pe cerul candorii, ară stele de care noi am uitat, după cum adesea uităm să ascultăm glasurile înmiresmate de care sufletul nostru are atîta nevoie ! Cine, oare, nu se infioară de bucurie ascultină acest imn care urcă din adîncurile sale pînă pe culmile vieții ?! Cite răni ale lumii, produse de războaie, răutăți și dezastre, nu s-au vindecat prin aceste făpturi ? ! Cineva simte că fiecare copil este o mare șansă Vilit, rădăcinile s-au înfipt mai adinc în pămint .• iiurile de s-au dus mai departe in mare, ne-a rămas destulă apă izvoare, pe care ne-o acordăm In fața trecerii nemiloase a vremii ? ! Iată, deci, cîteva dintre semnificațiile acestei zile, căreia oamenii, cu toată oboseala și grijile de care sînt stăpiniți, îi dau atenția cuvenită, stringind iarăși ,pentru o clipă rîndurile. Cum s-a întîmplat, de curînd, la întreprinderea de Avioane S.A. Craiova, unde Consiliul de administrație și Sindicatul liber au organizat un program sportiv susținut de copiii lucrătorilor de aici. Deși poate părea surprinzător, este vorba de un program demonstrativ de judo, oferit de Asociația „Șoimii“ (in aer liber, pentru că asociația nu are sală). „Principiile acestui sport afirmă că el reprezintă calea supleței, a perfecțiunii umane, lupta pentru adevăr, frumos și bine, un mod de a apăra viața fără a face rău. Să ne aducem aminte mai FLOREA Mit (Continuare in pag. a II-a) Grinele noastre le alintă și le îngrijesc cu minți pricepute și aspre. Ei sînt părinții roadelor în e care, le așază cu dărnicie pe masa prînzului tuturor. Osemintele lor în țarina afinată -coloană a permanenței noastre. LOREDANA PÎRVU, Clubul Copiilor și Elevilor Craiova Premiul Ziarului „Cuvintul Libertății“ la concursul de creație literară „Elena Farago“ Istorie Țăranii Dușmanii n-au putut să ne ia țara nici in picioare, nici pe picioare. Frunzele de-au fost smulse de I Ușmanii n-au putut văne in țara idei in picioare, "iei pe picioare... /a Prim ■ [UNK] < - SUMAR ; • Magazin : Horoscop ; Anecdote cu și despre copii; Aria sportului • Avancronică fotbalistică : Pe malurile Dunării... • Cine primește ajutor de șomaj • Sîntem pe recepție • Argus • Publicitate. CRAIOVA ANUL II nr. 383 SIMBATA 1 IUNIE DUMINICÃ 2 IUNIE 1991 4 PAGINI -5 LEI % I Duritatea meseriei impune statornicia oamenilor ? ® Condiții deosebit de grele, dar oamenii nu se dau în lături • S-au înregistrat beneficii de peste 1,5 milioane lei • Baza materială rămîne și aici o piatră grea de trecere prin sectoarele de producție ale Societății comerciale ’.FONTANEF S.A. Băilești (fosta întreprindere de piese turnate) dă imaginea muncii dure a oamenilor din sectoarele calde, care în fața cuptoarelor par sortiți unui iad fără ieșire. Privindu-i, uiți și de sporurile de salarii pe care le obțin (de muncă grea, pentru toxicitate, suplimentarea concediului, de odihnă etc.). Pentru că, de peste 15 ani de la înființarea turnătoriei, condițiile încercare # Beneficiari care uită să-și achite facturile • Soluții pentru alte activități și cooperare la export de muncă au rămas aceleași, intre multe altele, lipsind aici ventilația, imperios necesară. Cu toate acestea, oamenii nu pleacă din unitate, s-au obișnuit oarecum cu gîndul că nu se obține așa ușor un loc de muncă peste tot șomajul bate la ușă. In meseria de bază, cea de turnător-formator, au mai fost angajați vreo 40 de muncitori, iar din alte unități muncitorii sunt tentați să vină să lucreze aici. Pentru ea, după cum ne spunea domnul Trifon Popescu, director comercial al societății, se studiază posibilitatea desfășurării și MARIN DUMITRU iar (Continuare în pag a all a) ICOANA Sâ fi avut femeia aceea 30 de ani și abia de nuscose. Să fi trecut două săptămîni de cind dăduse viață unei alte vieți, murind și înviind de tot atâtea ori. Bărbatul li era bolnav de plămîni, iar cind mergea prin curte i se adunau muștele la gură. Și s-a sculat femeia lui așa din pat, bolnavă, ca să-și sape via. .Era pe la jumătatea zilei cînd am trecut pe acolo. Și parcă-n friguri și-n neștire urca șî cobora femeia sapa. I-am ■luat seama. Era un fir de femeie slabă și firavă, îi luam seama. Pe pulpele ei, în jos, curgea sîngele. Curgea așa cum curge ceara pe trupul luminării care arde. Șî a dat așa cu sapa-n vie trei zile-n șir. Și era căldură mare, fierbea și apa in ulciorul ce-n loc de dop avea un ghem de frunze verzi. După o săptămînă, dimineața, au găsit-o cu pruncul culcat, pe brațul drept Încremenit îmbrățișare. Copilul nu știa nimic, sugea la sînul mamei moarte laptele ei acuma rece. Și avea o pensie de C.A.P. — cinci lei. Și a trecut o bună vreme de atunci, o bună vreme. Și nu pot să uit cum da cu sapa-n vie și cum curgeau puterile din ea ca ceara pe trupul luminării în jos. Cum va fi arătat ea moartă, cu mina dreaptă îmbrățișînd copilul ce sugea? Treizeci de ani să fi avut ICOANA asta, pe numele ei de botez Gherghina. MIHALACHE TUDORICA Festivalul „MARIA TA VASI “ '.■.ViW.’íV.,.V,'.,,NW.,.W.V«V.AV,V.V.,1V.V.V.’.V'‘”.'.W.V>V.,,V.,.V.V.'.V>V.V-V.’.V.Vi,«V.V.' Tineretea fără bătrînete a cîntecului popular Al patrulea concert-concurs Și cea de-a patra seară Festivalului „Maria Tanase“ s-a a constituit, cum e firesc, într-o sinceră și cuprinzătoare pledoarie în beneficiul cîntecului nostru popular. Varietatea repertorială, bogăția și diversitatea stilurilor de interpretare, policromia costumelor au demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, perenitatea minunatelor noastre tradiții folclorice, sugerînd și trecind în metaforă tinerețea fără bătrînețe a doinelor și baladelor, a cîntecului legat d întotdeauna de starea de suflet, a acestui popor. Ceie 20 de capeuranți, din numai puțin de 17 județe, au contribuit la rotunjirea unui spectacol deosebit de atractiv, cu aportul substanțial și decisiv al Orchestrei de muzică populară a Radio-Televiziunii Române, (dirijor Paraschiv Oprea). Ca de fiecare dată secvențe din spectacol au fost transmise direct pe micul ecran. Vom reda și noi, in cele ce urmează, o parte din impresiile sălii de spectacol, în timpul celui de-al patrulea concert-concurs. Zaharia Elena (Caraș-Severin) a prezentat două piese din zona de interferență Mehedinți? Gorj , „Balada Ancăi" și sârba „Of, noroc, noroc, noroc“. Costumul etalat a cuprins poala, cămașă și fustice de culori sobre, negru-alb. Participantă pentru a treia oară la Festival, Ariton Maria (Vaslui) a impresionat cu colindul cu clopoței „Crenguță verde de brad", dar și cu a doua piesă („Iar mă bate mama bine“). Repertoriul, ca și costumul în alb-negru-roz, specifice zonei. Negrești (Vulturești). Deținătoare a trofeului „Argeșule, plai de dor“ (ediția 1988), Chircu Olimpia (Cluj) a interpretat cu sensibilitate „Balada celor șapte frați“ și un cîntec de nuntă, cu acompaniament, bine dozat, învățătoarea Frigioiu Steriana (Galați), zonă despre care pînă acum am consemnat lapidar, a intrat în grațiile publicului cu o doină (poem social) de efect („De la Prut și mai la vale“) și o sîrbă așezată („Mult mă-ntreabă inimal, cîntată, ca să fim exacți, pe limba de jos a Moldovei, strict individualizată prin accentul care cade pe cuvînt. Au mai evoluat, cu priză la public și juriu : lancu Daniel (Alba), Doagă Doru (Argeș), loan Brie- Doboliean (Covasna), Obiban Nicoleta (Constanța), lancu Sălăjan-Dinu și Petruș Elena (Sălaj), Petre Mițu Stoian (Mehedinți), Băbuș Marian (Ialomița) etc. Trei prezențe valoroase și din județul Dolj : Minciu Mîz-VIRGIL DUMITRESCU (Continuare In pag. a IV-a) Indiscutabil, punctul forte al recitalurilor hors-concours l-a oferit Dumitru Fărcașu, al cărui debut a fost străluminat, în urmă cu mai bine de trei decenii, de steaua norocoasă a întilnirii cu Maria Tănase. Taragotistul nepereche (descris de pe mirificele plaiuri transilvane), ale cărui concerte constituie, de fiecare dată, veritabile sărbători ale melosului popular românesc a fost intimpinat și răsplătit, aici, in Cetatea Băniei, cu tumultuoase ropote de aplauze — așa cum, de altfel, se petrece peste tot, în țară ori peste fruntarii, pe unde hălăduiește cu taragotul său fermecat. Harul său interpretativ este, atât de mare, profesionalitatea — desăvirșită, iucit din taragot —; devenit vocea-i fundamentală — Fărcașu știe a face să înflorească stropii de rouă ai doinelor, cuiburile rotitoare ale horelor, jarul drepre- Dumitru Farcașu... sibit al învîrtitelor și sirbelor ori sunetele răscolitoare ale unor cintece străvechi de cînd lumea, care grăiesc despre istoria Transilvaniei, nu rareori trasă pe roată... Și de astă-dată ne-am convins că pentru Dumitru Fărcașu taragotul reprezintă mai mult decât un mod de a respira. Reprezintă un mod de A FI — un modus vivendi. Reprezintă graiul (fără cuvinte) al unui om căruia nimic nu-i poate fi străin din „tot ce mișcă-n țara asta, rîul, ramul...“, al unui fel de a exista, profund românesc, în deplină consonanță cu natura și istoria, cu Cosmosul însuși. Lăsîndu-te furat de dorbota sunetelor armonioase ce răsar din taragotul lui Fărcașu, poți înțelege in profunzime elementele definitorii ale spiritualității românești de-acum și dintotdeauna, ale matricei ancestrale pe care Lucian Blaga o numea „spațiul mioritic“. DAN LUPESCU Lapas, pe artera privatizării și unde putem începe sondajul nostru din Craiova decit pe „artera privatizării“, — e vorba desigur de stil Lipscani, iar aici de la „Modest“ primul magazin particular deschis. In municipiu în iulie 1990 de Elena-Mariana Vărzaru. Așadar, intram cu greu printre mulțimea de cumpărători, observăm ordine (citm se poate țipea un magavoir, toucher, se vend mieux“, adică „Tot ceea ce clientul poate vedea, tot ceea ce poate atinge, se vinde mai bine“. Și nu s-ar putea zice că nici privatizații de pe Lipscani n-au avut becuri din moment ce, așa după cum ne-au informat domnii Gheorghiță Penuș și Valerian Sandu din cadrul corpului de control al Primăriei Craiova, numai în luna / SOIMPAUEL(K COTIDIAN zin cu sistem clasic de vinzare) și... lumină cită trebuie. Practic a fost cam singurul magazin din cele peste 20 cite am văzut unde iluminatul și-a găsit o rezolvare corespunzătoare. Tavan vopsit în alb și bleu, iluminat indirect la rafturi pentru a se evita umbrirea obiectelor. în multe magazine privatizate se pare că nu se știe unul din principiile fundamentale ale comerțului (stabilit chiar și între cele zece cerințe ale vânzării de către cei 1000 de comercianți belgieni) și anume : „Tout ce que le client pent mai ei au vândut 2 310 becuri la prețul de 50—75 lei pe cînd magazinele de stat craiovene n-au vândut nici unul cu prețul de 17—21 lei! Că, nu le-au avut! Intre magazinele cu o estetică deosebită și cu o etalare realmente inedită a mărfuriilor se află indubitabil „IESTAR” (deși aici încă se mai vinde pe valută!) și cel cunoscut sub denumirea de „Eurostar" (în local TON DIACONI (Continuare în pag. a fîT-a) I PREFECTURA JUDEȚULUI DOLJ ANUNȚA : 1 $ Referitor la aplicarea LEGII FONDULUI FUNCIAR 1 Ș NR. 18/1991, rugăm toți cetățenii să nu depună contestații la prefectură; potrivit prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 131/1991, contestația se depune la primăvaria la care s-a depus cererea pentru solicitarea teremi $ lui și numai după ce comisia comunală a afișat listele $ ® cu persoanele care vor primi teren. § Adio, Tratatului de la Varșovia! Pactul de la Varșovia ar putea fi dizolvat la o întîlnire la nivel înalt în luna iunie a.c. a anunțat secretarul general, al organizației, ministrul adjunct de externe al Cehoslovaciei, Zdenefc ■ Matejka. El a apreciat că o reuniune a Comitetului Politic Connsultativ al Pactului ar trebui să aibă loc la Praga la începutul lunii iunie. Se va da, astfel, curs Declarației reuniunii din februariie a miniștrilor de externe și aS apărării din cele șase țări participante la acest Tratat. „Ținînd seama de transformările profunde ce au loc în Europa și dînd curs hotărârilor consfătuirii Comitetului Politic Consultativ de la Moscova din 7 iunie 1991, statele participante la Tratatul de la Varșovia, acțîonînd ca state suverane și egale în drepturi, au hotărît lichidarea organelor și structurilor militare ale acestuia pînă la 31 martie 1991“ — menționa cel mai important paragraf al Declarației miniștrilor de externe și ai apărării. Deși cu o întîrziere de doua luni, ia sfîrșit, deci, încă una dintre anomaliile „războiului rece“ care a divizat bătrînul nostru continent mai bine de patru liceenii, înființat în mai 1955, in aparență ca o contragreutate in Pactul Atlanticului de Nord (NATO). Tratatul de la Varșovia consfințea, în fapt, dominația nemijlocită a Moscovei asupra acestei părți a Europei. La început, el reunea opt state : Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia, România, Ungaria, și Uniunea Sovietica. După marea schismă ideologică dintre Moscova și Beijing, Albania a părăsit, insa, Tratatul (1968), iar participarea R.p.G.-ului a încetat automat în noiembrie 1990, deoarece încă de la înființarea alianței guvernul de atunci al acestei țări declarase că, în cazul creării Germaniei unite, angajamentele celor două state germane, asumate de ele prin orice tratate și acorduri politico-militare, își vor pierde valabilitatea, înăbușind revoluția din Ungaria (în anul 1956), trimițînd, trupe VASILE GORNEANU (Continuare în pag. a Il-a) ORARII MAGAZINE Astăzi, sîmbătă, sunt deschise, între orele 6,30—19,30 următoarele opt unități alimentare din rețeaua „Alfa S.A.“ : 1 — B.I.G. Valea Roșie; 3 — „Jiul"; 4 — Sărari-Siloz; 5 și 6 — Craiovița Nouă ; 7 — Rovine; 12 — Brazda lui Novac și 15 —* Casa de comenzi. între orele 6—17 sunt deschise absolut toate centrele de pîine din Craiova, inclusiv „cuptoarele de aur“ de la fabricile de pîine din Calea București și strada Păltiniș. Mîine, duminică, pîinea o vom putea procura, numai între orele 7—41, de la patru unități: nr. 2 — strada M. Kogălniceanu ; 9 — Piața Gării, 21 — Piața Centrală și 39 — Craiovița Nouă. Magazinul „Mercur“ are deschisă azi alimentara Intra orele 7—12, iar celelalte raioane funcționează între orele 8—12. STAȚIILE „PECO“ Stațiile „PECO“ au următorul program: * 1 — Calea Severinului — non-stop j Calea București — azi, # 2 — mîine Caleidoscop informativ și luni intre orele 6—21 . * 3— Romanești, numai azi, 9—17. » „Jiul“ — azi, orele 6—21 și mîine, orele 9—17. Stația CALAFAT — azi, mîine și luni, între orele 6—21. SERVICII • Oficile poștale din Craiova sînt deschise azi, pînă la ora 14. Cabinele telefonice au program și azi, și mîine, între orele 7—22. • Defecțiunile la instalațiile sanitare din apartamente se semnalează în telefonul 16702, iar orice funcționare incorectă a instalațiilor de gaze, la telefoanele 33374 sau 32414, indiferent de oră. # Azi sînt deschise toate unitățile „Pop-service“ din domeniile foto, reparații radio și televizoare, precum și Unitatea nr. 1 Ceas, de pe strada Lipscani Miine, sunt deschise toate unitățile foto, iar pentru repararea diverselor obiecte electronice, numai Unitatea nr. 1 (telefon 32067). TOPUL PREȚURILOR Cu sprijinul domnului Dumitru Steriea, administratorul piețelor, tîrgurilor și odoarelor din Craiova, am alcătuit un top al prețurilor practicate de particulari în piețele și tîrgurile dlejene, la mijlocul acestei săptămâni ; cartofii noi — 30—35’ leit kg; cartofii de toamnă — 12— 15 lei/kg ; ceapa verde — 50 lei/ kg ; ceapă uscată — 40 lei/kg; fasolea uscată 50 lei/ kg; varza nouă — 30— 35 lei/kg ; varza murată — 25 lei/kg; usturoi uscat — 60 lei/ kg; ridichii și morcovi — 35 lei/kg; ciupercile — 40 lei/kg; castraveții noi — 35 lei/kg; merele —■ 30 lei/kg; miez nucă — 300 lei/kg; cireșele — GOTO lei/feg; prune afumate — 70 lei/kg; brînză vaci — 70—80 lei/kg ; brînză oi — 80—90 lei/ ION DIACONU Continuare In pag. a IV-a)