Cuvîntul Libertății, august 1991 (Anul 3, nr. 426-448)

1991-08-01 / nr. 426

Eveniment istoric la Kremlin, președinții George Bush și Mihail Gorbaciov au semnat tratatul sovieto-american privind reducerea armamentelor strategice ofensive (START) i ultrascurte , PERESTROIKA ȘI GORBACIOV ȘI CORVIN­LUI BUSH, a afirmat-o din nou, cu prilejul vizitei sale la Mos­cova, aducînd un elogiu președintelui sovietic pentru politica sa de glaznosti și perestroika și asigurând că S.U.A. sunt alături de liderul sovietic în lupta sa pentru democrație și reformă. Se pare că președintelui Bush și doamnei sale le-au plăcut ceremoniile oficiale în sălile purtînd numele foștilor țari ruși.­­ Deocamdată, la noi, vin doar emisarii președintelui american. Ulti­mul dintre aceștia, dl. Robson, secretar adjunct al Trezoreriei S.U.A., a făcut de­clarații încurajatoare, asigurîndu-ne că „americanii sînt deja în România" și că ADMINISTRAȚIA S.U.A. APRECI­AZĂ ȘI SPRIJINĂ PROGRESELE SPRE DEMOCRAȚIE ȘI REFORMĂ DIN ROMÂNIA. Folosindu-se de acest prilej, dl. ministru Dijmărescu a punc­tat mai clar , în curînd va fi suspen­dat tratamentul discriminator aplicat României, iar un viitor tratat comercial cu S.U.A., va include și mult aștep­tata clauză a națiunii celei mai favo­rizate. O S.U.A. este prima țară care a ofERIT din fondul de ajutoare a­­flat la dispoziția ambasadorului său la București, SUMA DE 25 000 DOLARI PENTRU VICTIMELE INUNDAȚIILOR DIN MOLDOVA. O LEGEA PRIVATI­ZĂRII A TRECUT ȘI DE SENAT. Ușor și repede, doar voturile „contra“ ale unnor senatori F.S.N. dovedesc că legea propusă de Guvern nu a întrunit, in totalitate, nici măcar asentimentul partidului de guvernămînt. Exponentul „opoziției“ F.S.N. a fost dl. Sergiu Ni­­colaescu. • Liberalii, care, pînă la răz­boi, au condus finanțele țării, au acor­dat votul lor, Consiliului de Adminis­trație al Băncii Naționale a României, propus de guvernul F.S.N. SE PARE CA DL. MUGUR ISARESCU SE BU­CURĂ DE ÎNCREDEREA OPOZIȚIEI.­­ Departamentul comerțului interior ne promite că, de la jumătatea lunii august, VA CURGE ÎN MAGAZINE ZAHĂRUL. La alegere : din Franța, Iugoslavia, Polonia sau Israel. # IN­CREDIBIL, DAR ADEVĂRAT. Există un produs al cărui preț pe piața țără­nească deft capitală a fost, în iunie 1991, mai mic cu 27 la sută decât în iu­nie 1990. Este vorba de brinza dulce de vacă. Prețul cărnii de porc a cres­cut doar cu 10 la sută, al celei de ovine cu 31 la sută, iar al ouălelor cu 35 la sută. Asta înseamnă că animalelor le pri­ește și prin împrejurul capitalei, iar guvernul s-ar putea să cîștige totuși pariul său cu agricultura. Mierea de albine și-a triplat însă prețul, oferind unora argumentul să susțină că totul e... acru. • O știre nu lipsită de sem­nificație : în județul Mureș sunt în con­strucție 16 biserici ortodoxe, între care și o catedrală la Tîrgu­ Mureș.­­ Sun­tem­ nevoiți să rectificăm parțial o știre anterioară. Chiar înaintea parafării a­­cordului dintre Palmolive și Stela București, delegația firmei americane a căutat „din curiozitate“, prin cîteva magazine bucureștene, săpunurile fir­mei românești. Cum aceasta susținuse la tratative, că are sub control 90 la sută din piața românească, SEMNAREA ACORDULUI DE ÎNFIINȚARE A soci­etății mixte A FOST AMÎNATĂ. Mo­rala , cu partenerii occidentali nu țin comportamentele balcanice! Brașove­nii (Nivea) n-au ajuns in această umi­litoare postură. 0 DISPUTA mare între directorul general al Societății Națio­nale a Căilor ferate și ministrul trans­porturilor. Mărul discordiei . SISTE­MUL DE ASISTENTA MEDICAL­Ă C.F.R., bine pus la punct, pe care dl. ministru Băsescu vrea să-l preia în subordine, pentru toate ramurile din domeniul transporturilor. Se va ajunge și la învrăjbirea sindicatelor ? ” Pre­zidiul U.D.M.R. a făcut o INVITAȚIE DE COLABORARE, la viitoarele ale­geri, Alianței Civice pentru poziția a­­cesteia in problema minorităților. Cum un cartel electoral între U.D.M.R. P.N.Ț.­c.d. nu se prea întrevede. Ali­si­anța Civică va fi în dificila postură de a alege intre aceste două partide. 0 O femeie americană, în vîrstă de 56 JOI 1 1 AUGUST­I 19S1 s­I 4 PAGINI - 5 LEI | $ %1 ani, s-a sinucis d după ce medicul i a spus că are cancer la ficat și i-a dat maximum o lună de trăit. Autopsia a arătat că suferea doar de o infecție ln ficat. Fiul său va compărea dic banca acuzaților pentru că i-a furnizat arma, în­­ timp ce medicul respectiv a rămas necunoscut. L­­­a Dobrești, in urmă cu 4—3 ani,­­ FOST CONSTRUITA O FABRICĂ DE CONSERVE SI COM­POTURI care, după cite zic localnicii, n-a produs nici măcar o cutie goală. Bate vint de privatizare, spun zvonerii, și e în interesul cuiva să pară fabrica respectivă cit mai părăginită, pentru ca prețul să fie pe măsură. CRAIOVA ANUL II NR 426 Pe agenda de lucru a Prefecturii n­ n 'v­a—i. j. ..Jiaiaa Furtuna generează... furtună 191* • Prefectul .județului se Împotrivește speculei, corupției și... încălcării legalității. Ü Organele statului și ...fauna privatizării din Craiova. • O analiză benefică pentru omogenizarea acțiunilor întreprinse de fac­torii de control. • Poliția economică în ac­țiune. ■ Direcția Generală a Finanțelor Pu­blice... favorizează bugetul statului. 0 Cen­ Recent, prefectul județului, d-l Ilie Ștefan, a solicitat o ana­liză, în plenul Prefecturii, pri­vind modul în care au acționat organele statului, în semestrul întîi al anului în curs, pe linia respectării prevederilor legale de către agenții economici, în special din domeniul comerțului, în municipiul Craiova. Astfel, au fost prezentate informări din partea șeefilor instituțiilor cu­ atribuțiuni în domeniu cum sunt: Poliția Municipiului Cra­iova, Direcția Generală a Finan­țelor­ Publice — Dolj, Centrul de Medicină Preventivă, Direcția Generală a Controlului Financiar de Stat — Dolj, Direcția Sani­trul de Medicină Preventivă și lupta împotriva îmbolnăvirilor. • Direcția Generală a Con­trolului Financiar de Stat în dispută cu agen­ții economici. Direcția Sanitar-Veteri­nară face eforturi pentru evitarea intoxicații­lor. H Garda Financiară se organizează... din mers­ și controale pe linia respectării prevederilor Legii nr. 12/1990­, pentru prevenirea deturnării unor mărfuri din circuitul nor­mal de la unitățile cu capital de stat către unitățile particu­lare, und­e se practică­ prețuri mult mai mari, însușirii unor sume de bani și mărfuri din gestiuni, efectuării unor acte de comerț fără autorizație sau ca încălcarea dispozițiilor legate, eradicarea faptelor ce afectează interesele legale ale cetățeni­lor ș.a. In perioada supusă analizei, in comerțul craiovean au fost tar-Veterinară, Corpul de Con­trol comercial al Prefecturii și Garda Financiară. Primul și cel mai important subiect al ordi­nii de zi a fost generat­ă de nemulțumirile administrației lo­cale, coroborate cu cele ale mul­­tor cetățeni față de atitudinea sfidătoare a unor agenți econo­mici, in special privatizați, care, încâlcind legislația în vigoare atentează cu aviditate la viața și buzunarul nostru. Pentru combaterea și contra­cararea fenomenului infracțional de natură economică, din sec­torul comerțului, lucrătorii Po­liției municipiului Craiova au organizat și desfășurat acțiuni ALEXANDRU MATACHE (Gont.inaare In pag. a III-a5 <S4>nel Bfâtu «M# — Să dea Dumnezeu să aveți acasă podelele la fel ca trotuarele din oraș ! ! PĂIANJEN Bătrînul și floarea Titlui nu mi-a fost sugerat nici de celebral „ marea“ al lui Hemingway, nici de romanul lui Romulo . Nebunul și floarea“, ci de o scena reală, surprinsa intr-un par fler craiovean , un bătrin, cu lacrimi în ochi, strîngind o floare în palmele tremurînde. Gestul, în contrast cu agitația dimprejur, părea rupt dintr-un vis, pentru ca nu exprima graba și indiferența noastră de toate zilele, nici zbuciumul alergării nebune după tot felul de treburi, nici preocuparea pen­tru ceva anume. Era, mai degrabă, o înțelegere dureroasa, dar și neîmpăcată, a unui fapt grav care își înfipsese ghearele în sufletul său ; era o dezamăgire profundă și o revolta greu sta­pinită­­ de înțelepciunea vîrstei; și era o resemnare înecata in tristețe, care’îi situa prezența'pe­ alte dimensiuni decit cele ale realității cotidiene.­­ . . . • Primul gîr­d a fost că a pierdut pe cineva apropia.. A dat să trec mai departe, cînd o șoaptă din preajma m-a ținti­.­t locului : „N-a primit pensia și e singur, săracu... . L-am pus,, mai atent, își trecea­­ dintr-­o mină in alta floarea aceea aprinsa, semănind acum cu o inimă. Și­ mi-ați venit în memorie cuvin­tele care spun că, atunci cînd nu ai bătrîn­i, să-i cumperi! re­cunoșteam, astfel, în această dramă, reversul medaliei zilelor noastre: uitarea. Voită sau nu, ea exista, lovind , mai întâ în cei singuri, în cei neajutorați, în cei care au nevoie de sprijin. Cum și această intîmplare, însă, se adaugă altora, numeroase, de pe­ acest pă­mint, vom repeta, mereu și mereu, împreună cu Bacovia. ..Mulțimea anonimă se va avea-n­ vedere...“, fără sa considerăm că am greșit cu ceva, în timp ce un bătrin privește, P­­rintre lacrimi, o floare. FLOREA MIU Culturi calamitate ! Un mțeu „capriciu“ — destul de păgubos — al naturii s-a abătut și asupra agriculturii dol­jene..­ Este vorba de afectarea — în procente cuprinse între 10 și 100 la sută, a unei suprafețe de 29 123 ha­­— de grindină, furtună și inundațiile din zilele de 26—28 iulie a.c. Așa cum ne-a precizat dl. ing. Vasile Marcel, director general adjunct al D.A.R. Dolj, au fost calamitate total 852 ha cu diferite culturi : 450 ha cu pepeni, 70 ha cu culturi furajere, 144 ha cu porumb, 60 ha cu floarea-soarelui, 10 ha cu grîu, 52 ha cu orz, 26 ha cu sfeclă de zahăr,­­20 ha cu viță de vie și 20 ha cu legume. Afectate în procent de 80 la suta sunt culturile de pe 620 ha­,70 la sută — 894 ha; alte 26-827 ha sunt afectate în procent de aproape 60 la sută. Perimetrele agricole cele­ mai afectate se află în zonele Poiana Mare, Birca, Mîrșani, Daneți, Valea Stanciului și Bratovoiești. Conducerile primăriilor și specialiștii centre­lor agricole trebuie să ia măsurile ce se impun in aseme­nea situații extreme. Se recomandă ca, la cultura de le­gume, să se efectueze tratamente fitosanitare. (R.­.) DIN SUMAR a Reforma invățâmîntu­­lui presupune un mare e­­fort de adaptare (11 Sonda­je în cotidian 0 Viața șco­lii 0 Accente • Sport Joiil tip de agricultură are nevoie de cercetare de vîrf" » Stațiunea de Cercetări Agricole Șimnic s-a reorganizat, activitatea sa fiind îndreptată spre noile imperative ale agriculturii. Apreciații specialiști de aici realizează noi, so­­­iuri și hibrizi pentru principalele culturi, ob­țin, în cîmpurile de cercetare, semințe din verigile superioare, produc utilaje agricole de mare performanță. # Se încearcă o nouă strategie de lucru, privind densitatea la se­mănat. I Un nou agregat agricol destinat producătorilor­ individuali. H în acest an se­ vor produce peste 7000 tone semințe, pentru 20 specii de plante, din care 600 tone sunt soli­citate la export: porumb —­ în Germania ; floarea-soarelui — in Italia. • „Semarom“ Dolj va primi suficiente semințe de grîu și orz. Cine le solicită ? Cine le seamănă ? Cine se ocupă de amplasarea culturilor ? Hotărît lucru, Stațiunea de Cercetări Agricole Simnic se nu­mără — prin potențialul­­ său­ u­­man, cit și prin rezultatele de­osebite obținute —printre cele mai importante instituții, cu a­­cest profil, din țară. Argumente? Cei 350 salariați ai stațiunii, din care 90 lucrează efectiv în do­meniul cercetării, au contribuit (cu mai multă independență și „larghețe“ după Revoluția din decembrie ’89) la stabilirea ce­lor mai bune soiuri și hibrizi pentru principalele culturi din zona de influență (Dolj, Mehe­dinți, Gorj), la realizarea de noi soiuri și hibrizi­ și produce­rea de semințe din verigile su­perioare la soiurile cultivate în zonă. La cultura griului, speci­aliștii de aici au finalizat struc­turarea soiurilor, fiind stabilite cele mai productive soiuri, cu re­zistență maximă la boli și dău­nători (Lovrin 34, Fundulea 4, Șimnic 30 ș.a.). In­ ce privește cultura porumbului, începînd de anul trecut, s-a început aplica­ Legea fondului funciar rea unei noi strategii de lucru, prin care se reglementează den­sitatea la semănat, în funcție de hibrizi (Fundulea 270, 320, 412, Șimnic 409, Pioner 3901, 3377 etc.), de condițiile pedoclimatice și de posibilitățile tehnologice, renunțîndu-se la acele „indicații superioare“­, care, adeseori, nu prea aveau nimic comun cu ști­ința agricolă. „Realitatea din țările­ dezvol­tate și perspectiva dezvoltării a­­gricul­turii de tip privat sau aso­ciativ din țara noastră arată, fără putință de tăgadă, că acest sector de activitate, de maximă importanță pentru economia na­țională, nu se poate afirma fără aportul cercetării de vîrf, a ținut să precizeze dl. dr. ing. Mihai Nicolescu, directorul Stațiunii de Cercetări Agricole Simnic. Din cele 3093 ha, de care dispune stațiunea, 2070 ha reprezintă su­prafața destinată cercetării pro­­priu-zise, restul suprafeței avînd NICOLAE BABALAC (Continuare în pag. a III-a) Șansele democrației și libertății în România INTERVIUL CU d­l. CORNELIU COPOSU, președintele P.N.Ț.c.d. Mișcarea ideilor politice Observatorii lucizi și independenți ai peisajului fră­min­tat al actualității românești nu pot să nu remarce ca, între puținele forțe­­ politice care au cîștigat teren se afla P.N.Ț.c.d. — formațiune continuatoare a tradiției demo­cratice, pe care o confirmă azi prin intransigența lupte­i anticomuniste și verticalitatea atitudinii în actualul recul quasi-general al eșichierului politic,­ social, moral — „a cîștiga teren“ constituie o tendință ce se impune analizei, în timpul ideilor și practicii; ignorarea sau minimalizarea unei atari, realități ar fi nefirească și dăunătoare, deopo­trivă, simpatizanților și opozanților formațiunii în cauză, ca și celor (încă) indiferenți, indeciși — deci întregului angrenaj­­ democratic pe care ne străduim să-l edificăm. Săptămâna trecută, cu prilejul acțiunilor de evident succes pe care conducerea P.N.Ț.c.d. le-a avut la Craiova, am aflat de la dl. Corneliu Goposu, președintele P.N.Ț.c.d.," amănunte de real interes asupra convingerilor sale, orien­tărilor principale și de detaliu ale formațiunii, pe care o conduce,­ Ift probleme esențiale ale actualității românești. — Ați fi de acord să începem cu întrebări pe care mulți oa­meni, care se informează unila­teral sau deloc, (și) le-au pus ’? Dacă da — cine sunteți ? Cîți ani ați stat la închisoare? Dar în străinătate ? Ați mîncat, ca noi, salam cu soia ? Aveți avere ? Sînteți român ? — Sunt întrebări la care­­ de­mult aș fi fost, bucuros să răs­pund ln presa locală și alte medii de informare urmărite de mase marii de oameni. Eu sunt arde­­an, din județul Sălaj, discipol și continuator al lui Iuliu-Maniu Ion Mihalache, care simboli­zează nu doar sufletul unui ma­re partid democratic al români­­or din toate provinciile reunite la 1918, dar care au întrupat, pînsă la jertfa supremă, ideala­­unității, democrației progre- ADRIAN FI­EGA (Continuare în pag. a IlI-a) •A» 4% FILIALA VETERANILOR ȘI INVALIZILOR DE RAZBOI din municipiul Craiova și județul Dolj, aparținînd de Ministerul de Interne, roagă pe membrii săi să se prezinte la sediul Di­recției de Poliție a Județului Dolj, în ziua de 6 august 1991, ora 9, pentru primirea unor drepturi conform normelor în vigoare. Vor aduce în mod obligatoriu­­ următoarele acte : li­vretul militar, buletinul de identitate,­­brevetul, cu decorațiile pe care le-au primit în timpul războiului.­ Prezența este abso­lut obligatorie. Asociația Națională a Veteranilor, Invalizilor și Văduvelor de război, Filiala Dolj ELIBEREAZĂ, ÎNCEPÎND DE AZI, la sediul Liceului industrial nr. 4 Auto,1 din str. Unirii nr. 69, BILETE SPECIALE DE CĂLĂTORIE pe C.F.R. pentru cei do­miciliați, în municipiul Craiova. Le urăm tuturor călătorie con­fortabilă pînă la 100 de ani. Lump multă la pui de-o zi, semn că producția de carne de pasăre va spori vertigi­nos in sectorul particular. Foto : Ilit* Alex. * Anticul Aegyssus, una din­­ im­portantele factorii ale secolului I î.e.n., va fi cucerit de romani cu mare vărsare de singe, după cum ne mărturisește Ovidiu. Devine un oraș înfloritor și atinge gradul de maturitate politică în­­ timpul lui Dobrotici, prin înte­meierea statului feudal indepen­dent Dobrogea. Primul document care menționează numele de azi al orașului Tulcea datează de la 1595 și este o hartă întocmită de Paolo Giorgi­i. Numele­ orașului e amintit la 1650 și de învățatul turc Evlia Celebi, iar în 1674 a­­pare în lucrarea lui­ Matteo Gon­dola. De la 1860 devine reședință de sangiac. Poartă de intrare în Deltă. Tul­cea contemporană (reședința ce­lui­ de al patrulea județ, ca mă­rime, al­ țării, dar cu o popu­lație ce nu depășește 275 000 lo­cuitori) este, in același timp, cel mai însemnat prag de apă pe care vapoarele venind dinspre mare îl salută apăsat. A fost, e adevărat, ceva mai devreme, bu­lina. Orașul lui Constantin Por­­phiregenetul rămîne veșnicul „porto franco“, o ancoră în tre­cut. Tulcea pare conectată în în­tregime la prezent. Tulcea refuză hiatusul și urcă din ape ca un răsărit de soare — acum, aici, Dr. Dumitru Duduca, viceprimar, im vorbește despre oțelarii de Combinatul Metalurgic (in pre­ma zent Societatea „Ferom“) ca despre niște vecini de bloc. Producători de feroaliaje, unicat in economia națională, dar și victime ale poluării de gaze cu aerosoli. Tot­ „unicat“? —* in treb: „Se poate ! E jale pe oraș cînd suflă vântul din apus...“. Trecem în revistă alte puncte fierbinți în materie de industrie urbană : Întreprinderea de mină („Alum S.A.“), unul Alți­din principalii furnizori de materie primă ai Combinatului de Alumi­niu din Slatina, Șantierul Naval, întreprinderea de Construcții Na­vale și Utilaj Tehnologic („I.C.N.U.T. — S.A.“), portul­­ co­mercial, portul industrial. Nu poate lipsi, se înțelege, industria de prelucrare a peștelui din ocean și a peștelui din Deltă, „atît cit. a mai rămas". Ridic ochii spre­ interlocutor și îl văd oarecum ezitant. „Deci, poluarea. Au existent, știți bine, niște „pla­nuri mărețe“ de amenajare a Del­tei, de redare a unor terenuri circuitului agricol al țării. Da, au existat. Și mai există. Ca și cum acest monument al naturii, pentru care și-au­­ dat mina secole de-a rîndul, nu ar fi îndeajuns de... amenajat, ca și cum țara asta in griul de la îs aceea și în porumbul de la Măcin își află neapărat pu­terea. La Orașul duce­­ lipsă de Verdeață,­­doi pași de Dunăre. Ciudat. Briza apei albastre mai șterge din efectele caniculei. Sistematizarea se află pe mai de­parte în atenția municipalității. ,„Să tot fie vreo 30 de ani da cînd tot sistematizăm și încă mai e de lucru. Populația solicită a­­partamente (acestea nu prea sint estetice), dar nu avem parcurs și fiți sigur, încercăm din această pricină chiar un­ sentiment de a­­mărăciune, creșele și grădinițele lipsesc și ele...“. Dl. Ion Petcu, inspector tehnician la Banca Ro­mână de Dezvoltare din Tul­­a, îmi deconspiră un viciu d­e construcție la­­ impunătoarele blocuri de pe faleză. Ceaușescu a ținut ca imaginea de­ ansamblu orașului să o impresioneze departe, indicînd să se ridice da impunătoare „cortină arhitect­­o­nică“. Numai că întregul sistem stă pe o placă fixată la supra- VIRGLN, DUMITRESCU (Continuare. în pag. a 0.1-a) ______ J Tulcea, răsărit de soare * Toți ochii pe Moldova, iinr—­r­i­­­­ l ... Vom trece și de această viitura! Ca și cum nu ne-ar fi fost de ajuns seismele economice care ne zgilț­ie la această ora, ca și cum cutremurele și alunecările, de pămitu din Banat ar fi fost simpla probe de sol pe verticală și pe orizontală, paharul neca­zurilor s-a umplut și s-a revăr­sat, cu lacrimi cu tot, în dulcea Țară a Moldovei. Plouase cu ne­mi­luita in urmă cu două saptă­­mini, cu trei săptămâni, cu o lună, un alt potop, in afara celui biblic și a celor care au mai fost, îndeosebi în 1970, amenința sa ne îmbrace pe toți cu una și a­ceeași cămașă de apă. Scăpase­­răm. Șovăitor și părelnic. Deschidem ochii pe­ televizoare, deschidem ochii pe Moldova. Peste o­.­sută de vieți curmate, mii de case luate de viitura, poduri ce lasă din mina malu­rile, kilometri întinși de drum national și de cale ferată au ienit și s-au desfăcut. Femeile își pun infinite în­­ cap, bătrînii nu mai­­­ înțeleg nimic, rostul vieții lor s-a pierdut în adine. Pelicula de apă s-a întins ca o pecingine, a măturat totul în ca­le. Un peisaj dezolant. Ochii privitorului lăcrimează, ard pînă în fundul capului.­­Lacrim­ile scaldă obrazul ca un rîu trezit la viață. Nu e prea mult, Doam­ne ? Prea neomenesc? L-am văzut pe președintele țării, dl. Ion Iliescu, marcat de amploarea dezastrului. Mobili­­zîndu-se și mobilizîndu-ne ca să putem trece cu toții și peste asta. Căci drama ne aparține în egală măsură. L-am văzut pe primul ministru, dl. Petre Roman, ținând de umeri două bătrîne, ca atitea în satele noastre. Mamele și­ ma­mele noastre. Bătute de soartă. Ridicăm ochii spre cer și ne ru­găm ca norul sa se destrame, ca pămîntul Moldovei să-și șteargă lacrimile, să revină La viață. Toată țara e cu privirile pe Mol­dova. Și Oltenia e cu privirile pe Moldova. Am vrea sa le spu­nem celor din Țara de­­ Sus ca nu vom stai cu mîinile in șold. Căi e normal sa ne­ doară ima­ginile de coșmar ca defilează îna­intea ochilor. Dar că și am por­nit nemn­erzi ai la treabă. Astă înseamnă să punem mina de la mină, să im 'avțim durerile fră­țește, sa' vă a'uditm, oameni buni ' Nu suntem­ pe hartă prea departe de vei ip Inima acestei lor­ tem și era, aproape. Cu I: " u'’ ba’:...­.? a cu .fiecare ' IRGdb DUMITRESCU (Continuare în pag. a tî­ fl)

Next