Cuvîntul Libertății, octombrie 1991 (Anul 3, nr. 469-491)

1991-10-01 / nr. 469

Y.r' ( Ieri, în Parlament, s-a subliniat că, în timpul evenimentelor din săptămina trecută, au fost încălcate, în mod grosolan, principiile statului de drept, atentîndu-se la instituții fundamentale — Președinție, Parlament, Guvern, J u­ltrascurte • UN GRUP DE 4 MINERI, dintre cei aflați in Piața Universității, AU O­­NORAT CU PREZENȚA LOR ȘI CON­GRESUL P.N.Ț.­cul care se desfășura în sala Teatrului Național. De data aceas­ta, deputații țărăniști, care, alături de deputații celorlalte partide, tremurase­ră joi în clădirea Parlamentului, i-au primit cu cuvinte de mulțumire, URA­­LE ȘI OVAȚII. Sala Congresului a scandat „CINSTE­LOR LOR !“ s COSMA! COSMA !“ MINERI­și, bi­neînțeles, „JOS ILIESCU!“ Cu o zi înainte, țărăniștii se asociaseră și ei, e drept, ceva mai palid, partidelor care luau poziție împotriva violențelor la ca­re s-au dedat și minerii. • Dl. CORNE­LI­U COPOSU a fost REALES PREȘE­DINTE AL PARTIDULUI NAȚIONAL țărănesc — creștin democrat aproape in unanimitate, înregistrînd doar o singură abținere într-un entu­ziasm fără margini, delegații la Con­gres au scandat „COPOSU! CO­POSU Cu același entuziasm sala a scandat și „REGELE MIHAI!“ Orice asemănare cu situații similare din tre­cut este pur întîmplătoare. ” Direc­torul S.R.I., dl. Virgil Măgureanu, ar fi afirmat unui ziarist al „României Li­bere", pe culoarele Palatului­­ Cotroceni, că „a fost BOMBARDAT CU­­ TOT FE­LUL DE INFORMAȚII ALARMISTE despre o eventuală venire a Regelui Mihai, dar toate, inclusiv sosirea unui avion neidentificat, au fost infirmate“. • ULTIMA OPERAȚIUNE AMPLĂ DE „CURĂȚIRE" A PIEȚEI UNIVERSI­TĂȚII a avut loc duminică dimineața la ora 5. S-au folosit din nou petarde lacrimogene. Printre ultimii „mohica­ni“ (care în cursul nopții blocaseră din nou piața), împrăștiați de Poliție și Armată, se mai aflau DOAR CÍTIV V­IN UNIFORME DE MINERI. Ceilalți (cîteva zeci) erau civili, majoritatea de „culoare“. 9 SIMBĂTĂ, SPRE SEARĂ,­­în jurul orei 18) a fost o adevărată PANICĂ IN PIAȚA UNIVERSITĂȚII. După ce, cu puțin timp înainte, mici grupuri de civili au blocat din nou a­­ceastă piață, Poliția și Jandarmeria au desfășurat imediat trei valuri succesive de atacuri cu gaze lacrimogene. Mulți curioși sau pur și simplu oameni care se plimbau pe străzile din centrul Ca­pitalei au fost surprinși de aceste ac­țiuni, neobișnuite în cursul zilei. Cele două ziare care au apărut suni, cu edi­ții speciale, (România Liberă și Coti­dianul) se numesc „Provocări criminale“ și respectiv „o acțiune criminală“ sus­­ținând că circulația n-a fost blocată an­terior. Ceea ce nu corespunde realită­ții. • Presa de sîmbătă și de luni de­monstrează clar că există (nu „unele“), ci FORȚE dintre cele mai importante CARE MIZEAZĂ PE SOLUȚIONARE ACTUALEI CRIZE POLITICE CU A­JUTORUL STRĂZII. Astfel, fără nici un fel de ocolișuri, ziarul „Azi“ cheamă (cu apeluri disperate) la acțiune pe moți, oșeni, moldoveni, pe țărani ca și pe muncitori „să-l apere pe dl. Petre Roman și pe președintele Iliescu“. Să însemne că aceștia de a accepta che­marea lansată de organul F.S.N., dacă in interviurile lor ulterioare (de simbă­­tă și duminică) nu au luat nici un­ fel de poziție ? * în același timp, CEA­LALTĂ PARTE A PRESEI INCITĂ 1.A CONTINUAREA ACȚIUNII MINE­RILOR SAU A ALTOR FORȚE aflate acum în „rezervă“, chemînd la „Grevă generală — ca ultimă soluție!“ (Ro­mânia liberă) sau afirmînd „posibila întoarcere a minerilor în București în cazul că dl. Iliescu, nu va efectua vizita in Valea Jiului, la data promisă. * Intr-adevăr, DL. ILIESCU NU S-A DUS IERI IN VALEA JIULUI așa, cum a convenit cu liderul minerilor, Miron Cosma. Purtătorul de cuvînt al Preșe­dinției a invocat amînarea vizitei dato­rită programului de consultări cu parti­dele, in vederea formării noului guvern, invocind însă și faptul că dl. Miron Cosma nu și-a ținut primul promisiunea — aceea de a-i întoarce imediat acasă pe toți minerii cu care a venit în Bu­curești.­­$ In timp ce manifestanții scandau „La palat, la palat, să-l dăm jos pe emani“ (vezi „România liberă“ de sîmbătă), sub acest titlu își făceau joc­ următoarele declarații : DOINA CORNEA : „Este o reacție firească (­„). Nu este suficientă demiterea primului ministru și menținerea aceluiași Parla­ment și a lui Iliescu...“. SIMINA ME­­ZINCESCU (purtătorul de cuvînt al Re­gelui Mihai I): „Regele așteaptă să fie chemat pentru a ajuta țara...“. T­CU DUMITRESCU : „Minerii sînt hotărițî să nu plece pînă nu vor stîrpi răul de la rădăcină. „Rădăcina“ aceasta se află la Cotroceni“. & »ii-­­«SSSSüSF CRAIOVA ANUL II nr. 469 Evenimente... • DUMINICA, ORA 11. Secre­tarul Ligii Sindicatelor Libere ale minerilor din Valea Jiului decla­ră : ..Sosiți sîmbătă după-amiază la PETROȘANI, cu ultima gar­nitură de tren în care s-a aflat și liderul, dl. Miron Cosma, as­tăzi minerii se odihnesc. Nu s-a lucrat de , luni, 23 septembrie. Azi, duminică, avînd zi libera. Sperăm ca, în cursul acestei zile, conducerea Ligii să se întruneas­că spre a hotărî asupra actualu­lui conflict de muncă“. • LUNI, 30 SEPTEMBRIE, ORA 8: Ing. Radu Mironovici, di­rectorul general al Regiei Auto­nome a Lignitului Tg. Jiu afir­mă : „Avem probleme numeroa­se și noi, minerii din industria extractivă de lignit. Ne apasă blocajul economic, lipsă“fonduri­­lor de investiții, a valutei pen­tru asigurarea bazei materiale din import. Aceste aspecte le-am discutat inclusiv cu președintele României. Sîntem, însă, atît de mîhniți, in aceste momente de instabilitate, de atentat la demo­crație, care au tins să ne arunce în haos, în „dreptul bîtei“ și al străzii, nicit cea mai mare parte a colectivelor noastre nu au îm­brățișat ideea grevei generale din industria minieră. La nivelul regiei noastre, de luni, 23 sep­tembrie, și pînă astăzi, am extras 520.000 t. lignit. Exceptînd sec­toarele Pescăreasa, Poenari și cariera Aninoasa, din bazinul carbonifer Cîmpulung­­, toate celelalte unități din bazinele Rovinari, Jilț,­ Motru, Mehedinți, Berbești-Alunu au lucrat inclu­siv sîmbătă și duminică, reali­­zînd în medie cite 90 000 t. de cărbune extras, cît și la încăr­cări­ și expediție. Consider cere­rile­ minerilor Îndreptățite. Le susțin. Cine le poate, insă, re­zolva in aceste momente de grea cumpănă prin care trece Româ­nia ? Lăsăm termocentralele fără combustibil, populația fără căr­bune, iar minerii — cu tot mai puțini bani ? De unde să le dăm bani, dacă­ nu vor munci ? Deci, in prezent, cu excepția a trei unități, în RAL TG. JIU se ex­trage și se încarcă lignit în tre­nurile navetă specializate“. • LUNI, 30 SEPTEMBRIE, ORA 9. Dr. Traian Marinescu, secretarul Ligii Sindicatelor Mi­niere Libere din Valea­ Jiului, comunică telefonic: „Minerii au înțeles situația deosebită care trece în prezent țara, prin in­clusiv conținutul comunicatului președintelui României privind amînarea vizitei ce trebuia s-o efectueze azi in Valea Jiului. Vom face tot ce e posibil să echi­librăm producția și să recuperăm pierderile de săptămina trecută. Nu s-au semnalat incidente la nici una dintre unitățile carboni­fere, în dimineața acestei zile“. • LUNI 30 SEPTEMBRIE, ORA 12. „Primim de la unul din­tre directorii Regiei Autonome a Huilei Petroșani următoarea informație: „Exceptînd minele de la Lonea și Aninoasa, în toa­te celelalte unități formațiile de mineri au intrat, la ora 6, în șu­turi, începînd astfel asigurarea primului schimb. La minele de la Lonea și Aninoasa, minerii au solicitat răspunsuri suplimentare la unele probleme specifice, lo­cale. Consiliile de administrație, împreună cu liderii sindicali,­­au conciliat, găsindu-se soluții. In acest fel, la mina Lonea s-a in­trat în șuturi după ora 7,30, iar la Aninoasa cred, de as­menea, că la această oră minerii extrag cărbune. Pe parcursul celor pa­tru zile de grevă (sîmbătă și du­minica sunt nelucrătoare) s-a­ în­registrat o nerealizare de pro­ducție de circa 70 000—75 000 t. huilă. Dacă sindicatele și-au pro­pus să mobilizeze oamenii pen­tru recuperare, aceasta s-ar pu­tea realiza numai prin activitate suplimentară in zilele libere. Este vorba de 4 zile efective de lucru“. Un început care trebuie apărat Cind, in dupa-amiaza zilei de 2t­ septembrie — una din haluci­nantele zile ale sfîrșitului de sep­tembrie, ce era să ne împingă­­ înapoi, în bezna din care abia­­ am ieșit — o ceată de haidamaci înarmați cu bite (n-are impor­tanță ce profesie aveau, din­ mo­ment ce aveau beite !) a pătruns in incinta Parlamentului — spre stupefacția noastră și a întregii Europe — în totală necunoștință de cauză și legalitate, fiind în­­timpinată de rezistența calmă a parlamentarilor noștri, care au convins, cu forța argumentelor, că o asemenea tentativă era com­plet absurdă, ilogică și irațională, periclitnd Însăși soarta națiunii, am înțeles că Democrația a tri­umfat, pentru totdeauna, pe pă­­m­întul românesc și că nici o for­ță obscură, — dinnăuntru și din afară — nu ne va mai putea îm­piedica, de acum încolo, s-o con­solidăm. Parlamentul a fost la înălțime, cum îi stă bine celei mai importante instituții democratice a țării. Căci Parlamentul rămîne instituția sacră a oricărei Demo­crații din lume. Ni s-a confirmat, din nou, că puterea spiritului este singura putere adevărată, în stare a dezarma pînă și in­stinctele cele mai tulburi și ira­ționale. Iată ca parlamentarii noș­tri, intr-un interval de timp re­lativ scurt, de cind lucrează îm­preună, indife­rent de orientările și formațiunile politice pe care le reprezintă, au ajuns la o ar­monizare a tendințelor diver­gente, la un consens unanim, și au dat dovadă de integritate morală, principialitate și loiali­tate. Grație lor, Democrația și România au fost salvate. Nu este locul să analizăm, acum, tragi­cele evenimente ale­ tristului, sfîr­­șit de septembrie. Se va vedea, mai­ tîrziu, ce a fost spontanei­tate și ce a fost scenariu în aceas­tă Grevă — Revoltă — Puci, cită necesitate și cit hazard, cită le­galitate și ilegalitate conține. Semnificațiile sînt deosebit de complexe și nu ne-am propus să le descifrăm, în aceste rînduri, în orice caz, ne-am făcut de rîs, încă o dată, în fața lumii întregi, prim sălbăticia, primitivismul violența manifestărilor, prin van­și­dalism, ca­ și,în vara anului pre­cedent Parică am vrea să demon­străm, cu tot dinadinsul, că nu suntem­ un popor civilizat și eu­ropean, că nică­ieri dictatura (pre­siunea) străzii nu este mai puter­nică. (decit la noi, că ne-am „spe­cializat" în luptele de stradă și în baricade (in această­ privință, am putea să dăm „lecții" și alto­ra). Parcă "trebuia să trecem, din nou, printr-umn foc purificator, să ne lămurim și să ne edificăm — cu prețul cîtor jertfe ? — despre ce se cade și­­ ce nu se cade să facem ! Desigur, Guvernul Roman a făcut multe greșeli (escaladarea excesivă a prețurilor, rata mare a inflației, neprotejarea popu­lației, lipsa de­­ control a produc­ției și a­ pieței etc.). De greșeli nu poate fi, in nici aceste un chip absolvit. A fost un guvern mai mult de teoreticieni, decit de practicieni., Dar, oricîte greșeli a făcut, inerente oricărui început și acestei dificile perioade de tran­ziție (a se vedea, prin compara­ție, și situația,, la fel de precară, și din celelalte țări est-europene­, nu trebuie să uităm, niciodată, că a fost, din capul locului, un gu­vern de sacrificiu, care a avut marele merit de a fi deschis ca­lea spre reforme și democrație, chiar dacă nu și-a luat măsurile de precauție necesare. Ori noi trebuie să înțelegem, foarte clar, că numai pe această cale — a reformelor și democrației — pu­tem merge și de acum înainte. Cale înapoi nu mai există. Nu trebuie să avem nostalgia trecu­tului.­­Noul Guvern­­ trebuie să învețe din greșelile vechiului­ Gu­vern. Drumul nu va fi ușor, nici de acum încolo. Dar, nimeni nu poate tăgădui că, în România, un început s-a­ făcut,­chiar prin noile instituții democratice în frunte cu cea mai importantă dintre ele : Parlamentul. Un început ca­re trebuie, cu orice preț, apărat. OVIDIU GHIDIRMIC Trenul 241 partea a­ doua — plecat sîmbătă dimineața, la ora 8,10, din București-Băneasa, cu ultimul detașament de mineri, în rândul cărora se afla și liderul Federației Sindicatelor Libere din Valea Jiului, dl. Miron Cos­­ma —, prevăzut fără oprire în Craiova, a fost­ totuși oprit de către mineri, prin tragerea sem­nalului de alarmă. In cele 16 mi­nute de staționare, în vreme ce priveau urmele lăsate aici cu patru zile în urmă de grupul de mineri dezlănțuiți,, o parte din­tre cei aflați în trenul 241, par­tea a doua, s-au îndreptat spre chioșcul consignație al Societății comerciale „ELMA“, din Piața Gării Craiova, pe care l-au spart, și-au însușit cei 50 000 lei nume­rar aflați în­ casă, blugi, alte bu­nuri în valoare de cîteva sute de mii lei. Sesizat despre faptele repro­babile, liderul Miron Cosma a intervenit imediat, cu ajutorul­­ minerilor, recuperînd — în gara Craiova — parte din obiectele însușite, pe care le-a predat po­liției. Ulterior, Miron Cosma oprit trenul în stația­ de cale fe­­­rată RĂCARI și a chemat poliția feroviară pentru a preda hoții. Trenul a staționat la Răcari pînă la sosirea acceleratului 241, par­tea întîi, de unde a preluat și ultimul grup de mineri plecați din București,, pornind­ apoi spre Petroșani la ora 15,09 — unde a ajuns la orele 17,55. CRAIOVA Incidentele de sîmbătă De la Răcari dl. Miron Cosma i-a precizat telefonic corespon­dentului „Rompres“ la Craiova: „Am depistat 7 hoți. Poartă echipament de mineri, chiar și lămpașele ce le conferă aparte­nența la meserie. Vom între­prinde acțiuni de identificare a celor ce le-au pus la dispoziție echipamentul.. Cea mai mare parte nu sînt, însă, mineri, ci hoți, borfași —, exceptînd unul, care, probabil este de-al nostru, ceilalți au numai 14—16 ani. Suntem­ indignați de comporta­mentul unora dintre mineri. Re­gretăm ceea ce s-a petrecut miercuri la Craiova, chiar și în București, mai ales că, așa cum s-au îmbrăcat acești copii hainele noastre, au procedat în alții !... De aceea am oprit tre­și­nul aici, la Răcari, pentru a ve­dea că nu tot ce s-a petrecut în aceste zile de tristă amintire ne aparține“. Predați Poliției feroviare, in­fractorii au fost aduși sîmbătă, la ora 16,40, la Direcția Regio­nală de Poliție Transporturi Cra­iova. Cu ajutorul d-lui colonel Gheorghe Popa, șeful Direcției, i-am identificat. Numele lor sunt: VOINICS GHEORGHE (28 ani, vagonetar la I.M. Bărbăteni, sectorul 2), GHIȚA CRISTIAN (15 ani, elev la Școala de uce­nici nr. 6 Petroșani, clasa de zi­dari), MIRON ADRIAN (17 ani­, originar din Lupeni, elev la Grupul școlar I.A.M.S.A.T. Bucu­rești, clasa a XII-a, electronică), POPA VIOREL RADU (17 ani, fost muncitor necalificat la în­treprinderea de Utilaj Minier Petroșani, în curs de angajare la I.M. Aninoasa). BALDOVIN CONSTANTIN (ii) ani, muncitor necalificat la I.M. Lupeni, ca­riera de calcar), POPESCU MI­HAI CORNEL (19 ani, necalifi­­cat la T.C.H. Petrila), BENȚO ALBERT-ADRIAN (18 ani, sem­­nalist la cratere în subteran, la I.M. Lupeni, mina Sud, sector 5, banda 3). In urma discuțiilor purtate cu suspecții de mai sus, cei trei ziariști craioveni au ajuns la concluzia că, dintre cei 7 predați ca hoți,­ doar unul­ sau doi s-au numărat printre autorii spargerii din Gara Craiova. Să fi dorit dl. Miron Cosma să-i protejeze pe adevărații hoți ? Nu putem ști. Ce­rt este că liderul­ din Valea Jiului n-a mai fost de găsit în Gara Petroșani, sîmbătă, la so­sirea garniturii, de tren respec­tive. Se pare că el cobori­se ceva mai devreme, în zona unuia din­tre cartierele din Petroșani, cind trenul a fost oprit prin tragerea semnalului de alarmă. -î Vivat academia, vivat profesores! 1 octombrie 1991... Cîn­d apar aceste rînduri, ele încă mai sînt înmuiate in parfu­mul emoțiilor din prima zi a anului universitar și, după cum le-am recepționat și noi mai poartă prospețimea gîndurilor adu­nate sub cupola Almei Mater... 12.000­ de studenți au pășit, ieri, pe treptele universitare ale străvechiului nostru oraș. Să încer­căm să trecem și noi, o dată cu ei, peste unele neajunsuri care încă nu au­ putut fi remediate și­ să încercăm să uităm, pentru o clipă, hai­ să spunem, aceste greutăți organizatorice.. Ele vor fi învinse, Trișa, într-o zi. Să încercăm, așadar, să­­ vedem ,ce a cîștigat Universitatea in acest­ an, sub raportul diversificării­ instrucției. La acest­ capitol,­ rectorul Universității,­domnul prof. unniv.­­dr. Mircea Ivănescu, ne-a propus să medităm asupra cîtorva acțiuni care se constituie, la Craiova, în premiere universitare. Mai îu­fű, Universitatea a fost cooptată în cele șase programe TEMPUS, girate de Comunitatea Europeană, cu sediul la Bruxelles. Din­ această săptămînă vor sosi la Craiova reprezentanți din marile centre universitare europene care colaborează cu Universitatea craioveană în cadrul programului amintit. Tot în octombrie, în cadrul programului Olanda-România,­ Universitatea se­ va bucura de o atenție deosebită. Olandezii vor să­ ne învețe cum se cresc animalele și vor înființa aici două ferme experimentale. Se pre­văd, de asemenea, legături deosebit de benefice pentru noi cu medicina din Utrecht și Eindhoven,­ de unde­­ vor sosi cîteva mii de cărți de specialitate. ...1 octombrie 1991. Mai avem oare putere să evităm­­ după aven­tura minerilor, care ne-a blocat bătăile inimii) mereu tânărul Gau­deamus igitur? Credem că da! Așadar: V­ivat academia, vivat profesores ! IRIMIA GOTU PRO­T în legătură cu desfășurarea evenimentelor din zilele de 24—28 septembrie, am­­ primit un pro­test, din care spicuim: Considerînd că personalul de locomotivă este acela care nu vrea să-i transporte mai repede spre Capitală, minerii care se aflau în postul de conducere al locomotivelor au recurs la acte de constrîngere și agregare a personalului de locomotivă. Mecanicullui Mecea Marian, care în­ ziua de 25 sep­tembrie conducea­ trenul personal 2026, de exemplu, i­ s-a spus­: „Dacă în 15 minute nu pleci cu trenul îți vom lua gîtul“. Alt exemplu: mecanicul ajutor Croi­­toru Valeriu, care, după remor­­carea trenului 1134, din 25 sept., aștepta să intre cu locomotiva in Depoul Craiova, a fost lovit de un grup d­e mineri, întrucît nu a vrut să continue circulația spre București. Un alt moment al evenimentelor s-a înregistrat în ziua de 26 sept. la trenul­­ ac­celerat 243/2, în 1 .momentul în care personalul de locomotivă, obligat de instrucțiunile de ser­viciu, trebuind să opereze schim­barea benzii speciale de urmări­re a deplasării locomotivei pe­­parcurs, a­ chemat în­­ acest sens mecanicul instructor căruia ur­ma să-i înmîneze respecti­va ban­dă. Imediat, din vagoanele cu mineri s-a aruncat asupra res­pectivului mecanic instructor cu petarde și diferite alte obiecte. ín dimineața zilei de 25 sept., Federația Sindicatelor C.F.R. Mișcare-comercial a cerut per­sonalului stațiilor C.F.R. de la Petroșani la Tg. Jiu să părăseas­­­că locurile de muncă, fixînd sem­nalizările pe „oprire“, „pericol“. Nimeni nu Și-a pu­s întrebarea: personalul de locomotivă care avea alături d­­e 5—7 mineri pu­tea să îndeplinească această ce­rere ? Acestea sînt numai o par­te din­tre faptele la care au re­curs minerii, pe care nimeni — fără ajutorul organelor de ordine nu-i putea opri. Nu­ au accep­tat dialogul cu nimeni. Dovadă și distrugerea clădirilor stațiilor C.F.R. Petroșani, Craiova, Ju­­pinești, din alte localități, lovi­rea prefectului județului Dolj, agresarea comandantului armatei a 3-a, a unor ofițeri, a impiega­tului de mișcare din Jupânești, a altor persoane. Sindicatul „­solidaritatea“ ■ al­­ salariaților Depoului­ C.F.R.. Cra­iova consideră că mecanicii și mecanicii ajutori ce au deservit trenurile speciale care au trans­portat minerii de la Valea Jiu­lui­­ l­a București și de­ la­ Bucu­rești la Petroșani nu aveau nici­­o posibilitate să oprească circu­lația fără a-și periclita viața. Permanent s-au aflat sub presi­unea liderului Federației Sindi­catelor Libere ale Minerilor î­n Valea Jiului ori ai altor membri din conducerea federației sau a unor unități miniere, continuu aflîndu-se în cabinele locomoti­velor între 3—7 persoane. Exprimăm protestul nostru îm­potriva celor care ne acuză de vinovăție, ne implică direct în tragice i:. e.r­uimente din zilele de 24—i’o­cept. a.c. Sindicatul­ nostru ca», ca, în si­tuații similare —­ pe care­.nimeni, dintre noi n­u le-ar dori­­­ for­țele de ordine: Poliție, Jandar­merie, Armata să-și exercite atribuțiunile regate, să­ fim ast­fel protejați împotriva celor ce atentează la democrație, celor ce doresc să fie instituite în Româ­nia haosul, dreptul bîtei, al stră­zii, iar viri A­i­ri,. feroviare uu­le, ce, m­i­s­te­r­­ , trans­port să d lor destinații .. vesse, .adevarate.. Considerăm lecției ceferist de alte profesii —­ la m­ult dorita și mult rință complex r.t valențe,. al omului.. sx?: cu­ mult. .re­spectar.] drepturilor MARIAN TRIFAN. Liderul Sindicatului Solidaritatea al Depoului C.F.R. Craiova igurarea inecaii ofuri. Gabriel Bratu — De ce ? P­ăin care au spart toate geamurile din Gară, i-a pus cineva să plă­tească ? ! Prețurile trebuie declarate Potrivit prevederilor HG nr. 464/1991, art. 18, PREȚURILE LA TARIFELE PRACTICATE LA 30 SEPTEMBRIE 1991,­ de agenții economici persoane juridice, indiferent de forma de proprietate a acestora, TREBUIE DECLARATE ȘI ÎNREGISTRATE PINA LA 5 OCTOMBRIE 1991 la Serviciile de prețuri și protecția concurenței din județul Dolj. Pentru realizarea acestei acțiuni, au fost elaborate de către Ministerul Economiei și Finanțelor — Departamentul pentru Prețuri și Protecția Concurenței — FORMULARE UNICE pe întreaga țară PENTRU DECLARAREA ȘI ÎNREGISTRAREA PREȚURILOR ȘI TARIFELOR PRACTICATE la data de 30 sep­tembrie 1991. Agenții economici găsesc­ afișate modele de formulare după care vor face declararea și înregistrarea prețurilor și tarifelor și pot primi lămuriri referitoare la modul de completare și prezentare a acestora la sediul Serviciului de Prețuri și Protecția Concuren­te» din cadrul Direcției Generale a Controlului Financiar de Stat a județului Dolj, situată in municipiul Craiova, strada Lotru nr 16, telefon 32467. Cazarea studenților - un început cu stupi ? • înființarea anului V de studiu, la unele facultăți, a sporit numărul solicită­rilor de cazare in căminele studențești • Spațiul rămîne insuficient, cu toate străda­niile factorilor de răspundere . Deși va­canța a fost lungă, încă nu s-au terminat lucrările de reparații în toate internatele Universității . O posibilă soluție de mo­ment : introducerea celui de-al 5-lea pat în camere și schimbarea destinației sălilor de lectură . Și totuși, repartizarea locu­rilor de cazare pe facultăți nu a fost toc­mai echitabilă. Agitație mare, in Complexul studențesc de la Agronomie, la sfîrșitul săptămînii trecute. Se întorc studenții, unii dintre ei la probleme pe care nici nu le bă­nuiesc. Ca în mai toate centrele universitare, și la Craiova „sta­giunea" începe cu stîngul, după regulile teribilei democrații mo­derne. Bătălia pentru ocuparea unui loc d­r cămin nu se face toc­mai cu flori, rivalitățile mai noi sau mai vechi dintre facultăți răbufnind și cu această ocazie. Pentru a nu ne hazarda in apre­c­ieri personale, iată undeva opi­nii ale unor persoan­e direct im­plicate : j D-na Elena Gheor­ghișor, admi­nistrator : „Anul ț­ acesta, numă­rul studenților ,a crescut și da­torită prelungirii cu un an a stu­diilor, la unei«­ facultăți. Pentru suplimentara­ unor locuri, '­­ are în vede­re redistribuirea >■ Viilor ocupate de studenții străini (căminele­ 8 și 9), deocamdată aflate 1 fin curățenie Pentru 1 lună de zile, generala domnul rector ■­­ hotărît să se folosească pentru cazare și sălile­­ de­ lec­tură“... Dl. Lucian Bușe, prode­can al Facultății de Științe Eco­nomice : „Normele sanitare sînt pentru trei paturi într-o cameră, dar noi vom fi nevoiți să in­troducem chiar și cel de-al cin­cilea pat. Nu știm însă de unde să luăm aceste paturi suplimen­tare.­ Repartizarea locurilor pe DOINA BERCE­AN­U ION MUNTFANT­ (Continuare în pag. I­­II 5 MARTI I 1 i J­I § 1 OCTOMbiGli­ î I 1391 ‘ I­I 4 mmrf lei 1 I­I - i’fiwrttrrrfmtu-ffr*. •fnrtm-rtrt? > < - - nvftafle Joi, 3 octo­mbrie, ora 0..­iniCi­ia Clubului .MAT“ Ș.Arii ;­.iova, vin sic. M. Kogjolniceami­ar 17 Prefectură. Dolj și Agenția Na­tională nour« Privatizat INVI­TĂ VGrVvfi EC­ONOMICI CU­ r.ARTAI rit STAT ȘI PRIVAT pentru o dezbatere a Legii pri­vati­zării și a hotSrîrilor comple­mentare ale Guvernului pentru aplicarea ei. De asemenea, sunt invitați și reprezentanți ai­ băn­cilor și ai Ministerului Finan­țelor din teritoriu. I La Singapore... , ...a avut loc cel de-al 13-lea Congres Mondial de Obste­­trică-Ginecologie . Organizat de Federația de "Obste­trică și Ginecologie (FIGS"), Congresul a reunit peste 7 000 de specialiști. Din țara noas­tră, a participat prof. dr. Rîcă " Nicolae, șeful Clinicii de ob­­stetrică-ginecologie din Cra­iova,, care a prezentat comu­nicarea : „Histerectomia­­ de necesitate în obstetrică". Lu­crarea s-a bucurat­ de un real interes. • Pagina a­­ 11-a : Sport . Fot­baliștii craioveni sunt deja în Li­massol­a, Lung a zăvorit poarta ‘ : Scor mult prea... dur • Pagina a II-a : „Cocoșul vesel“ și... ro­mul casei; Argus: Fapte de tot "aptă copiii nu­i î­­nling !“ Ultrascurte. w

Next