Cuvîntul Libertății, octombrie 1991 (Anul 3, nr. 469-491)
1991-10-01 / nr. 469
Y.r' ( Ieri, în Parlament, s-a subliniat că, în timpul evenimentelor din săptămina trecută, au fost încălcate, în mod grosolan, principiile statului de drept, atentîndu-se la instituții fundamentale — Președinție, Parlament, Guvern, J ultrascurte • UN GRUP DE 4 MINERI, dintre cei aflați in Piața Universității, AU ONORAT CU PREZENȚA LOR ȘI CONGRESUL P.N.Ț.cul care se desfășura în sala Teatrului Național. De data aceasta, deputații țărăniști, care, alături de deputații celorlalte partide, tremuraseră joi în clădirea Parlamentului, i-au primit cu cuvinte de mulțumire, URALE ȘI OVAȚII. Sala Congresului a scandat „CINSTELOR LOR !“ s COSMA! COSMA !“ MINERIși, bineînțeles, „JOS ILIESCU!“ Cu o zi înainte, țărăniștii se asociaseră și ei, e drept, ceva mai palid, partidelor care luau poziție împotriva violențelor la care s-au dedat și minerii. • Dl. CORNELIU COPOSU a fost REALES PREȘEDINTE AL PARTIDULUI NAȚIONAL țărănesc — creștin democrat aproape in unanimitate, înregistrînd doar o singură abținere într-un entuziasm fără margini, delegații la Congres au scandat „COPOSU! COPOSU Cu același entuziasm sala a scandat și „REGELE MIHAI!“ Orice asemănare cu situații similare din trecut este pur întîmplătoare. ” Directorul S.R.I., dl. Virgil Măgureanu, ar fi afirmat unui ziarist al „României Libere", pe culoarele Palatului Cotroceni, că „a fost BOMBARDAT CU TOT FELUL DE INFORMAȚII ALARMISTE despre o eventuală venire a Regelui Mihai, dar toate, inclusiv sosirea unui avion neidentificat, au fost infirmate“. • ULTIMA OPERAȚIUNE AMPLĂ DE „CURĂȚIRE" A PIEȚEI UNIVERSITĂȚII a avut loc duminică dimineața la ora 5. S-au folosit din nou petarde lacrimogene. Printre ultimii „mohicani“ (care în cursul nopții blocaseră din nou piața), împrăștiați de Poliție și Armată, se mai aflau DOAR CÍTIV VIN UNIFORME DE MINERI. Ceilalți (cîteva zeci) erau civili, majoritatea de „culoare“. 9 SIMBĂTĂ, SPRE SEARĂ,în jurul orei 18) a fost o adevărată PANICĂ IN PIAȚA UNIVERSITĂȚII. După ce, cu puțin timp înainte, mici grupuri de civili au blocat din nou această piață, Poliția și Jandarmeria au desfășurat imediat trei valuri succesive de atacuri cu gaze lacrimogene. Mulți curioși sau pur și simplu oameni care se plimbau pe străzile din centrul Capitalei au fost surprinși de aceste acțiuni, neobișnuite în cursul zilei. Cele două ziare care au apărut suni, cu ediții speciale, (România Liberă și Cotidianul) se numesc „Provocări criminale“ și respectiv „o acțiune criminală“ susținând că circulația n-a fost blocată anterior. Ceea ce nu corespunde realității. • Presa de sîmbătă și de luni demonstrează clar că există (nu „unele“), ci FORȚE dintre cele mai importante CARE MIZEAZĂ PE SOLUȚIONARE ACTUALEI CRIZE POLITICE CU AJUTORUL STRĂZII. Astfel, fără nici un fel de ocolișuri, ziarul „Azi“ cheamă (cu apeluri disperate) la acțiune pe moți, oșeni, moldoveni, pe țărani ca și pe muncitori „să-l apere pe dl. Petre Roman și pe președintele Iliescu“. Să însemne că aceștia de a accepta chemarea lansată de organul F.S.N., dacă in interviurile lor ulterioare (de simbătă și duminică) nu au luat nici un fel de poziție ? * în același timp, CEALALTĂ PARTE A PRESEI INCITĂ 1.A CONTINUAREA ACȚIUNII MINERILOR SAU A ALTOR FORȚE aflate acum în „rezervă“, chemînd la „Grevă generală — ca ultimă soluție!“ (România liberă) sau afirmînd „posibila întoarcere a minerilor în București în cazul că dl. Iliescu, nu va efectua vizita in Valea Jiului, la data promisă. * Intr-adevăr, DL. ILIESCU NU S-A DUS IERI IN VALEA JIULUI așa, cum a convenit cu liderul minerilor, Miron Cosma. Purtătorul de cuvînt al Președinției a invocat amînarea vizitei datorită programului de consultări cu partidele, in vederea formării noului guvern, invocind însă și faptul că dl. Miron Cosma nu și-a ținut primul promisiunea — aceea de a-i întoarce imediat acasă pe toți minerii cu care a venit în București.$ In timp ce manifestanții scandau „La palat, la palat, să-l dăm jos pe emani“ (vezi „România liberă“ de sîmbătă), sub acest titlu își făceau joc următoarele declarații : DOINA CORNEA : „Este o reacție firească („). Nu este suficientă demiterea primului ministru și menținerea aceluiași Parlament și a lui Iliescu...“. SIMINA MEZINCESCU (purtătorul de cuvînt al Regelui Mihai I): „Regele așteaptă să fie chemat pentru a ajuta țara...“. TCU DUMITRESCU : „Minerii sînt hotărițî să nu plece pînă nu vor stîrpi răul de la rădăcină. „Rădăcina“ aceasta se află la Cotroceni“. & »ii-«SSSSüSF CRAIOVA ANUL II nr. 469 Evenimente... • DUMINICA, ORA 11. Secretarul Ligii Sindicatelor Libere ale minerilor din Valea Jiului declară : ..Sosiți sîmbătă după-amiază la PETROȘANI, cu ultima garnitură de tren în care s-a aflat și liderul, dl. Miron Cosma, astăzi minerii se odihnesc. Nu s-a lucrat de , luni, 23 septembrie. Azi, duminică, avînd zi libera. Sperăm ca, în cursul acestei zile, conducerea Ligii să se întrunească spre a hotărî asupra actualului conflict de muncă“. • LUNI, 30 SEPTEMBRIE, ORA 8: Ing. Radu Mironovici, directorul general al Regiei Autonome a Lignitului Tg. Jiu afirmă : „Avem probleme numeroase și noi, minerii din industria extractivă de lignit. Ne apasă blocajul economic, lipsă“fondurilor de investiții, a valutei pentru asigurarea bazei materiale din import. Aceste aspecte le-am discutat inclusiv cu președintele României. Sîntem, însă, atît de mîhniți, in aceste momente de instabilitate, de atentat la democrație, care au tins să ne arunce în haos, în „dreptul bîtei“ și al străzii, nicit cea mai mare parte a colectivelor noastre nu au îmbrățișat ideea grevei generale din industria minieră. La nivelul regiei noastre, de luni, 23 septembrie, și pînă astăzi, am extras 520.000 t. lignit. Exceptînd sectoarele Pescăreasa, Poenari și cariera Aninoasa, din bazinul carbonifer Cîmpulung, toate celelalte unități din bazinele Rovinari, Jilț, Motru, Mehedinți, Berbești-Alunu au lucrat inclusiv sîmbătă și duminică, realizînd în medie cite 90 000 t. de cărbune extras, cît și la încărcări și expediție. Consider cererile minerilor Îndreptățite. Le susțin. Cine le poate, insă, rezolva in aceste momente de grea cumpănă prin care trece România ? Lăsăm termocentralele fără combustibil, populația fără cărbune, iar minerii — cu tot mai puțini bani ? De unde să le dăm bani, dacă nu vor munci ? Deci, in prezent, cu excepția a trei unități, în RAL TG. JIU se extrage și se încarcă lignit în trenurile navetă specializate“. • LUNI, 30 SEPTEMBRIE, ORA 9. Dr. Traian Marinescu, secretarul Ligii Sindicatelor Miniere Libere din Valea Jiului, comunică telefonic: „Minerii au înțeles situația deosebită care trece în prezent țara, prin inclusiv conținutul comunicatului președintelui României privind amînarea vizitei ce trebuia s-o efectueze azi in Valea Jiului. Vom face tot ce e posibil să echilibrăm producția și să recuperăm pierderile de săptămina trecută. Nu s-au semnalat incidente la nici una dintre unitățile carbonifere, în dimineața acestei zile“. • LUNI 30 SEPTEMBRIE, ORA 12. „Primim de la unul dintre directorii Regiei Autonome a Huilei Petroșani următoarea informație: „Exceptînd minele de la Lonea și Aninoasa, în toate celelalte unități formațiile de mineri au intrat, la ora 6, în șuturi, începînd astfel asigurarea primului schimb. La minele de la Lonea și Aninoasa, minerii au solicitat răspunsuri suplimentare la unele probleme specifice, locale. Consiliile de administrație, împreună cu liderii sindicali,au conciliat, găsindu-se soluții. In acest fel, la mina Lonea s-a intrat în șuturi după ora 7,30, iar la Aninoasa cred, de asmenea, că la această oră minerii extrag cărbune. Pe parcursul celor patru zile de grevă (sîmbătă și duminica sunt nelucrătoare) s-a înregistrat o nerealizare de producție de circa 70 000—75 000 t. huilă. Dacă sindicatele și-au propus să mobilizeze oamenii pentru recuperare, aceasta s-ar putea realiza numai prin activitate suplimentară in zilele libere. Este vorba de 4 zile efective de lucru“. Un început care trebuie apărat Cind, in dupa-amiaza zilei de 2t septembrie — una din halucinantele zile ale sfîrșitului de septembrie, ce era să ne împingă înapoi, în bezna din care abia am ieșit — o ceată de haidamaci înarmați cu bite (n-are importanță ce profesie aveau, din moment ce aveau beite !) a pătruns in incinta Parlamentului — spre stupefacția noastră și a întregii Europe — în totală necunoștință de cauză și legalitate, fiind întimpinată de rezistența calmă a parlamentarilor noștri, care au convins, cu forța argumentelor, că o asemenea tentativă era complet absurdă, ilogică și irațională, periclitnd Însăși soarta națiunii, am înțeles că Democrația a triumfat, pentru totdeauna, pe pămîntul românesc și că nici o forță obscură, — dinnăuntru și din afară — nu ne va mai putea împiedica, de acum încolo, s-o consolidăm. Parlamentul a fost la înălțime, cum îi stă bine celei mai importante instituții democratice a țării. Căci Parlamentul rămîne instituția sacră a oricărei Democrații din lume. Ni s-a confirmat, din nou, că puterea spiritului este singura putere adevărată, în stare a dezarma pînă și instinctele cele mai tulburi și iraționale. Iată ca parlamentarii noștri, intr-un interval de timp relativ scurt, de cind lucrează împreună, indiferent de orientările și formațiunile politice pe care le reprezintă, au ajuns la o armonizare a tendințelor divergente, la un consens unanim, și au dat dovadă de integritate morală, principialitate și loialitate. Grație lor, Democrația și România au fost salvate. Nu este locul să analizăm, acum, tragicele evenimente ale tristului, sfîrșit de septembrie. Se va vedea, mai tîrziu, ce a fost spontaneitate și ce a fost scenariu în această Grevă — Revoltă — Puci, cită necesitate și cit hazard, cită legalitate și ilegalitate conține. Semnificațiile sînt deosebit de complexe și nu ne-am propus să le descifrăm, în aceste rînduri, în orice caz, ne-am făcut de rîs, încă o dată, în fața lumii întregi, prim sălbăticia, primitivismul violența manifestărilor, prin vanșidalism, ca și,în vara anului precedent Parică am vrea să demonstrăm, cu tot dinadinsul, că nu suntem un popor civilizat și european, că nicăieri dictatura (presiunea) străzii nu este mai puternică. (decit la noi, că ne-am „specializat" în luptele de stradă și în baricade (in această privință, am putea să dăm „lecții" și altora). Parcă "trebuia să trecem, din nou, printr-umn foc purificator, să ne lămurim și să ne edificăm — cu prețul cîtor jertfe ? — despre ce se cade și ce nu se cade să facem ! Desigur, Guvernul Roman a făcut multe greșeli (escaladarea excesivă a prețurilor, rata mare a inflației, neprotejarea populației, lipsa de control a producției și a pieței etc.). De greșeli nu poate fi, in nici aceste un chip absolvit. A fost un guvern mai mult de teoreticieni, decit de practicieni., Dar, oricîte greșeli a făcut, inerente oricărui început și acestei dificile perioade de tranziție (a se vedea, prin comparație, și situația,, la fel de precară, și din celelalte țări est-europene, nu trebuie să uităm, niciodată, că a fost, din capul locului, un guvern de sacrificiu, care a avut marele merit de a fi deschis calea spre reforme și democrație, chiar dacă nu și-a luat măsurile de precauție necesare. Ori noi trebuie să înțelegem, foarte clar, că numai pe această cale — a reformelor și democrației — putem merge și de acum înainte. Cale înapoi nu mai există. Nu trebuie să avem nostalgia trecutului.Noul Guvern trebuie să învețe din greșelile vechiului Guvern. Drumul nu va fi ușor, nici de acum încolo. Dar, nimeni nu poate tăgădui că, în România, un început s-a făcut,chiar prin noile instituții democratice în frunte cu cea mai importantă dintre ele : Parlamentul. Un început care trebuie, cu orice preț, apărat. OVIDIU GHIDIRMIC Trenul 241 partea a doua — plecat sîmbătă dimineața, la ora 8,10, din București-Băneasa, cu ultimul detașament de mineri, în rândul cărora se afla și liderul Federației Sindicatelor Libere din Valea Jiului, dl. Miron Cosma —, prevăzut fără oprire în Craiova, a fost totuși oprit de către mineri, prin tragerea semnalului de alarmă. In cele 16 minute de staționare, în vreme ce priveau urmele lăsate aici cu patru zile în urmă de grupul de mineri dezlănțuiți,, o parte dintre cei aflați în trenul 241, partea a doua, s-au îndreptat spre chioșcul consignație al Societății comerciale „ELMA“, din Piața Gării Craiova, pe care l-au spart, și-au însușit cei 50 000 lei numerar aflați în casă, blugi, alte bunuri în valoare de cîteva sute de mii lei. Sesizat despre faptele reprobabile, liderul Miron Cosma a intervenit imediat, cu ajutorul minerilor, recuperînd — în gara Craiova — parte din obiectele însușite, pe care le-a predat poliției. Ulterior, Miron Cosma oprit trenul în stația de cale ferată RĂCARI și a chemat poliția feroviară pentru a preda hoții. Trenul a staționat la Răcari pînă la sosirea acceleratului 241, partea întîi, de unde a preluat și ultimul grup de mineri plecați din București,, pornind apoi spre Petroșani la ora 15,09 — unde a ajuns la orele 17,55. CRAIOVA Incidentele de sîmbătă De la Răcari dl. Miron Cosma i-a precizat telefonic corespondentului „Rompres“ la Craiova: „Am depistat 7 hoți. Poartă echipament de mineri, chiar și lămpașele ce le conferă apartenența la meserie. Vom întreprinde acțiuni de identificare a celor ce le-au pus la dispoziție echipamentul.. Cea mai mare parte nu sînt, însă, mineri, ci hoți, borfași —, exceptînd unul, care, probabil este de-al nostru, ceilalți au numai 14—16 ani. Suntem indignați de comportamentul unora dintre mineri. Regretăm ceea ce s-a petrecut miercuri la Craiova, chiar și în București, mai ales că, așa cum s-au îmbrăcat acești copii hainele noastre, au procedat în alții !... De aceea am oprit treșinul aici, la Răcari, pentru a vedea că nu tot ce s-a petrecut în aceste zile de tristă amintire ne aparține“. Predați Poliției feroviare, infractorii au fost aduși sîmbătă, la ora 16,40, la Direcția Regională de Poliție Transporturi Craiova. Cu ajutorul d-lui colonel Gheorghe Popa, șeful Direcției, i-am identificat. Numele lor sunt: VOINICS GHEORGHE (28 ani, vagonetar la I.M. Bărbăteni, sectorul 2), GHIȚA CRISTIAN (15 ani, elev la Școala de ucenici nr. 6 Petroșani, clasa de zidari), MIRON ADRIAN (17 ani, originar din Lupeni, elev la Grupul școlar I.A.M.S.A.T. București, clasa a XII-a, electronică), POPA VIOREL RADU (17 ani, fost muncitor necalificat la întreprinderea de Utilaj Minier Petroșani, în curs de angajare la I.M. Aninoasa). BALDOVIN CONSTANTIN (ii) ani, muncitor necalificat la I.M. Lupeni, cariera de calcar), POPESCU MIHAI CORNEL (19 ani, necalificat la T.C.H. Petrila), BENȚO ALBERT-ADRIAN (18 ani, semnalist la cratere în subteran, la I.M. Lupeni, mina Sud, sector 5, banda 3). In urma discuțiilor purtate cu suspecții de mai sus, cei trei ziariști craioveni au ajuns la concluzia că, dintre cei 7 predați ca hoți, doar unul sau doi s-au numărat printre autorii spargerii din Gara Craiova. Să fi dorit dl. Miron Cosma să-i protejeze pe adevărații hoți ? Nu putem ști. Cert este că liderul din Valea Jiului n-a mai fost de găsit în Gara Petroșani, sîmbătă, la sosirea garniturii, de tren respective. Se pare că el coborise ceva mai devreme, în zona unuia dintre cartierele din Petroșani, cind trenul a fost oprit prin tragerea semnalului de alarmă. -î Vivat academia, vivat profesores! 1 octombrie 1991... Cînd apar aceste rînduri, ele încă mai sînt înmuiate in parfumul emoțiilor din prima zi a anului universitar și, după cum le-am recepționat și noi mai poartă prospețimea gîndurilor adunate sub cupola Almei Mater... 12.000 de studenți au pășit, ieri, pe treptele universitare ale străvechiului nostru oraș. Să încercăm să trecem și noi, o dată cu ei, peste unele neajunsuri care încă nu au putut fi remediate și să încercăm să uităm, pentru o clipă, hai să spunem, aceste greutăți organizatorice.. Ele vor fi învinse, Trișa, într-o zi. Să încercăm, așadar, să vedem ,ce a cîștigat Universitatea in acest an, sub raportul diversificării instrucției. La acest capitol, rectorul Universității,domnul prof. unniv.dr. Mircea Ivănescu, ne-a propus să medităm asupra cîtorva acțiuni care se constituie, la Craiova, în premiere universitare. Mai îufű, Universitatea a fost cooptată în cele șase programe TEMPUS, girate de Comunitatea Europeană, cu sediul la Bruxelles. Din această săptămînă vor sosi la Craiova reprezentanți din marile centre universitare europene care colaborează cu Universitatea craioveană în cadrul programului amintit. Tot în octombrie, în cadrul programului Olanda-România, Universitatea se va bucura de o atenție deosebită. Olandezii vor să ne învețe cum se cresc animalele și vor înființa aici două ferme experimentale. Se prevăd, de asemenea, legături deosebit de benefice pentru noi cu medicina din Utrecht și Eindhoven, de unde vor sosi cîteva mii de cărți de specialitate. ...1 octombrie 1991. Mai avem oare putere să evităm după aventura minerilor, care ne-a blocat bătăile inimii) mereu tânărul Gaudeamus igitur? Credem că da! Așadar: Vivat academia, vivat profesores ! IRIMIA GOTU PROT în legătură cu desfășurarea evenimentelor din zilele de 24—28 septembrie, am primit un protest, din care spicuim: Considerînd că personalul de locomotivă este acela care nu vrea să-i transporte mai repede spre Capitală, minerii care se aflau în postul de conducere al locomotivelor au recurs la acte de constrîngere și agregare a personalului de locomotivă. Mecanicullui Mecea Marian, care în ziua de 25 septembrie conducea trenul personal 2026, de exemplu, i s-a spus: „Dacă în 15 minute nu pleci cu trenul îți vom lua gîtul“. Alt exemplu: mecanicul ajutor Croitoru Valeriu, care, după remorcarea trenului 1134, din 25 sept., aștepta să intre cu locomotiva in Depoul Craiova, a fost lovit de un grup de mineri, întrucît nu a vrut să continue circulația spre București. Un alt moment al evenimentelor s-a înregistrat în ziua de 26 sept. la trenul accelerat 243/2, în 1 .momentul în care personalul de locomotivă, obligat de instrucțiunile de serviciu, trebuind să opereze schimbarea benzii speciale de urmărire a deplasării locomotivei peparcurs, a chemat în acest sens mecanicul instructor căruia urma să-i înmîneze respectiva bandă. Imediat, din vagoanele cu mineri s-a aruncat asupra respectivului mecanic instructor cu petarde și diferite alte obiecte. ín dimineața zilei de 25 sept., Federația Sindicatelor C.F.R. Mișcare-comercial a cerut personalului stațiilor C.F.R. de la Petroșani la Tg. Jiu să părăsească locurile de muncă, fixînd semnalizările pe „oprire“, „pericol“. Nimeni nu Și-a pus întrebarea: personalul de locomotivă care avea alături de 5—7 mineri putea să îndeplinească această cerere ? Acestea sînt numai o parte dintre faptele la care au recurs minerii, pe care nimeni — fără ajutorul organelor de ordine nu-i putea opri. Nu au acceptat dialogul cu nimeni. Dovadă și distrugerea clădirilor stațiilor C.F.R. Petroșani, Craiova, Jupinești, din alte localități, lovirea prefectului județului Dolj, agresarea comandantului armatei a 3-a, a unor ofițeri, a impiegatului de mișcare din Jupânești, a altor persoane. Sindicatul „solidaritatea“ ■ al salariaților Depoului C.F.R.. Craiova consideră că mecanicii și mecanicii ajutori ce au deservit trenurile speciale care au transportat minerii de la Valea Jiului la București și de la București la Petroșani nu aveau nicio posibilitate să oprească circulația fără a-și periclita viața. Permanent s-au aflat sub presiunea liderului Federației Sindicatelor Libere ale Minerilor în Valea Jiului ori ai altor membri din conducerea federației sau a unor unități miniere, continuu aflîndu-se în cabinele locomotivelor între 3—7 persoane. Exprimăm protestul nostru împotriva celor care ne acuză de vinovăție, ne implică direct în tragice i:. e.ruimente din zilele de 24—i’ocept. a.c. Sindicatul nostru ca», ca, în situații similare — pe care.nimeni, dintre noi nu le-ar dori forțele de ordine: Poliție, Jandarmerie, Armata să-și exercite atribuțiunile regate, să fim astfel protejați împotriva celor ce atentează la democrație, celor ce doresc să fie instituite în România haosul, dreptul bîtei, al străzii, iar viri Airi,. feroviare uule, ce, mister , transport să d lor destinații .. vesse, .adevarate.. Considerăm lecției ceferist de alte profesii — la mult dorita și mult rință complex r.t valențe,. al omului.. sx?: cu mult. .respectar.] drepturilor MARIAN TRIFAN. Liderul Sindicatului Solidaritatea al Depoului C.F.R. Craiova igurarea inecaii ofuri. Gabriel Bratu — De ce ? Păin care au spart toate geamurile din Gară, i-a pus cineva să plătească ? ! Prețurile trebuie declarate Potrivit prevederilor HG nr. 464/1991, art. 18, PREȚURILE LA TARIFELE PRACTICATE LA 30 SEPTEMBRIE 1991, de agenții economici persoane juridice, indiferent de forma de proprietate a acestora, TREBUIE DECLARATE ȘI ÎNREGISTRATE PINA LA 5 OCTOMBRIE 1991 la Serviciile de prețuri și protecția concurenței din județul Dolj. Pentru realizarea acestei acțiuni, au fost elaborate de către Ministerul Economiei și Finanțelor — Departamentul pentru Prețuri și Protecția Concurenței — FORMULARE UNICE pe întreaga țară PENTRU DECLARAREA ȘI ÎNREGISTRAREA PREȚURILOR ȘI TARIFELOR PRACTICATE la data de 30 septembrie 1991. Agenții economici găsesc afișate modele de formulare după care vor face declararea și înregistrarea prețurilor și tarifelor și pot primi lămuriri referitoare la modul de completare și prezentare a acestora la sediul Serviciului de Prețuri și Protecția Concurente» din cadrul Direcției Generale a Controlului Financiar de Stat a județului Dolj, situată in municipiul Craiova, strada Lotru nr 16, telefon 32467. Cazarea studenților - un început cu stupi ? • înființarea anului V de studiu, la unele facultăți, a sporit numărul solicitărilor de cazare in căminele studențești • Spațiul rămîne insuficient, cu toate strădaniile factorilor de răspundere . Deși vacanța a fost lungă, încă nu s-au terminat lucrările de reparații în toate internatele Universității . O posibilă soluție de moment : introducerea celui de-al 5-lea pat în camere și schimbarea destinației sălilor de lectură . Și totuși, repartizarea locurilor de cazare pe facultăți nu a fost tocmai echitabilă. Agitație mare, in Complexul studențesc de la Agronomie, la sfîrșitul săptămînii trecute. Se întorc studenții, unii dintre ei la probleme pe care nici nu le bănuiesc. Ca în mai toate centrele universitare, și la Craiova „stagiunea" începe cu stîngul, după regulile teribilei democrații moderne. Bătălia pentru ocuparea unui loc dr cămin nu se face tocmai cu flori, rivalitățile mai noi sau mai vechi dintre facultăți răbufnind și cu această ocazie. Pentru a nu ne hazarda in aprecieri personale, iată undeva opinii ale unor persoane direct implicate : j D-na Elena Gheorghișor, administrator : „Anul ț acesta, numărul studenților ,a crescut și datorită prelungirii cu un an a studiilor, la unei« facultăți. Pentru suplimentara unor locuri, ' are în vedere redistribuirea >■ Viilor ocupate de studenții străini (căminele 8 și 9), deocamdată aflate 1 fin curățenie Pentru 1 lună de zile, generala domnul rector ■ hotărît să se folosească pentru cazare și sălile de lectură“... Dl. Lucian Bușe, prodecan al Facultății de Științe Economice : „Normele sanitare sînt pentru trei paturi într-o cameră, dar noi vom fi nevoiți să introducem chiar și cel de-al cincilea pat. Nu știm însă de unde să luăm aceste paturi suplimentare. Repartizarea locurilor pe DOINA BERCEANU ION MUNTFANT (Continuare în pag. III 5 MARTI I 1 i JI § 1 OCTOMbiGli î I 1391 ‘ II 4 mmrf lei 1 II - i’fiwrttrrrfmtu-ffr*. •fnrtm-rtrt? > < - - nvftafle Joi, 3 octombrie, ora 0..iniCiia Clubului .MAT“ Ș.Arii ;.iova, vin sic. M. Kogjolniceamiar 17 Prefectură. Dolj și Agenția Natională nour« Privatizat INVITĂ VGrVvfi ECONOMICI CU r.ARTAI rit STAT ȘI PRIVAT pentru o dezbatere a Legii privatizării și a hotSrîrilor complementare ale Guvernului pentru aplicarea ei. De asemenea, sunt invitați și reprezentanți ai băncilor și ai Ministerului Finanțelor din teritoriu. I La Singapore... , ...a avut loc cel de-al 13-lea Congres Mondial de Obstetrică-Ginecologie . Organizat de Federația de "Obstetrică și Ginecologie (FIGS"), Congresul a reunit peste 7 000 de specialiști. Din țara noastră, a participat prof. dr. Rîcă " Nicolae, șeful Clinicii de obstetrică-ginecologie din Craiova,, care a prezentat comunicarea : „Histerectomia de necesitate în obstetrică". Lucrarea s-a bucurat de un real interes. • Pagina a 11-a : Sport . Fotbaliștii craioveni sunt deja în Limassola, Lung a zăvorit poarta ‘ : Scor mult prea... dur • Pagina a II-a : „Cocoșul vesel“ și... romul casei; Argus: Fapte de tot "aptă copiii nui înling !“ Ultrascurte. w