Cuvîntul Libertății, octombrie 1991 (Anul 3, nr. 469-491)

1991-10-24 / nr. 486

Secretarul general al Consiliului Europei, doamna Catherine Lam­miere remarcă: „Este absolut logică «o asistență economică sporită din această parte, dar și din partea S.U.A. și Japoniei, pentru a evita pericolul reprezentat de pauperizarea țărilor răsăritene, confruntate cu multiple dificultăți post-totalitare“. • SERBIA ȘI ALIAȚII SAl din președinția federală iugosla­vă AU DECRETAT MOBILIZA­REA IMEDIATĂ A TRUPELOR „in partea țării care dorește să rămînă în Iugoslavia“ și a anun­țat o „acțiune decisivă“ împo­triva Croației, relevă un comu­nicat al președinției, citat de agenția Taning.­­ CONDUCE­REA RUSIEI A ACUZAT CO­MITETUL CENTRAL AL P.CUX ȘI FOSTUL SĂU SECRETAR GENERAL, Mihail de a fi autorizat pînă Gorbaciov, recent transferări de fonduri din bu­getul statului sovietic către în­treprinderi străine strîns legate de partidele comuniste din țări­le respective. # DISTRUGEREA STRATULUI DE OZON CONTI­NUĂ la toate latitudinile, excep­­tind zona tropicală, informează Organizația Meteorologică Mona idiala (O.M.M.). † Se pare că miercuri la Erevan s-a adoptat O HOTÄRIRE UNICĂ ÎN ANA­LELE DIPLOMATICE , autori­tățile legale din această țară am hotărît numirea cetățeanului american Raffi Hovannissan, din orașul Fresno (statul California), în funcția de ministru interimar de externe al Armeniei. Noul ministru de externe ar­mean din America are 32 de ani, este jurist și a făcut parte din Consiliul director al Adună­rii armenilor din S.U.A., care grupează circa 80 000 de locui­tori americani provenind din această republică.­­ O femeie dintr-o regiune deosebit de să­racă din statul african Came­run A NĂSCUT PENTRU A PA­TRA OARA... TREI COPII DEODATĂ, informează ziarul Daily Cameroon, citat de agen­ția Reuter. Ea a mai născut și doi gemeni. Din cei 14 copii nu­mai unul a decedat. Acum în vîrstă de 30 de ani, Talmata Abba, productiva mamă, s-a măritat la 10 ani n­Lși­,..­­4. LUMEA v. I­­n 24 OCTOMBRIE 1991 4 MBIW­ 1 LEI 1 It • PREȘEDINTELE COMISIEI NA­ȚIONALE PENTRU STANDARDE ȘI CALITATE s-a plîns, într-o conferință de presă, că activitatea comisiei este blocată de neadoptarea de către Par­lament a 10 proiecte de legi privind standardizarea și protecția consumato­rilor. Fiecare și le știe pe­ ale lui, în timp ce Parlamentul de-abia ține pa­sul cu calendarul adoptării Constitu­ției și celor citorva legi care să per­mită ținerea cit mai curînd posibil a alegerilor.­­ Intre timp, ADUNAREA CONSTITUANTA S-a ÎMPOTMOLI­T la art. 1 al Constituției, referitor la formularea jurămintului depus de președinte. Proiectul prevedea ca ju­rămîntul să se încheie cu formula „Așa Să­ nu ajute Dumnezeu“. Vocile (atee?) din rînutul parlamentarilor (m­ai ales F.S.N.) au fost atit de nu­meroase și de zgomotoase incit s-a hotărît acordarea unui TERMEN Cu­ „MEDITAȚIE“ prin marțea viitoare. Timp pentru acești parlamentari Să intre in vreo biserică, iar pentru dl. Iliescu să-i liniștească, eventual, că n-ar avea nimic împotrivă să ros­tească, dacă va fi reales, această for­mulă. • Se pare că dl. SILVIU BRU­­CAN are din nou dreptate afirmând : „Deocamdată, TOT CE POATE FACE GUVERNUL STOLOJAN, ca formulă de tranziție, este nu să înainteze mai departe (sic!), ci să consolideze pozi­țiile avansate cucerite de guvernul Roman, pentru ca viitorul guvern ie­șit din alegeri să poată continua cu succes schimbarea din temelii a eco­nomiei românești“.­­ GUVERNUL DA SEMNE că, intr-adevăr, merge pe o asemenea linie. Dl. MUGUR ISARES­­CU a anunțat trecerea, intr-u­n viitor foarte apropiat, la UNIFICAREA CURSURILOR DE­ SCHIMB VAU­­TAR, realizîndu-se astfel o converti­bilitate internă totală. Diferențe de opinii sînt, deocamdată, in­ jurul VA­LORII DOSARULUI LA CURSUL U­­NIC. Oricum, sunt de așteptat și efec­te nepopulare datorită CREȘTERII SUBSTANȚIALE A PREȚURILOR LA PRODUSELE DE IMPORT. • Din mo­ment ce IN FRUNTEA MINISTERU­LUI DE JUSTIȚIE se află un repre­zentant al P.N.L., fost deținut politic, opozanților „de profesie“ le va fi tot mai greu să critice, sub acuza de neo­­comunism, reactivarea unor legi sau proceduri anterioare Revoluției. Cu o asemenea intenție a pornit la drum noul ministru al justiției, dl. MIR­CEA IONESCU-QUINTUS, pentru A STĂVILI CORUPȚIA. TRAFICUL DE INFLUENTA, SPECULA ȘI ÎMBO­GĂȚIREA ILICITA . „Vom aviza mediat modificări în LEGEA 18, ca­­­­re este APLICABILĂ ȘI ACUM, dar trebuie adaptată condițiilor noi. Vom institui, de asemenea, PROCEDURI DE URGENTA PENTRU­­ CA­ TOATE CAZURILE DE CORUPȚIE ȘI SPEC­U­­LA să fie imediat traduse justiției, iar aceasta să nu întîrzie soluționa­rea lor“. • Cu mare pompă (a parti­cipat, alături de dl. Adrian Năstase și dl. Radu Cîmpeanu), dl. IONEL V. SANDULESCU, prim-vicepreședinte al P.N.L., a fost instalat in funcția de SECRETAR DE STAT LA MINISTE­RUL AFACERILOR EXTERNE. Intr-o primă declarație făcută la B.B.C., dl. Săndulescu a afirmat că „TRATATUL ÎNCHEIAT DE ROMÂNIA CU UNIU­NEA SOVIETICA VA FI RENEGOCI­­AT“. Pe de altă parte a susținut că „prezența noastră în Guvern va sem­nifica o schimbare a imaginii pe care România o avea in Occident“. Așa să fie! • Dl. VICTOR SURUL susține că formațiunea politică pe care conduce — PARTIDUL DEMOCRAT­­ AGRAR DIN ROMÂNIA -- are prini acum 450 000 membri legitimați a fost creată „pentru că P.N.Ț.-e.d. es­­i­te un partid care nu se ocupă numai de agricultură, iar agricultorii au ne­voie de un partid al lor“. Vom ve­dea, la viitoarele alegeri locale, care-i mai „tare“. Oricum, dl. Surdu anunță că „în nici un caz P.D.A.R. nu va candida pe liste comune cu F.S.N­.“. • Agenția de știri a ziarului „Ro­mânia Liberă“ afirmă că ULTIMUL SONDAJ al I.R.S. O.P. (care indică menținerea pe primul loc al F.S.N.) ar fi fost comandat de președintele Iliescu și plătit cu suma de 900 000 lei. Știrea omite să menționeze că I.R.S.O.P. este o AGENȚIE PRIVA­TA, iar Președinția (ca orice altă in­­stituție) ARE DREPTUL SA FACA COMENZI Și să plătească la „învoia­lă“ cu clientul, lăsindu-ne — ca ata­re să înțelegem că s-a căzut „învoială“ și asupra rezultatelor soa­la­dajului. CRAIOVA Construcțiile de interes social Iată concluziile ce nu s-au relevat dintr-o recentă convorbire cu dl. îng. MÎRCEA IRIMIA, directorul Regiei Autonome INVEST Craiova — Un impas financiar, un altul legisla­tiv — îngreunînd eliberarea amplasamen­telor și recompensarea mai echitabilă a demolaților — și, în fine, o continuă pe­nurie de investiții, mijloace materiale și forță de munca specializata. Dacă toate aceste obstacole ar putea fi depășite, Cra­iova ar beneficia relativ curînd de o se­rie de dotări edilitare și apartamente im­perios necesare . Pe latura dinspre „Femina" a unuia dintre cele mai conden­sate cvartaluri de clădiri vechi ale zonei centrale, duplexul re­giilor de fond locativ și INVEST polarizează zilnic sute de craio­­veni la ghișeele în care func­ționarii, literalmente asediați în spațiile lor minuscule, abia pri­dndesc să răspundă solicitanților le toate vîrstele și profesiile. Unii, precum subsemnatul, au treabă într-o parte și zăbovesc eronat în cealaltă.« S-ar im­pune, poate, o mai tranșantă, vizibilă delimitare a celor două regii, inclusiv prin filme și em­bleme sugestive, care să le par­ticularizeze. Dacă este acum atîta aglomerație, pu­tem spera că in Craiova se struiește, că travaliul mai­ con­edilitar n-a amorțit în reculul economic general. Așa să fie, dongiule­ di­rector Irimia ? —» într-adevăr, se construieș­te, totuși, în Craiova, nu la am­plitudinea și ritmul de care ar fi, realmente, nevoie, dar acti­vitate există și putem vorbi și de o perspectivă. Vă răspund, mai întîi, apropo de confuzia pe care ați resimțit-o. Pe scurt, Re­gia INVEST răspunde de blo­curile noi pînă la recepția lu­crărilor. După acest stadiu , in­tervine responsabilitatea regiei învecinate, de fond locativ, care confirmă cînd blocul se află in stare finală. Reparațiile blocuri se fac asociațiile, împreu­na na cu sectoarele de fond locativ. Regia stabilind dacă vina de­fecțiunilor aparține asociației sau constructorului. Cu privire la construcția de locuințe propriu-zisă, trebuie să vă spun că, din păcate, amplasa­mente pentru blocuri noi sunt foarte puține, cele aflate în exe­cuție sunt, deja, repartizate, pen­tru blocurile din fondul de stat, sau vindute. Sintem­ intr-un au­tentic impas cu eliberarea am­plasamentelor. Nu avem o legis­lație în vigoare pentru a con­cilia cu proprietarii de spații. Există­­ detalii de sistematizare pentru blocuri de locuințe, dar acestea presupun demolări, pen­tru care proprietarii pretind su­me ce­­ nu, mai­­ fiphgoxÄ SU. Shațter murise în vigoare, stabilite potri­vit gradului de uzură și altor criterii. Acum prețul vechi al despăgubirii e inferior prețului unui televizor... — Aveți noutăți în procedu­ra de cumpărare a apartamen­telor... — Da, printr-o recentă Hotărîre a Guvernului, nr. 562/91, se re­glementează vînzarea­ apartamen­telor numai prin Regia INVEST. Două sunt elementele noi: omul nu mai e obligat să facă o par­adrian fui,ga (Continuare In pag a ttl­a) Pentru angajații I.A.S. Golești, toamna ce ne încearcă cu ploi bacoviene are o semnifica­ție aparte. Este anotimpul bi­lanțurilor, cînd se trage linie și se adună. Cei ce au semănat vînt, acum culeg furtună, iar cei care au trudit din greu, ajutînd pămîntul să rodească, au ajuns, în sfirșit, să se bucure de roa­dele muncii lor. La Ferma viticolă a amintitei instituții agricole, cu cîteva zile în urmă, recoltatul era în toi. 40 hectare, din cele 153 au fost deja „eliberate“ de rod, recolta fiind însă destul de slăbuță. Ex­plicația d­e-o dă dl. îng., Iulian Cotigă, șef de fermă. „Pe aceas­tă suprafață am obținut 3,5—4 tone de struguri la hectar, în­­trucît aici am lucrat cu cetățeni care au solicitat teren în cote procentuale. Dar ei n­u au făcut fructele pămîntului lucrări de calitate, nu le-au efectuat la timp etc. Pe supra­fața de 100 ha, unde s-a mun­cit, corect, rezultatul se vede; acolo obținem 8—10 tone la hec­tar. După cum­­ observați, recol­tăm cu sezonieri (și aici trebuie să-i amintesc pe romii de la Segarcea, care vin de șase ani la noi) și cu forță de muncă specială“. Ferma nr. 5 Amărăști a I.A.S. Golești este renumită prin plan­­tația ei de 88 ha cu măr și 24 ha ca prun. După cum ne spune d-na Vasilica Neagu, inginer șef, ferma înregistrează pînă la data discuției beneficii­ noastre fiind recoltate 325 tone mere, de pe restul plantației estimin­­du-se o altă cantitate de 75 to­ne. „Din această producție însă, cu durere trebuie să spun că trei sferturi s-au furat. Avem cinci paznici de noapte, dar nu pot face mare lucru. Noi îl plă­tim, pe muncitor cu 500 lei pe zi, iar noaptea, hoții ne fură merele gata culese...“ în afară de acest aspect dubios, de care ar trebui să se ocupe mai mult po­liția, ferma se confruntă și cu alte probleme. După cum ne spun d-na Adina Băloi, econo­mist, și d-na Adriana Cîocotoiu, inginer principal, lipsește moto- IOS MUNTEANU (@*ntm*ar* f* pag, # N­Ra) P* P *HI 's C A Au secat izvoarele? „Izvorul forței sau neputinței noastre, al unei societăți este ni­velul spiritual al vieții și­­ abia apoi nivelul industrial. Econo­mia de piață prin ea însăși, chiar o abundență generală nu poate constitui empireul omenirii. Puritatea relațiilor sociale este mai importantă decit nivelul abundenței“ — spunea Solje­­nițîn. Afirmațiile marelui scriitor fac un salt mental în timp, pînă acolo unde începe societatea abundenței, aceea la care visăm, dar de care sîntem­i aht de departe. Și ne atrag aten­ția că abundența nu e totul, atîta timp cit într-o națiune sînt secătuite forțele sufletești, iar societatea nu respiră într-o atmosferă curată din punct de vedere moral. Iar noi sintem­ atit de departe de o societate a abundenței. Cine s-ar mai opri să măsoare, în plus, cât de departe sin­tem­ de o conștiință curată, de o atmosferă respirabilă a­ re­lațiilor dintre noi ? După patru decenii de comunism, ne re­găsim secătuiți economic, dar parcă și mai secătuiți din punct de vedere moral. Biserica nu ne poate ajuta cu nimic, posi­­bilități­­l­ r binefăcătoare au slăbit, ea a pierdut legătura vie cu viii­­ noastre. Și totuși,­nu există oare vreo legătură între șansa ei reînviere economică a unui­ popor și cea­ de reînviere morală ? Exemplul Germaniei, care s-a acoperit de căința după război, mai înainte ca să aibă loc înflorirea economică, credem că ar trebui să dea de gîndit. Cui au folosit furturile din întreprinderi (înainte ca acestea să dea faliment), cui a folosit banul obținut prin înșelătorie și abuz, cînd tot ne aflăm pe traiectoria unei „căderi libere" spre dezastrul eco­nomic total ? Dacă resursele noastre sufletești s-ar împrospă­ta, n-am reuși oare concomitent o relansare economică ? Ve­dem apa tulbure, dar nu știm ce se întîmplă la izvoare. Poate că mai trebuie să se nască încă mulți copii curați, precum aceia care au făcut revoluția, pentru ca noi să putem fi sal­vați Poate că apa noastră vie, care este aceea de la izvoare, n a secat încă. DOINA BERCEANI Ceremonialul de­punerii coroane­lor de flori Monumentul Eroi­le lor din cimitirul Sineasca (Craiova) — cu prilejul mar­cării Zilei Arma­tei-are­ loc azi, 24 octombrie. MMI ZILEI. Greu găsește binele acela care îl caută, dar răul îi găsește și acela care nu-l caută. DEMOCRÎT iPTEfm V.VAV.V.V.V.V.WAWAW.'. MI INE Casa Științei și Tehnicii pen­tru Tineret Craiova găzduiește, de la ora 10, CONSFĂTUIREA ZONALĂ PE PROBL­EME DE CONSTRUCȚII, inițiată de De­partamentul Construcțiilor Lucrărilor Publice. Au fost in­șt­iitați reprezentanți ai societăți­lor cu profil de construcții din județele Gorj, Mehedinți, Olt, Vîlcea, Argeș, Caraș-Severin, Ti­miș, Arad și Dolj. După cum ne-a informat domnul Emil Țu­gui, directorul general al Socie­tății Comerciale „COREMI“ S.A. Craiova, tematica acestei cons­fătuiri vizează perspectiva in construcții, privatizarea societă­ților comerciale de profit, re­glementările privind activitatea agenților economici, modul de funcționare a societăților comer­ciale de construcții. /AWAVAVAW.V^ „Este imposibil să nu realizați saltul dorit“ . INTERVIUL Considerat unul dintre cei mai valoroși experți din Europa în probleme de locația gestiunii în agricultură, dl. Yves Uuedy (din Lyon , Franța) este unul dintre specialiștii la a cărui competență apelează deseori atît Comunitatea Economică Europeană, cât și F.A.O. Aflat într-o vizită de documentare în țara noastră, oaspe­­tele francez s-a aflat, timp de 48 de ore, în Dolj. Receptiv la in­vitația de a ne vizita redacția, dl. Yves Ruedy ne-a răspuns cu franchețe la o multitudine de întrebări: înalta profesionalitate, discernâmîntul și onestitatea au constituit „liniile de forță“ ale răspunsurilor sale. — Înainte de toate, vă ru­găm, d-le Y­ves Ruedy, să pre­cizați căror motive se datorea­ză prezența dv. în România și de ce ați inclus Craiova. Dol­iul în itinerariul vizitei de do­cumentare ? — Am venit in România pen­tru că acest lucru mi s-a soli­citat în urma vizitei efectuate, în august a.e., la Craiova, de o delegație franceză din Lyon, în­trucât în cursul vizitei respective gazdele au pus foarte multe în­trebări privind și modul de or­ganizare a agriculturii în Fran­ța, întrebări la care, în momen­tul acela, nu s-a putut răspunde deoarece în componența dele­gației nu intrase nici un­ speci­alist pe asemenea probleme, iar, pe de altă parte, in Franța sunt consultat deseori în acest do­meniu, am­ venit în țara dv. pen­tru a înțelege situația și proble­mele specifice din agricultura românească, pentru a da o se­cu dl. YVES RUEDY. expert în probleme agricole, consultant ăi C.E.E. și F.A.O­rie de sugestii, a ajuta și, de ce nu?, pentru a impulsiona inte­resul investitorilor străini, co­laborările de viitor. — In zilele premergătoare vi­zitei în Dolj, v-ați numărat printre invitații Congresului in­ternațional desfășurat la Sibiu, sub egida organizației „Veteri­narii fără frontieră“... — Am înțeles să cuplez cele două invitații, la congresul de la Sibiu și la Craiova, pentru a-mi forma o imagine cât mai cu­prinzătoare, la fața locului, des­pre agricultura românească ac­tuală și, mai ales, despre pers­pectivele ei. Se cuvine să pre­cizez că, printre cele 45 de țări în care am fost invitat, lungul, anilor, șî unde și de-a s-a cerut sfatul, s-au înscris multe state „estică“ — Ungaria. Bul­. ■ DAN LURESCU (f continuar­e la pag. a II-a) Regionala C.F. Craiova nu se află în greva­ Mecanicii de locomotivă de la Depoul C.F.R. Craiova, unita­te unde unul din cele două sin­dicate, cu 120 membri, din care' 40 ar fi semnat pentru grevă, este afiliat la Liga sindicatelor independente a mecanicilor mecanicilor-ajutori de locomo­­i­­­tivă, din Depoul București-Tria­j — nu s-au aliniat, în cursul zi­lelor de, marți și de miercuri. Via greva generală de la C.F.R. După cum s-au precizat, miercuri dimineață, corespon­dentului Rompres, membri ai con­siliului de­ administrație al Re­gionalei de căi ferate Craiova­, în toate depourile respectivei Re­gionale, mecanicii­­ și mecanicii­­, ajutori s-au prezentat la pro­gram, neînregistrîndu-se dereglări ale traficului feroviar. « Și se zvonește că prin Ardeal... Cutremurător raportul comisiei parlamentare de analiză a situa­ției din județele Covasna și Har­ghita. Se mișcă temelia țării, atîta timp cit nu va fi liniște în Transilvania, cit tensiunile inter-etnice riscă să aprindă pa­­lălaia instinctelor și sentimente­lor extreme. De parcă România nu se poate desprinde de un ev mediu tîrziu, aceleași patimi care au lăsat rană adîncă în conștiința populației majoritare riscă și acum să se transforme în singe și fum. In teorii min­cinoase pare să justifice crima. In idealuri false care mistifică pornirea barbară, fondul primi­tiv al unor connaționali, neorga­­nizați timp de un mileniu. Ca un coșmar, raportul pre­zentat întregii țări prin inter­mediul televiziunii i-a amintit semnatarului acestor rînduri, trăitor în județul Covasna cinci ani de zile, lucruri voit ascunse un cal mai întunecat colț al me­moriei. Nume de oameni, insti­tuții etc. citate. În respectivul material, ■ nouă ne-au spus mai mult, întrucît în spatele lor , se ascund prieteni, cunoștințe, reali­tăți trăite și cunoscute „pe viu“. Preotul Ioan Bereu, din Tîrgu Secuiesc, amintit de oponentul U.D.M.R. că și-ar fi atras mlnia secuilor întrucît le-ar fi falsifi­cat istoria, spunînd că el ar fi români la origine, este un prie­ten bun. Și­ nu acesta este moti­vul pentru care a fost am­enin­țat, urmărit, surghiunit din pro­pria-i casă și parohie, ci pentru faptul că era ■ și, este un bun român, un stîlp al credinței în Dumnezeul creștin și ortodox și în idealurile naționale sfinte nouă,­ tuturor. Localnic fiind, cunoștea adevăruri incomode. <500­ de comune cu nume româ­nești, cu ruine ale­­ unor foste biserici ortodoxe, dar in­ care,­ acum, locuiesc «untați maghiari șî secui. Un singur exemplu lo­calitatea Poian (fostă Poiana ?) în care numai milițianul ■ și pro­fesoara de română vorbeau ro­ . ION MUNTEANU (Continuare în pag. s Ilî-a) Dimineața, aerul rece cuprins de presimțirea brumei, înțeapă obrajii, îndemnîndu-ne să pe­trecem cu gindul toamna blin­da care trece. Fiecare zi ar trebui să fie acum hotărîtoare pentru oamenii cîmpului, așa s-a zis și chiar așa este, fiindcă nu se poate bănui cum va fi vre­mea mai departe. Un calcul su­mar, avind în vedere suprafața pe care mai trebuie efectuate insămințările de toamnă, nu în­credințează că mai este mult de lucru. îngrijorătoare, greu de etichetat, este situația din­­tr-o serie de comune — 14 la număr, după datele D.G.A. Dolj — unde nu s-a însămînțat, pînă acum, nici măcar un hectar cu grîu sau orz. Situația este îm­­pardonabilă. Știm că toți pri­marii, din teritoriu, au fost nu­miți d­e Prefectura­ Dolj. Ne In­trebăm, cum este și firesc, ce criterii există cînd li se acor­dă retribuțiile integrale, celor care nu mișcă „un pai“, cum se spune, în localitățile respective și, mai mult, prin atitudinea lor indiferentă creează premisa în­fometării populației. Am vrea să­­­ fim cit se poate de ■ clari. Foștilor primari „comuniști“ — că nu mai scăpăm de sintagma asta păcătoasă — despre­­ care se pot spune multe lucruri, le tremura „ciorba in lingură“ pî­nă nu aveau semănăturile­­ în­cheiate. Suntem­ într-o perioadă grea, de tranziție, cum se tot spune, ori dacă primarul comu­nei nu se ocupă acum de semă­nat, de urgentarea împărțirii pămîntului, de ce alte problema trebuie­­ să se ocupe ? Domnilor, nu vă jucați cu soarta pîînii noastre, sfidînd calendarul tre­­burilor agricole ! După un an normal“ de generos, prin pre­cipitațiile abundente care căzut în această zonă aridă au a țării, rămînem încredințați că toamna aceasta este una cu oa­meni reveniți la rosturile­­ din­­totdeauna ale satului, cu nădej­dea celui care­­ știe că recolta-i aparține. Multe piedici, obstacole de tot felul (starea de incerti­tudine și de neputință a produ­cătorilor agricoli, tarifele soli­citate de secțiile de mecanizare,­­ întîrzierea punerii in posesie etc.) le stau încă in cale. Știm aceste lucruri. Dar orice s-ar întîmplă, trebuie accelerate și finalizate insămințările preconi­zate, fiindcă temeiul recoltei vi­îtoare se așează acum, grîul ve­rii care o să vină fiind mai­­ bogat, cu cu­ grija pentru ei ! Înseamnă. In primul vină. «­L­e semăna la timpu­ ! Domnilor primari, etnii semnați statul de plată, nu vă mustră conștiința! Prin în activitate, tembelism, lipsă de orice preocupare pentru soarta însămînțurilor, există riscul ca în anul viitor populația Craiovei să nu aibă pîine !

Next