Cuvîntul Libertății, decembrie 1991 (Anul 3, nr. 514-532)

1991-12-04 / nr. 515

Boutros fosta Ghali« »ict*j»pemiep­ai ales* oficial, secretar al Națiunilor Unite« Egiptului, general . Liderii principalelor partide poli­tice ale opoziției, membre ale Conven­ției pentru instaurarea Democrației, care au refuzat să participe­ la ceremo­nia oficială de la 1 Decembrie, de la Alba Iulia, consacrată Zilei Naționale a României, au aniversat evenimentul a doua zi, luni, 2 decembrie. Motivul pare să-l fi constituit prezența d-lui Petre Roman — „acel domn care anul trecut a avut rolul de capelmaistru", după cum s-a exprimat liderul P.N.L., Radu Câmpeanu . C­u acest prilej, par­tidele din Convenție — P.N.L., UDMR, P.N.Ț.c.d., P.A.C. și P.E.R. — și-au a­­nunțat intenția de a nu participa la referendumul pentru adoptarea Consti­tuției, întrucît în opinia lor „Constitu­ția nu este corespunzătoare cu aștep­tările poporului român“. Știrea, încă neconfirmată printr-un comunicat ofi­cial, a fost furnizată de corespondentul postului de radio „România- Actualități", la Alba-Iulia . Pe de altă parte, mi­nistrul (liberal) al Justiției, dl. Mircea Ionescu Quintus a declarat, la o con­ferință de presă organizată în Capitală de P.N.L., că „referendumul este bine pregătit și toate problemele de ordin tehnic sunt soluționate aproape în în­tregime“. Domnia sa își face datoria de ministru . Luni seara a început o vizită foarte importantă pentru relați­ile româno-ungare. La sosirea în Bucu­rești, dl. Gyula Horn, președintele Co­misiei de politică externă a Parlamen­tului Ungariei, a declarat: „Am venit cu o totală deschidere și cu o sinceră dorință de a contribui la îmbunătăți­rea relațiilor româno-ungare. Suntem­ gata să dezbatem toate problemele existente între noi“. în ceea ce pri­vește­­ proiectul­ de tratat bilateral pro­pus de România, dl. Horn a afirmat: „îl găsim util și îl vom sprijini" . La Atena, a fost semnat Acordul de co­operare militară dintre­ România și Grecia, în cadrul Tratatului recent în­cheiat de primii miniștri ai celor două țări. Dl. general locotenent Dumitru Cioflină, șeful Marelui Stat Major al armatei române, a declarat că aseme­nea acorduri au mai fost semnate cu armata franceză și cu cea ungară, în perspectivă, se duc tratative cu arma­­tele italiană, belgiană, germană. * Gu­vernatorul Băncii Naționale a Româ­niei, dl. Mugur Isărescu, a plecat la Washington pentru a solicita Fondului Monetar Internațional sprijinirea, în continuare, a procesului de reformă și pentru a prospecta posibilitatea anga­jării unui împrumut din partea secto­rului privat american . Se află la București delegația Comisiei pentru a­­faceri civile a Adunării Atlanticului de Nord. După primele convorbiri purtate la Ministerul de Externe, la Ministerul Apărării și la Parlament, membrii de­legației au declarat că vizita lor urmă­rește să culeagă stea la baza unor informațiile care să inițierea unei politici propuneri privind de cooperare­a NATO cu țara noastră . Luni noaptea, la ora a sosit in țară, cu un avion al Companiei TAROM, diplomatul Ir­inț­ Radu, împreună cu familia. La Aeroportul Otopeni el a fost întimpi­­nat de conducerea M.A.E., in frunte cu ministrul de externe, dl. Adrian Năs­­tase, și secretarul de stat, dl. I.V. Săn­­dulescu. Se spune că la prima îmbră­țișare dintre domnii Radu și Năstase, in ochii acestora au apărut lacrimi . Guvernul român și-a declarat disponi­bilitatea de a stabili relații diploma­tice cu Ucraina și de a dezvolta rela­ții prietenești de bună vecinătate și co­laborare. în privința teritoriilor româ­nești încorporate în Ucraina, prin pac­tul Molotov-Ribbentrop, purtătorul de cuvînt al M.A.E. a precizat că „mai întîî trebuie să se recunoască existența acestei probleme in relațiile româno­­ucrainiene și apoi ca să fie rezolvată în conformitate cu principiile actului final al C.S.G.E. și ale Cartei de la Paris“. Dl. Chebeleu a adăugat că „fără îndoială, soluționarea acestei probleme va lua mult timp". Să nu uităm totuși proverbul: „Boală lungă, moarte si­gură" . Piața Comună a decis ridica­rea sancțiunilor economice impuse tu­turor republicilor Iugoslaviei, cu excep­ția Serbiei și Muntenegrului. Aflat în Iugoslavia, Cyrus Vance, reprezentan­tul secretarului general al O.N.U., a declarat că trimiterea căștilor albastre de menținere a păcii, trebuie să fie precedată de respectarea absolută a a­­­or­­ului încetare a foculu'. ultrascurte fJ CRAIOVA ANUL II nr. 515 REFERENDUM NATIONAL pentru aprobarea Constituției României Omi»ii»­rea și desfășurarea­­«­ nații mintal, persoanele puse sub nunț» pe loc sau în cel mult 24 feretr­umului național decurg din interdicție pi osie condamnate de ore de la înregistrare. Cei ne­prevederile Constituției Româ­niei adoptate In ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și are ca scop aprobarea ei prin voința liber exprimată a ce­tățenilor români cu drept de vot. Data de 8 decembrie 1991, du­minică, a fost stabilită pentru prezentarea la vot a cetățenilor intre orele 6,00 și 21,00, putîn­­du-se prelungi votarea pînă la ora 24,00 dacă va fi cazul Parti­cipă la referendum toți cetățe­nii români care au împlinit vîr­­sta de 38 ani pînă în ziua de 8 decembrie 1991 inclusiv. Sînt ex­ceptați de la vot debilii sa­u alte* prin hotărîre judecătorească de­finitivă la pierderea drepturilor electorale. Votarea are loc la secțiile de votare stabilite pentru alegerile trecute potrivit Decretului-Lege n­r. 92/1990 pe baza listelor elec­torale reactualizate și afișate la sediul primăriilor din județ și la fiecare secție de votare pentru persoanele ce au domiciliul în preajma acelei secții. Cetățenii omiți de pe liste sau înscriși cu erori privitoare la nume și alte date personale pot face întimpi­­nări la organele care au întocmit listele, acestea urmind să se pro­mulțumiți de modul de rezolvare pot formula contestații la Jude­cătoriile Craiova sau Bălcești, în funcție de domiciliu, instanța pronunțîndu-se în 48 ore de la înregistrare prin hotărâre defi­nitivă, care se comunică con­tes­tatorului în cel mult 24 ore de la pronunțare. Pot vota în localitatea in care se află și cetățenii care nu au domiciliul acolo, dacă cer sa fie înscriși pe listă cu cel puțin 3 zile înainte de data referendu­mului, respectiv pină la data de 06, dec. inclusiv­ în astfel de ca­zuri organul,care a întocmit lista electorală va cere primăriei de la domiciliul celor în cauză ra­dierea de pe listele acelei locali­tăți. De asemenea, cetățenii a­­flați întâmplător în ziua votării în alte localități decit cele în care au fost înscriși în liste, pot vota in acele localități pe baza buleti­nului de identitate sau pe baza adeverinței care ține loc de bu­letin. Potrivit legii se cere ca acce­sul in sala de vot să aibă loc în serii corespunzătoare cu numărul d­e cabine pentru evitarea aglo­­­merării. Fiecare persoană va pre­zenta buletinul sau adeverința înlocuitoare biroului electoral pentru verificarea înscrierii pe listă, după care va primi buleti­nul de vot și ștampila ca­men-CONSTANTIN GHIȚA, judecător, președintele Biroului electoral județean Dolj (Continuare în pag. a IlI-a) # Adunarea Generală a Na­țiunilor Unite a ales marți ofi­cial pe noul secretar general al organizației, pentru un mandat de cinci ani, care va începe la 1 ianuarie 1992. După cum s-a mai anunțat, noul titular al a­­cestei înalte funcții este Boutros Ghali, vicepremier al Egiptului, care îl va înlocui pe Javier Perez de Cuéllar. După cum s-a mai anunțat, Boutros Ghali primit recomandarea Consiliului­­ de Securitate al O.N.U. la 21 noiembrie a.c., dar alegerea propriu-zisă ține de competența Adunării Generale, care i-a ofe­rit acest sprijin prin aclamații. Noul secretar general, Boutros Shahi, a depus, tot marți, jură­­mîntul pe Carta O.N.U., in limba arabă, moment care mar­chează preluarea simbolică a prerogativelor. El este primul african care obține această funcție de la crearea O.N.U. în 1945 și cel de-al șaselea secre­tar general al organizației, no­tează A.F.P. • Președintele Ion Iliescu l-a primit, luni, la Palatul Cotro­­ceni, pe diplomatul român T­­­­m .Radu, care s-a reîntors în țară. (Continuare în pag. a IV-a) LUMEA Croiesc din... tăișul PE FAȚA ȘI PE DOS Se pare că la Cooperativa „îmbrăcămintea“ nu numai hai­nele au o față și un dos. Ci și­ problemele. De croit, se croiește mult: muncitoarele îi „croiesc“, din tăișul vorbelor, pe șefi. Șefii cîrpesc și ei ce mai poate fi cârpit, atunci cînd treaba nu merge. Nu cu ața și acul, ci cu măsuri ce s-ar vrea drastice... Nemulțumire și agitație prin­tre muncitoarele celor trei secții ale Complexului de mică serie din cadrul Cooperativei „îmbră­cămintea“. Motivul principal ? Banii. Motivul secundar ? Banii „De ce ni s-a oprit pe stat șo­majul și bătrânețea, chiar și în luna în care am fost trimise în CFP două saptâmini ?“ (Gheor­­ghița Popa). „Noi cu banii ăștia nu putem trăi. Buna trecută am luat 1100 lei“ (Liliana Jampleri). „Indexarea din septembrie s-a aplicat la salariul realizat și nu la salariul negociat“ (Burtea Maria). „Am ajuns să ne batem pe ață, să lucrăm câte două pe un ac“ (Constantina Brătășanu). „Pe șefi nu-i interesează că ma­șinile nu merg, că nu este ață“ (Gheorghița Filip). „Am­ donat singe și mi s-au impozitat și banii cuveniți pentru aceasta. Cum a fost posibil ?“ (Elena Barbu). „La ședința din iulie s-a votat să ni se dea 45 la sută din valoarea manoperei și n-am primit decit 25—26 la sută. Cînd i-am spus lui Constantin Petcu, vicepreședinte, că nu funcționea­ză utilajele a zis că nu e de competența lui. Dar este de competența dumnealui să se plimbe în Italia ?“ (Gheorghița Dima), vorbelor Acestea și încă altele au fost acuzele pe care muncitoarele le aduc șefilor și serviciului conta­bilitate (care nu calculează bine impozitele, zic ele), ca și unora din cei cinci colegi care urmează să plece, la începutul lunii de­cembrie, în Italia, de unde vor aduce linia completă­­ pentru o sală de croit. Ilar, ce ni s-a părut cu totul de neînțeles, fost că, dorința de a nu-i ve­a­dea pe colegi de-ai lor plecați în străinătate merge pînă acolo ni­cit nu se dorește nici achizițio­narea de noi utilaje din Italia. Deși cooperativa ,stă prost din punctul de vedere al dotării teh­nice. Și ne-am adus aminte de versurile poetului: „Din punc- DOINA BERGEANU (Continuare în pag. a IlI-a) Un semnal*.. dulce — amar! .Pînă ieri dimineață, la cele două întreprinderi de­­ industrializare a sfeclei — cea de la Podari și Calafat —, s-au obținut aproape 19 000 tone de zahăr, de la începerea campaniei de prelucrare. Este un fapt pozitiv, dătător de speranțe că vom avea zahăr pe­­ piață. Cu o condiție. Să fie prelucrate și cele aproape 14 000 tone rădăcini de sfeclă, cantitate care, în procent de peste 80 la sută, se află fie în bazele de recepție ale unităților prelucrătoare, fie în cîmp, sau... la domiciliul producătorilor individuali, îngrijorător și păgubitor este faptul că, la această dată, stocurile în fabrici sunt foarte „subțiri“. Abia asigură funcționarea pe durata a 24 de ore a întreprinderilor respective. Cauza ? Așa cum am fost informați de la compartimentul de resort al D.A.A., mijloacele de transport a­le societăților de profil — nu realizează numărul zilnic de curse planificate. (N.B.). pînza Puterea iluziei Privite de departe, urnele (mUM# a» PfW de-a drept« sedu­cătoare. Mijloacele de informare în masă “ >»°^eayTM11 . PI*? care putem vedea și detaliile — an și are o bătaie mai lungă sau mai scurtă, astfel că ima­ginea va fi întotdeauna aproxima­tivă. Cum aproximativă este și imaginea noastră despre, sa zicem Franța — leagăn al civilizației și democrației europene. Căci numai cînd spui „Paris“, parcă te și cuprind emoții par...­adisiace. Care, însă, pot să și dispară în urma umor întimplan ce te apropie de anumite adevăruri mai puțin acceptate. Am primit, așadar, câteva rînduri de la un amic stabilit acolo. Printre altele, din care răzbate dorul său de țară, îmi scrie că, „pe cînd minerii noștri erau la București, 200 000 de agricul­tori au defilat cu oacii, cu căruțele la Paris“, că „au pus foc la prefecturi, stau la frontiere și controlează ticurile care vin din Polonia,­Ungaria,­România și Bulgaria cu carne ieftină. Dife­rite societăți cumpără carnea cu 3 F/k­g și o vînd aici la 28 F/kg...“ Că" „toate camioanele clandestine cu care sînt oprite de țărani, carnea este descărcată și­­ arsă în stradă. Sau țăranii au intrat în magazine și au oferit această caras gratuit“. Și multe, amicale, istorisiri. Ca să vezi ce înseamnă puterea iluziei, mă uitam eu, cu ochii mei, și nu vedem decît feeric ! De-aia, probabil, e bine să mai privim și cu ochii celorlalți — nu de altceva, dar pen­­­­tru a nu cădea în patima visării. i FLOREA MIU I A stinUT Alianța Sindicală „SIGMA” Organizează în ziua de 5 de­cembrie, ora 14:00, la sala Clu­bului I.T.M.A., ADUNARE GENERALĂ. Relații la tele­fon 123436. — în rate, nu dați 7? Of-tir t de GABRIEL. BRATU A P E L Partidul Socialist Demo­cratic Român cheamă mem­brii și simpatizanții săi ca la 8 decembrie să se prezinte la urne și să voteze prin „DA“ CONSTITUȚIA ROMÂNIEI — garanția sistemului plura­list și democratic. FILIALA DOLJ A PARTIDULUI SOCIALIST DEMOCRATIC ROMÂN — Uniunea Stîngii Democrate — ✓ “ I Conferința de presă a Guvernului in—*—n ii iii——a—ama—BW Sili, cerectarea științifică D-ra Iolanda Stăniloiu, purtă­torul de cuvînt al Executivului, a numit întîlnirea de luni cu mass-media ca fiind o conferință extraordinară de presă a Gu­vernului. N-am înțeles prea bine de ce „extraordinară“ din mo­ment ce era vorba de o confe­­­­rință­ amînată și, conform obi­ceiului din ultima vreme al pur­tătorului de cuvînt de­ la Palatul Victoriei, nu ni s-a comunicat nimic... extraordinar, deși în a­­ceastă perioadă sînt probleme deosebite. O noutate, totuși, ar fi : d-ra Stăniloiu au „corectat“ unele informații apărute în pre­sa acestor zile. Astfel, informa­ția din „Adevărul“ potrivit că­reia criminalul care a împușcat, în noaptea de 27/28 noiembrie a.c., în București, un tînăr, ar fi din garda primului ministru, este eronată : criminalul­­ nu era din garda d-lui Stolojan și nici din a altui demnitar român. în ceea ce privește pasionantul se­rial din „România „Quinta Rogală“, dl. nistru își va expune punctul de vedere intr­conferință de presă. • Invitatul Liberă" prim-mi­­personal o viitoare conferinței de luni — dl. prof. univ. Emil Tocaci, secretar de stat cu probleme de cerce­­e științifică la Ministerul învăț­ă­­mîntului și Științei, membra Guvernului, s-a prezentat­ în fața­i presei cu un S.O.S. : „Vreau să semnalez națiunii condițiile vi­trege în care se desfășoară acti­vitatea de cercetare științifică. Sîntem într-o mare dilemă : să­răcia, criza românească actuală ai­țenința distrugerea cercetării științifice". Dl. secretar de­­ stat, a înfățișat situația dramatică in care se află sectorul ce-l coor­donează în contextul unei eco­nomii românești „anchilozate”, susținînd apoi că națiunea ro­mână este „supradotată“, eternă, elevată... Păcat că nu a fost în sală și dl­ . Silviu Brucan. Co­­­­știent de faptul că in cercetarea științifică românească s-au ne­curat și nonvalori, dl. secre­­­t de stat s-a rezumat la a decla­ra : „...încerc să-i salvez pe toți Deci, în curînd, un nou roman: „Corabia lui Tocaci“. Urmare ION JIAXU (Continuare în­­ pag. a Tll-a) Băilești La cu­mpana dintre anotimpuri Sub impresia unei ceți învă­luitoare, la cumpănă de ano­timpuri, regăsesc imaginea ora­șului copilăriei, pe care am luat-o cu mine, ca s-o port prin vîrste și prin lume. Băileștiul seamănă cu alte orașe în trans­formare. Nu poți­­ confunda,­­a­ceastă atmosferă cu alta, dar nici nu păți neapărat dincolo de detalii, să precizezi, ce anume o deosebește. Ziduri vechi, măci­nate de ploaie și de timp. Ală­turi, unele noi, construite o par­te, parcă în grabă, altele, cu oarecare gust. Arhitectura , ulti­mului timp se diferențiază. Las in urmă locuri cunoscute sau uitate. Pare molcom ritmul după care trăiește orașul, deși timpul e mai precipitat , ca oricînd. Și grijile, nenumărate. Un primar tînăr, dl. Ion Săceanu, (e vre­mea primarilor tineri!) e cufun­dat în rezolvarea problemelor acute ale momentului (emiterea titlului de proprietate și trece­rea la împărțirea­­ pămîntului). Aici, nu au fost multe situații deosebite. Oamenii orașului sînt, îndeobște reținuți, cu măsură. Discutăm despre preocupările primăriei, ne­siguranțele oameni­lor, intenții și neajunsuri, pro­blemele mari ale unui oraș. Fragmente de viață ce alternea­ză bucurii mărunte și rare cu griji copleșitoare, pentru­­ care soluții se amină, deocamdată. Rețin tonul de amărăciune și­ aleg nuanțele mai cenușii. Cite­­va detalii, doar: m Există teme­rea că, în primăvară nu va fi forța necesară pentru­ însămînța­­rea celor 7 000 de hectare. Deși arzătoarea problemă a pămîntu­lui nu a generat stări... infla­­mante, se pot presupune even­tuale controverse pentru zonele mici din jurul orașului : în a­­cest moment, 90 la sută din cele 2 000 ha. cu grîu sînt însămînța­­te . Problema cea mai dură, însă, prin nivelul pe care-l va GABRIELA BORA (Continuare în pag. a 6-a) Prima ediție a Festivalului de creație „Ion D. Sîrbu“ Astăzi și mîine, la Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu“ din Petro­șani, se desfășoară prima ediție a Festivalului de creație „Ion D. Sîrbu“ (publicistică, eseu, proză, dramaturgie), manifestare coor­donată de Fundația Culturală „I.D. Sîrbu" din Valea Jiului (președinte, scriitorul Dumitru Velea). Mîine, în sala teatrului din Petroșani, Naționalul din Craiova prezintă piesa „Pragul albastru" a regretatului scriitor din Bănie. Sîntem pregătiți pentru Referendum dar mai avem de semănat!“ Prag de decembrie, de nou anotimp și de desfășurare a Re­ferendumului asupra legii su­preme a țării — Constituția. Multe și diverse sînt, acum, pro­blemele ce apasă „pe umerii" celor de la primăria orașului CALAFAT și care frămîntă mai mult sau mai puțin — pe cei aproape 20 000 de locuitori ai acestei istorice așezări. Un dialog cu economistul Aurel Mungiu, primarul orașului, ne-a dat prilejul de a reliefa câteva din preocupările la zi, ale ce­lor ce diriguiesc treburile ob­ștești . Așadar, vă rugăm, d-le primar, să ne spuneți, pentru început, în ce fază vă aflați cu pregătirile pentru Referendumul organizat, duspinică 8 decembrie­­? • Cu excepția buletinelor de­vot, pe care le vom primi joi de la Prefectură, în rest — to­tul e pregătit. Am stabilit, și In dialog cu primarii sîntem in fază finală de ame­najare, cele 8 secții de votare. Am afișat la primărie textul Constituției, urmînd să-l și mul­tiplicăm, pentru a fi mai bine popularizat, astfel incit toți cei peste 15 000 de votanți să se prezinte la Referendum în cu­noștință de cauză. # A venit iarna. Cum va arăta bilanțul treburilor ce urm­au să fie în­cheiate în toamnă ?, e Așa cum v-am spus am încheiat pregăti­rile pentru Referendum, dar mai avem de semănat. Noi ne-am propus, inițial 3­300 ha pentru a fi semănate cu păioase. D.A.A. ne-a fixat... 1160 ha, motivîn­­du-se lipsa de sămînță. Pînă­ acum am însămînțat 44 ha cu orz și peste 1450 ha cu grîu. Mai mult decit ni s-a stabilit, dar mai puțin, față de posibili­tăți­ și nevoile oamenilor. Cu sămînța ne-am mai descurcat cu......săru’ mina“, dar cu mo­torina nu chip. Toate cele nicolae Babai,Au­­ Continuare în pag. a 111-a; FILIAȘI Da’ unde erau... caii? Ultimele „resturi“ ale mijloa­celor fixe aparținîmd fostului C.A.P. Filiași au fost scoase, du­minică dimineața, la o licitație ispititoare. Animație mare, lume pestriță, au și fără bani sufici­enți, cu și fără aport la înteme­ierea patrimoniului defunctei co­operative agricole,­­ aranjamente subterane, mai mult sau mai pu­țin discrete, can-can-uri bine ti­cluite sau răsuflate prematur. Ca o ironie a soarbei, licitația a avut loc într-o sală de ședințe a pri­măriei, unde cu ani în urmă era vehiculată, în toate­ imprejurările, trăinicia proprietății comune etc. Oricum, imaginea generală era acum una care ne-a adus aminte de o secvență antologică („Cina cerșetorilor“) dintr-un film al regizorului­ spaniol Luis Bunuel — „Viridiana“. Și a­ început lici­tația. O hală de pui adjudecată­­ a 932 000 lei, o magazie de scân­duri cîștigată la 87 600 lei; o ma­gazie­­ de cărămidă — 372 000 lei; un pătul la Bîrda — 74 696 lei o magazie de scind­ară­­ la Răcari — 75 600 lei; o moară cu cioca­nele la Răcari — 190 000 lei; patul la Răcari — 122 500 lei magazie de cărămidă la Bîrda 226 220 lei; o autobasculantă („ sunată" de electromotor și cu de viteze) — 113 559 lei, în f< unor proteste ale licitanților, și ți Pe rind din cursă, fostul in­giner șef al cooperativei agri­cole. VASILE ALEXANDRU, pre­ (Continuare în pag. a IlI-a) in o­­ ti­țaia e- MIERCURI 4 DECEMBRIE 1991 4 PARINI-10 Ltcl mw#4WW* A Strict confidențial # ȘCOALA DE ARTE „GRI­GORE GABRIELESCU“ din Cra­iova și-a celebrat, la sfârșitul sap­­tămînii trecute 85 de ani de exis­tență. La mulți ard • ® .1­­ RES­TAURANTUL „CENTRAL­“. DIN CALAFAT, se întimplă lucruri ciudate. Dimineața se începe ser­viciul cu 80 halbe și cu ■;>_3 clienți, iar după-amiaza se con­tinuă cu 80 de clienți și 2—3 halbe. Care să fie misterul ? PE VREMURI, ALAIURILE DE NUNȚI se plimbau în trăsuri trase de cai. Acum aceleași alaiuri se plimbă in autoturisme. Așa se face că autoturismul 3.DJ.2834, ce sîmbăta trecută „prefața“ ala­iul unei nunți, la intersecția de la. „Palace“ a dat tonul corului de claxoane care au sperie­, lo­catarii din împrejurimi. Mai știam că la nuntă se chiuie nu se claxonează... • DIN SURSE DEMNE DE ÎNCREDERE, chiam că în cel mult două săpulm­îni partidul al cărui președinte este domnul Victor Surdu va trece prin prefaceri profunde. vedea ! # ROMANIA. ESTE vom DOUA ȚARA EST-EUROPEA­N­A , cu care imensul concern elve­țian­ va încheia con­tracte de societate mixta. Vor ur­ma Cehoslovacia, Ungaria și U.S.S. Să fie într-un ceas bun 1 ß Vineri, POLIȚIA CA­LAFAT a întreprins, în tîrgul de săptămînă, un raid pe linia protecției, populației împotri­v­­ activităților de comerț ilicite. Au căzut în plasă: Ilie Viorica din Craiova. Angajata firmei „AS CAPONE“ vindea blugi și geei de blugi fără a putea dovedi proveniența lor și fără a­ afișa prețurile de vînzare. A fost amen­dată contravențional cu­ 40.000­0 lei și i s-a confiscat marfa cu valoare de 35.000 lei. Cîrju C-tin, sancționat cu amendă contraven­țională de 30.000 lei. Diamant Dorel, a fost amendat cu 40.000 lei și i s-a confiscat marfă în valoare de 50.000 lei. La intra­rea poliției în tîrg au fost aban­donate 50 perechi de pantofi bărbătești și 70 pungi din elas­tic care, evident, au fost „ares­tate“ de poliție. Pe cînd un ..raid" și pe strada Lipscani din Craio­va?!* SORICIUL CI ROS SI NE- lCdntiwwh-1* fn ' 5'.‘

Next