Cuvîntul Libertății, ianuarie 1992 (Anul 4, nr. 533-552)

1992-01-06 / nr. 533

Incepînd de mîine, în întreaga țară se desfășoară recensămîntul populației și al locuințelor—vastă acțiune de interes național, care se va încheia în ziua de 14 ianuarie 1992. — ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ NMMII Miri]l|l| IMLIUIUIUEI O VIAȚA POLITICA INTERNA VA FI MARC­ATĂ, în cursul acestei săptă­­ ­ - ■ —-— m w-i'Vrrra-% IM s-vr»va-vrTfeY m mmis UHl JCi-/*. A SJuJn. uum­ kA a parlamentului, DEBUTUL CAMPANIEI ELECTORALE PENTRU ALEGERILE LOCALE, de la 9 februa­rie, precum ȘI DE RECENSAMINTUL POPULAȚIEI ȘI AL CLĂDIRILOR. « CELE DOUA CAMERE ALE PARLA­MENTULUI ROMÂNIEI SE VOR REU­NI MIERCURI, 8 ianuarie, ora 14, în sesiunea extraordinară. Ședințele în plen se vor desfășura separat, la sediul fie­cărei camere — Adunarea Deputaților Și Senatul. $ COMISIA PARLAMEN­TARA PENTRU COORDONAREA PRE­­ZENT­ARII CAMPANIEI ELECTORA­­LE prin Radio și Televiziune s-a consti­tuit sîmbătă, 4 ianuarie a.c., cînd s-a desfășurat prima întîlnire de lucru la sediul TVR. A fost discutat Regulamen­tul de funcționare a comisiei care iși va desfășura activitatea la sediul Televi­ziunii Române, urmînd să fie stabilită prezența, pe baza unui grafic, in cadrul „Studioului electoral“, a candidaților formațiunilor politice atît din București, cit și din studiourile teritoriale de unde se fac transmisii directe: CRAIOVA, IAȘI, TIMIȘOARA, C­L­U­J-NAPOCA. 1» „STUDIOUL ELECTORAL" va fi TRANSMIS ZIL­NIC, de luni pînă vineri inclusiv, între orele 18—19,30, pe programul I al TVR. Comisia a aprobat participarea la pre­zentarea campaniei electorale a postu­rilor de televiziune locale existente a­­cum în 12 orașe.­­ LA RADIO BUCU­­­­REȘTI, DE LUNI PINA VINERI, va fi difuzată emisiunea „Tribuna electorală“ între orele 17,03—18,00, pe programul „Radio România Actualități*. # PRE­ȘEDINTELE COMISIEI PARLAMENT­­TARE PENTRU COORDONAREA PRE­ZENTĂRII CAMPANIEI ELECTORALE prin Radio și Televiziune ESTE DL. LAZ­IMIR lONISSIV. # REPREZI­N­­TANȚII AMBASADELOR BELGIEI ȘI AI REPUBLICII SOCIALISTE VIET­NAM LA MOSCOVA AU ÎNMINAT domnului Ion Cebuc prim vice-prim mi­­nistru al Republicii Moldova, reprezen­tantul permanent al Moldovei In Ca­pitala Rusiei, nota de recunoaștere a suveranității și independenței Republicii Moldova, exprimind disponibilitatea dezvoltării colaborării bilaterale. # PARLAMENTUL REPUBLICII MOL­DOVA A ADOPTAT SIMBATA. TREI LEGI menite să completeze baza legis­­lativă a reformei economice; Legea cu privire la alegeri, c ca referitoare la te­meiurile activității economice externe și Legea cu privire la falimentul între­prinderilor, al persoanelor juridice și fizice. In cursul ședinței de sîmbătă, premierul Valeriu Muravski a arătat că, in colaborare cu o firmă Britanică, se lucrează la elaborarea unei monede na­ționale și că­ in acest an, va începe pri­vatizarea întreprinderilor din comerț. 9 PREȘEDINTELE MIRCEA SNEGUR A SEMNAT UN DECRET care reglemen­­tează situația juridică a militaril­or ce­tățeni ai Republicii Moldova care au abandonat unitățile forțelor armate ale fostei U.RJ S.S. Conform Decretului, a­­ceștia urmează să fie incorporați în ser­viciul militar activ. In­formațiunile mi­litare ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și în trupele de grăniceri ale Ministerului Securității Naționale. • AGENȚIILE DE PRESA TASS ȘI INTERFAX RELATEAZĂ des­­pre conferințele de presă acordate sîm­bătă de mareșalul Evgheni Șapoșnikov, comandantul forțelor armate ale Comu­nității Statelor Independente, și de ge­neralul Constantin *­vorozov, minisiu­l u u­­crainean al apără . Referindu-se la preluarea, de către ministerul ucrainean al apărării, a­ cont­rolului asupra a trei districte milita­r , precum și a flotei din Marea Neagră, mareșalul Șapoșnikov a acuzat Kievul și o serie de republici de precipitare in reglementarea probleme­lor apărării. El a menționat că, in po­fida acordului de la Minsk, Ucraina și-a asumat controlul unităților care asigură stabilitatea strategică atît a forțelor nu­cleare, kit și a forțelor armate ale co­munității statelor independente In an­samblu. Mareșalul a subliniat de ase­­mi ut mu ii ni numiri ti in rnmmn i­w— 1­1——­­um­iri mi lan­M menea dL in următorii doi ani, r­t w dura repartizarea forțelor armate sovie­tice Intre republicile membre ale comu­nității statelor independente, se impune conservarea acestora sub un comanda­ment unificat crearea unui stat major general unificat La r­adul =?". «"*"*■ lul Constantin Morozov, ministrul ucrai­nean al apărării, a declarat că Ucraina este o mare putere maritimă ce trebuie să posede o flotă militară și că, deși această poziție a generat dificultăți la reuniunea de la Minsk, din 30 decem­brie 1991, Kievul intenționează să con­tinue negocierile pentru o reglementare rapidă a acestei probleme. O ultrascurte CRAIOVA MOSCOVA: Pociul lui Elțîn a reușit­ încă se mai scrie în bune,­­ pretutindeni, despre­ evenimente­le din fosta U.R.S.S., și se evo­­că frecvent numele lui Boris Elțîn. Adesea se opinează că ele au­ avut un rol de prim plan, altul decât îl știam noi, în tim­pul puciului din august. Cu titlul de mai sus, revista brita­nică „NEW STATESMAN“ a pu­blicat un articol reluat din alte părți pe care le reproducem în continuare. De notat că el a fost scris cu mult înaintea demisiei lui Gorbaciov, dar e mai actual ca oricînd. „A fost un puci neobișnuit, în dimineața zilei de 19 august, cînd televiziunea și radioul au anunțat crearea Co­­­mitetului de Stat pentru Starea­­ Excepțională, toată lumea s-a gîndit că nu mai este o glumă. Dar dintr-un motiv oarecare, co­municațiile și transporturile au continuat să funcționeze, soldații nu au fost înarmați, iar Elțîn nu a fost arestat. Deși evenimente­le din 19 august au fost califi­cate drept „puci comunist“, structurile oficiale ale P.C.U.S. nu au participat activ la el, iar declarațiile Juntei­ au fost neutre din punct de vedere ideo­logic. Tot puriștii au fost cola­boratori apropiați ai lui Gorba­­ciov, Pavlov a fost chiar însăr­cinat direct cu reforma econo­mică, iar puciul a fost condam­nat de staliniștii ortodocși pre­­cum Nina Andreevna și Ampl­­iov, deputați în Sovietul Mosco­va! Ce s-a întîmplat în reali­tate ? De ce Comitetul de Stat a manifestat atîta neglijență și to­leranță, cel puțin în primele ore , în or­ee puri, primele cinci­ zece ore sunt decisive. Cînd evenimentele s-au încheiat, ati­tudinea neobișnuită a puriștilor a fost explicată prin incapacitate și pregătire defectuoasă. Dar însuși Elțîn afirmase că puciul a fost pregătit u­n an de zile. Printre membrii juntei s-a nu­mărat și șeful K.G.B., Kriucikov, care a participat personal la CONSTANTIN DUMITRU (Continuare în pag. a IV-a) Speranța nu va muri în zori! Dacă 1990 a trecut sub sem­nul freneziei demolării s­iste­­mului totalitar, al exploziei li­bertății (libertinajului­) pe mul­tiple planuri, al primelor ale­­­­geri democratice după mai bine de o jumătate de secol, ur­mate de convulsia Pieții versității și de mineriada Unu­din iunie ’90 —, anul recent Înche­iat a fost, in aparență, pe plan intern, in România, cu mult mai „mulțumit“. Poate și datorită ritmului galopant in care s-au­ succedat o serie de evenimente spectaculoase — și nu rău, și nn bine — pe plan­­ extern, dintre care amintim doar­­ conflagrația mondială din Golf, războiul civil din Iugoslavia, puciul de la Moscova, perioada de înșelătoare schimle, apoi prăbușirea, ciudat de liniștită a marelui imperiu sovietic. Cu toate acestea, pentru noi, 1991, va rămîne, indubitabil, anul a­­doptării Constituției — aprecia­tă de numeroși experți din țări cu îndelungate tradiții de­mocratice drept una dintre ce­le mai complexe și valoroase in planul statuării drepturilor o­­mului, al garantării libertăților fundamentale. Nu trebuie uitat, însă, că, în pofida speranțelor noastre, ale tuturor, 1991 s-a dovedit anul accentuării cîtorva fenomene e­­conomico-sociale extrem de du­reroase : dezintegrarea fulminan­tă a industriei naționale, șoma­jul, creșterea nebunească a pre­­țurilor,­­înfiații ucigătoare. Stu­pefiată de dimensiunea incredi­bilă a acestor fenomene, orbi­tă de disputele politice penibi­le, opinia publică românească n-a sesizat, o bună bucată de timp, că fermecătorul, charisma­­ticul Petre Roman își duce la îndeplinire, cu o sagacitate di­abolică, vaste, incalificabila ope­ră de trădare națională. Sub pavăza vorbelor incintătoare, ln prima audiție, a declarațiilor i*­pocrite, demagogice, de „bune" intenții, acest ignorant In proble­­mele economice, acest dandy in politică și-a bătut joc de o în­treagă națiune. Pentru că n-avem cum să fim atît de naivi Incit să credem ca întimpl­itoare cas­cada de seisme pe care le-a provocat la „umbra“ scuze­­i co­­minterniste ,,moștenirea dezas­truoasă a regimului trecut“ și a lozincii pseudo-revoluționare privind „demolarea vechilor structuri comuniste". Moștenire care, in realitate, însemnase ca­­tapultarea României de la stadiul de țară eminamente agricolă la aceia dte țară" hidastri»! -agrer*, cu un potențial atît de vigu­ros incit, prin truda și sacrificiile poporului, din ultimul deceniu, făcuse posibilă achitarea unei DAN LUPESCU (Continuare în pag. a IV-a) j I­i 111 j I­ar ’ Prefectura județului comunică: Incepted de marți, 7 ia­nuarie 1992, ora 18, la tele­viziune, pe programul unu, se va difuza emisiunea „Stu­dioul Electoral“. Aceasta va începe cu județul Dolj. Carul de reportaj este instalat in sediul Prefecturii, creîndu-se astfel posibilitatea forma­țiunilor politice pentru des­fășurarea propagandei elec­torale. Liderii politici din județul Dolj vor avea o întrunire luni­, 8 ianuarie a.c., ora 18, bi legătură cu prezentarea candidaților pentru organele administrației locale. Partidele politice pot ține legătura cu „Studioul Electo­ral“, zilnic între orele 9—17, la telefonul 118827. Pe meleaguri doljene NOAPTEA NOPȚILOR A mai trecut un an. S-au mai scuturat citeva frunze din fie­­r­care, iar POMUL a mai căpătat un Inel al vîrstei. S-au tras­­ linii,­ in urma cărora speranțele și-au căutat rodul. Adunarea si scăderea sunt operații aritmetice de care nu putem scăpa toată viața. Ceea ce am socotit, în cea mai lungă noapte dintre ani, e un simplu pretext: cum să ne arate un calcul ceea ce nu s-a văzut, cu ochiul liber, pe „spirala" celor patru anotimpuri ?! Că unii au mers In automobile de lux, din care existența li se prezintă... color, iar alții — pe jos, de unde realitatea le apare (cum și este!) cenușie, anostă ? Că unii s-au așezat în față, pe „creanga de sus“, făcînd privirea roată peste lume,­ iar alții — pe undeva, prin ungherele vieții, nu se zăresc nici pe ei înșiși ? A mai trecut un an, în care ne-am căutat pe noi înșine». Și după care descoperim că e prea devreme pentru a spune că ne-am regăsit. Căci, după toate cine s-au întîmplat, este încă dificil — deocamdată — să ne auzim unii pe alții. în fond, cine are, ori a avut — în anul ce s-a încheiat și în cel dinaintea lui — dorința și puterea de a înțelege și de a se implica (de­„MAJESTIC" ) O INFLAȚIE DE BUNA DISPOZIȚIE.« Luați-mă din scurt, de gît, de nasture, făceți-mă de două para­le, suspectați-mă, acuzați-mă de frivolitate, eu voi răspunde siste­­matic și răspicat același lucru i la „Majestic** * * * * * * * * * — fosta unitate „Dietetic“ —, cei care au sărbă­torit noaptea de Revelion, nimeni, peste... 50 ani, (!) s-au distrat nău­citor, decent, molipsitor, uitînd cel puțin în cumpăna anilor de dez­nădejde, șomaj, inflație, temeri, faliment, neliniști, angoase și alte­nefici în vertiginoasa prăvălire a tateiw năpastelor sociale !! Cine și-a oferit răgazul să ia aminte la ceea ce se întâmplă în imediata sa apropiere ? La faptul că pâinea a putrezit, neculeasă, în brațele câmpului, că mii de oameni, ce și-au dorit-o aprig, au rămas fără slujbă, că elevii n-au avut manuale, că nu sunt medicamente și spitale de ajuns, că ne-am azvirlit bătrinii in brațele mizeriei, cu pensiile lor umilitor de sărace?! Că, la doi pași de noi, o editură de mare tradiție iși lasă pe drumuri oamenii ce au slujit-o, că suferința culturii este o nedorită realitate ?! Că s-a ajuns la un adevăr crud, paradoxal, ce-i face pe cei mulți să exclame: „Săraci, In țară bogată!“ A mai trecut un an. Am tras linia și am adunat ceea ce tre­buie să scădem: multe griji, multe necazuri și nenumărate du­reri. Dacă au fost și satisfacții, acestea se pierd în ierba rea a neajunsurilor de tot felul. Ceea ce nu înseamnă, Insă, că optimismul — cel mai sigur,« capital — a dispărut cu totul. Să-i oferim, așadar, șansa pentru anefi un an și pentru alții ce vor veni la rind, chestiuni obsesive, toți „mesenii“ lăsînd impresia vanii chef nebun de dans, urări și petrecere „viața mai merite și trăite“, cu­m spunea o tinără, deloc resemnare, deloc impudică, avînd asemănarea lui Bette Davis, tratate discret din­tr-un flacon de Chanel,­ fără să știe ce-o așteaptă, în afară de an­goasa unui tango. Pe postu­l de respectabilă amfitrioană, doamna Marieta Iliescu — patroana loca­lului, bine susținută de un perso­nal din subordine, altminteri la (Continuare­­ în pag. a II-a) Trecere, Petrecere... Se trece, se petrece pe „lung­a timpului cărare" și Anul Dom­­nului 1991. î-am trăit cu toții­ecare zi și s-ar putea, fiecare­­pă, cu maximă febrilitate și,­neori, cu o intensă implicare, marea trecere“ a noastră, e căruia în parte, cum o de­­te Lucian Blaga metaforic, h­ar titlul unui volum de •i din 1924, hălăduiala in­­tui prin lumea pămînteas­­te naștere și moarte — ontologic, social — roată de momente și e­­re strict personale, dar mentale, cruciale pen­­unța trecută, prezentă a comunității etnice, tane... Dar ne-am mai fi numai din cînd în »știrile Poetului Vo­­inescu : „Dar den­se mișcă... cel în­ Iată-1 / Cum din nă, iară el devi­­­ind­u-acela de mai slab ca­­ stăpînul fără rginile lui eternă se face în fâșii, / De atunci răsa­re lumea, lună, soare și stihii. (...). Iar în lumea asta mare noi copii ai lumii mici, / Facem pe pămîntul nostru mușuroaie de furnici; / Microscopice popoare, regi, oșteni și învățați / Ne succedem generații și ne credem minunați; / Muști de-o zi pe-o lume mică de pe măsură cu co­tul,­­ în acea nemărginire ne-n­i uitînd cu totul / Cum am ea asta-ntreagă e o cli­pă suspendată, / Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată“. Și în clipa aceasta suspenda­tă de care ne spune Poetul (ci­ne dintre cei mai de seamă gînditori și învățați a pretins vreodată, sau pretinde că i-a determinat dimensiunile, durata exactă?), „în marea trecere“ a noastră, a fiecăruia în parte, ne-am gîndit îndeajuns, încer­­cînd, pe o infinitezimală sec­vență a ei, să deslușim toate co­­notațiile ce le cuprinde, cu im­pactul lor asupra existenței noastre individuale ? Dar la impactul asupra existenței tre­cute, prezente și viitoare a co­munității etnice, istorice, uma­ne, în care am fost, sîntem și vom fi­ mereu încorporați ? Ne-am gîndit oare îndeajuns, pe parcursul Anului Domnului Ultima bătaie, Gorbaciov a fost prins fatal în plasa propriilor țesături de interese contradictorii și obscure ale marelui imperiu slav. Ulti­mul mare colos, încrîncenat peste două continente, și-a dat obștescul sfîrșit. Este mai săracă lumea prin dispariția lui sau mai bogate prin golul lăsat de el, deocamdată umplut cu tot atît de multe speranțe și mari spaime.­ Vidului politic lăsat de marea, glorioasa Uniune So­vietică și de Gorbaciov i-au luat locul Comunitatea de state in­dependente și Boris Elțîn. O co­munitate nu-i decit o comuni­tate, ea nu spune mare lucru, pentru că nu este legată prin fibre organice și este cu atît mai labilă cu cît gravitează in jurul unei Federații, redusă, in cadrul de față, la o singură et­nie extrem de numeroasă: cea rusă. Un uriaș arsenal nuclear a rămas fără stepîn : intr-un prim discurs Elțîn, noul stepîn de la Kremlin, a ținut să pre­cizeze că nu el va apăsa primul pe butonul care să îl declanșeze. Declarația sa, în loc să creeze întîia bătaie continua distrugem acestui ar­senal nuclear posibil să ia fol în tot atîtea momente critice care stau în fața omenirii și in următorii ani ? Ce rost mal au armele nucleare intr-o lume care Încearcă să dărime bariere arti­ficiale ridicate în ani îndelungi de ideologii, tot atît de deșarte, ca și deșerturile Asiei . Să memorăm, totuși, rit viito­rul european al mnii comunități­­ de state independente a fost consemnat la Alma-Ata . De ce: pare atît de departe de inima Comunității europine și da ce oare tocmai acolo de unde­­ a pornit marile migriri de popoare de la sfîrșitul mileniului unu! ? Deocamdată ultima bătaie de inimă a marelui imperiu a fost consemnată de debarcarea lui Gorbaciov, care a fost suficient de bine îngropat în discursuri extrem de elogioase Așadar, regele a­­ murit (care rege ? !), trăiască regele ! (care rege ?!). La polul opus, demo­crația americană ia­ la un prim moment de respire, înaintea ul­timei mari bătălii ^ r ,a>v Rugă de Bobotează Din patria nădejdilor și deznădejdilor ne închinăm fie, » Făcătorul văzutelor și nevăzu­telor, rugindu-te. Botează-ne pe toți la oceanul nemărginit al iubirii de țari. Cu busuioc aruncă stropii spe­ranțelor de bine peste urgisitul nostru popor. Fă ca apa sfințită la toate bisericile patriei să ajungi,1 pún mesagerii credinței în Tine, la fiecare dintre locuințele noas­tre, aducind cu ea încreden» te veghea Ta supremă. Udă brazdele unui pimfat de atîtea ori însîr­gerat și curața­t de toate păcatele noastre și ala înaintașilor noștri, înlătură prin belșugul rotar teama obsesivă de foamea și frigul cu care parcă face înfrățit destinul. Fă să răsară pe cer steaua «ore să ne lumineze cărările ca duc spre pacea socială. Ajutfi-ne să uităm toate fără­delegile săvârșite de cel ce nu «u crezut în Tine ca idee unică de echilibru. Chiar dacă ne îndoim de *­­asistența Ta, cînd strigătele noas­te* de durere rămân fără ecou, noi iară­și iară către Tine, lu­mină a universului, ne îndrop* tim privirile încărcate de păca­tele ce ne domină, certndu-Ți factumm și iertare.. LAURIAN IONICA „u­nde este dorinți se naște și drumul“ — ne declar» 4­1 PIERRE GASCHER, vicepreședinte al Consiliului general din departamentul Sarthe (Franța) • Vineri, 71 decembrie VM, c atîx gartx a &«partam<entuim Sarthe a sosit la Craiova. • Delegația s-a aflat, timp de citeva zile, sub patronajul ospitalier al Prefecturii pot­ fi municipali­tății Craiova. • D-l Pierre Gascher și delegația de specialiști s-au intilnit, succesiv, cu prefectul județului, d-l llie Ștefan, d-nii Tudor Rădulescu și Ion Voinescu, primar si vice-primar al municipiului, cu I.P.S. Nestor Voinicescu, mitropolitul Olte­niei. e Simbătă seara, la Naționalul craiovean, ei au asistat la spectacolul „Ubu Rex". • In exclusivitate pentru ,­Cuvîntul Libertății", dl. Pierre Gasche* a acordat un interviu, pe care îl publicăm in întregime, mânia și pentru a doua oară la Craiova. Alegerea Doljului pen­tru a se înfrăți cu departamen­tul Sarthe și a Craiovei cu Lyon-ul nu a fost întîmplătoare. Craiova, Inima Olteniei spiritu­ale, stepirt. pt.fi mare coordo­natei naționale ca o firească deschidere europeană. Cunoaștem această dimensiune, o prețuim. Ea a reieșit încă o dată și cu rezonanță deosebită in timpul vizitei lui Michel Noii? la Cra­iova. Construim de mai bine de un an un plan de cooperare cu multiple fațete, avînd în vedere atragerea investitorilor francezi la agricultura și Industria Dolju­lui, in cultură, invățămînt, să­nătate. Posibilitățile existente sunt «azi, complexitatea pro­blemelor — firească și la noi și la dumneavoastră, ceea ce face GABRIELA BORA JOS? DOBRESCU n­otational» fils .pag. a Xl­-a< — Pentru început, d-l. Pietre Gascher, vă rugăm să primiți urarea noastră de bine, cu do­rința de a petrece cu­ mal plă­cut și util acest scurt sejur iovean, care, iată, că mi­șoară chiar­­ in zilele care merg schimbarea la față a ai greu pentru Rom­ânia, cu un altul care anunță, chiar din start, prea multe griji și prea puține speranțe poporului român. Din datele pe care le deținem, sunteți un sincer și loial prieten al României. Generozitatea efor­turilor dv. s-a îndreptat, după Revoluția romană, In special spre Dolj și Craiova. De ce? — Dați-mi voie, mai întîî, sâ vă răspund la urarea caldă de bine cu o urare de sănătate și de prosperitate, rugindu-vă ea, prin intermediul cotidianului dv., această urare să ajungă, deopotrivă, la cetățenii Craiovei și la locuitorii județului DC114 Sunt pentru a doua oară la Ro- Cu un pahar de șampanie ee« ...și cu 400 000 de tone de lig­nit expediat către beneficiari la primele zile ale noului an. Pe 31 decembrie 1991, seara, între­gul circuit productiv al Regiei Autonome a Lignitului Tg. Jiu s-a oprit. Să ne imaginăm ce înseamnă decuplarea de la re­țeaua de înaltă tensiune a zeci de linii tehnologice de suprafață și de subteran, în care se află ancorate imensele excavatoare cu rotor și o rețea de mii de kilometri de bandă rulantă, dis­pusă de la stații centrale de excavare și pînă la stațiile de încărcare în navete. Un colos cu sucursale în toată țara, cu un detașament de specialiști, care numără peste 80 000 de sa­lariați. Oprirea acestui colos a durat doar 24 de ore. Pretutin­deni, minerii și-au permis doar răgazul să ridice un pahar de șampanie, închinînd pentru prie­teni, pentru țară. Pe 2 ianua­rie, dimineața, Inima lui Început din nou să bată. La ora a cînd aceste rînduri văd lumina tiparului, către beneficiari, mari­le termocentrale, au și fost ex­pediate 400 000 tone de lignit.« — Dumneavoastră, nu moto­­rina vi lipsește*., Strict confidential !1 mai trecut lui an! Eve­nimentu! a fost sărbătorit la fel și chip, de parcă nu am­­ pierdut, ci am fi ciștigat la ti­nerețe. Ce ne va «duce 1992 ? Astrologii, vrăjitorii, ghicitori!! prezic lucruri nu tocmai îmbu­curătoare, cu toate deschiderea spre libertate și democrație » popoarelor de dincoace de fosta Cortină. Ce va mai fi, vorba po­etului, vom muri și vom ve­dea... • La Craiova,­ primii ci­titori In stele. In noaptea de 3 spre 4 ianuarie, pretind că sî fi observat semne ciudate pe cer. Unii vorbesc de o imens o cruce formată din stele, alții de ciocnirea unor­­ aștri, "însoțită­­ de­un zgomot înfricoșător. Cu­ ne privește, noi nu știm câtă fan­tezie și cu­ adevăr stau în spa­tele acestor fenomene, dar a­­matori de senzații tari se gă­sesc pe toate drumurile. Pen­tru ei să se fi inventat aseme­nea povești? ” Doamna Victo­ria Predescu-Sauciuc, profesoară din Craiova, după tată este ne­poata lui Sauciuc Săveanu, par­ticipant la actul Unirii, de la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1918, din partea Bucovinei, iar după mamă este nepoata lui Mihai Nestor, primar în comuna Mar­­căuți-Hotin. Tatăl, loan Sauciuc, a fost condamnat l­a moarte de­­regimul sovietic întrucît, în 1940, i-a primit pe români cu pline și sare pe pămîntul ro­mânesc al Basarabiei. Toate a­­ceste date, precum și altele pri­vind istoria neamului românesc de dintele de Prut, cultura și civiltetia lui, le regăsim la manuscrisul de 570 de pagini ai doamnei profesoare, recent de­pus la Editura Humanitas. Iată că se scriu și cărțile care ne-au­ Hă3it atita timp din biblioteci. % Vești bune primim și din comuna Țuglui, unde, cu două săptămîni în urmă, a fost dată la funcțiune brutăria pentru ca­“ rs primăria locală a luptat pînă ION MUNTEANU

Next