Cuvîntul Libertății, ianuarie 1992 (Anul 4, nr. 533-552)
1992-01-06 / nr. 533
Incepînd de mîine, în întreaga țară se desfășoară recensămîntul populației și al locuințelor—vastă acțiune de interes național, care se va încheia în ziua de 14 ianuarie 1992. — ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ NMMII Miri]l|l| IMLIUIUIUEI O VIAȚA POLITICA INTERNA VA FI MARCATĂ, în cursul acestei săptă - ■ —-— m w-i'Vrrra-% IM s-vr»va-vrTfeY m mmis UHl JCi-/*. A SJuJn. uum kA a parlamentului, DEBUTUL CAMPANIEI ELECTORALE PENTRU ALEGERILE LOCALE, de la 9 februarie, precum ȘI DE RECENSAMINTUL POPULAȚIEI ȘI AL CLĂDIRILOR. « CELE DOUA CAMERE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI SE VOR REUNI MIERCURI, 8 ianuarie, ora 14, în sesiunea extraordinară. Ședințele în plen se vor desfășura separat, la sediul fiecărei camere — Adunarea Deputaților Și Senatul. $ COMISIA PARLAMENTARA PENTRU COORDONAREA PREZENTARII CAMPANIEI ELECTORALE prin Radio și Televiziune s-a constituit sîmbătă, 4 ianuarie a.c., cînd s-a desfășurat prima întîlnire de lucru la sediul TVR. A fost discutat Regulamentul de funcționare a comisiei care iși va desfășura activitatea la sediul Televiziunii Române, urmînd să fie stabilită prezența, pe baza unui grafic, in cadrul „Studioului electoral“, a candidaților formațiunilor politice atît din București, cit și din studiourile teritoriale de unde se fac transmisii directe: CRAIOVA, IAȘI, TIMIȘOARA, CLUJ-NAPOCA. 1» „STUDIOUL ELECTORAL" va fi TRANSMIS ZILNIC, de luni pînă vineri inclusiv, între orele 18—19,30, pe programul I al TVR. Comisia a aprobat participarea la prezentarea campaniei electorale a posturilor de televiziune locale existente acum în 12 orașe. LA RADIO BUCUREȘTI, DE LUNI PINA VINERI, va fi difuzată emisiunea „Tribuna electorală“ între orele 17,03—18,00, pe programul „Radio România Actualități*. # PREȘEDINTELE COMISIEI PARLAMENTTARE PENTRU COORDONAREA PREZENTĂRII CAMPANIEI ELECTORALE prin Radio și Televiziune ESTE DL. LAZIMIR lONISSIV. # REPREZINTANȚII AMBASADELOR BELGIEI ȘI AI REPUBLICII SOCIALISTE VIETNAM LA MOSCOVA AU ÎNMINAT domnului Ion Cebuc prim vice-prim ministru al Republicii Moldova, reprezentantul permanent al Moldovei In Capitala Rusiei, nota de recunoaștere a suveranității și independenței Republicii Moldova, exprimind disponibilitatea dezvoltării colaborării bilaterale. # PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA A ADOPTAT SIMBATA. TREI LEGI menite să completeze baza legislativă a reformei economice; Legea cu privire la alegeri, c ca referitoare la temeiurile activității economice externe și Legea cu privire la falimentul întreprinderilor, al persoanelor juridice și fizice. In cursul ședinței de sîmbătă, premierul Valeriu Muravski a arătat că, in colaborare cu o firmă Britanică, se lucrează la elaborarea unei monede naționale și că in acest an, va începe privatizarea întreprinderilor din comerț. 9 PREȘEDINTELE MIRCEA SNEGUR A SEMNAT UN DECRET care reglementează situația juridică a militarilor cetățeni ai Republicii Moldova care au abandonat unitățile forțelor armate ale fostei U.RJ S.S. Conform Decretului, aceștia urmează să fie incorporați în serviciul militar activ. Informațiunile militare ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și în trupele de grăniceri ale Ministerului Securității Naționale. • AGENȚIILE DE PRESA TASS ȘI INTERFAX RELATEAZĂ despre conferințele de presă acordate sîmbătă de mareșalul Evgheni Șapoșnikov, comandantul forțelor armate ale Comunității Statelor Independente, și de generalul Constantin *vorozov, minisiul u ucrainean al apără . Referindu-se la preluarea, de către ministerul ucrainean al apărării, a controlului asupra a trei districte militar , precum și a flotei din Marea Neagră, mareșalul Șapoșnikov a acuzat Kievul și o serie de republici de precipitare in reglementarea problemelor apărării. El a menționat că, in pofida acordului de la Minsk, Ucraina și-a asumat controlul unităților care asigură stabilitatea strategică atît a forțelor nucleare, kit și a forțelor armate ale comunității statelor independente In ansamblu. Mareșalul a subliniat de asemi ut mu ii ni numiri ti in rnmmn iw— 11——umiri mi lanM menea dL in următorii doi ani, rt w dura repartizarea forțelor armate sovietice Intre republicile membre ale comunității statelor independente, se impune conservarea acestora sub un comandament unificat crearea unui stat major general unificat La radul =?". «"*"*■ lul Constantin Morozov, ministrul ucrainean al apărării, a declarat că Ucraina este o mare putere maritimă ce trebuie să posede o flotă militară și că, deși această poziție a generat dificultăți la reuniunea de la Minsk, din 30 decembrie 1991, Kievul intenționează să continue negocierile pentru o reglementare rapidă a acestei probleme. O ultrascurte CRAIOVA MOSCOVA: Pociul lui Elțîn a reușit încă se mai scrie în bune, pretutindeni, despre evenimentele din fosta U.R.S.S., și se evocă frecvent numele lui Boris Elțîn. Adesea se opinează că ele au avut un rol de prim plan, altul decât îl știam noi, în timpul puciului din august. Cu titlul de mai sus, revista britanică „NEW STATESMAN“ a publicat un articol reluat din alte părți pe care le reproducem în continuare. De notat că el a fost scris cu mult înaintea demisiei lui Gorbaciov, dar e mai actual ca oricînd. „A fost un puci neobișnuit, în dimineața zilei de 19 august, cînd televiziunea și radioul au anunțat crearea Comitetului de Stat pentru Starea Excepțională, toată lumea s-a gîndit că nu mai este o glumă. Dar dintr-un motiv oarecare, comunicațiile și transporturile au continuat să funcționeze, soldații nu au fost înarmați, iar Elțîn nu a fost arestat. Deși evenimentele din 19 august au fost calificate drept „puci comunist“, structurile oficiale ale P.C.U.S. nu au participat activ la el, iar declarațiile Juntei au fost neutre din punct de vedere ideologic. Tot puriștii au fost colaboratori apropiați ai lui Gorbaciov, Pavlov a fost chiar însărcinat direct cu reforma economică, iar puciul a fost condamnat de staliniștii ortodocși precum Nina Andreevna și Ampliov, deputați în Sovietul Moscova! Ce s-a întîmplat în realitate ? De ce Comitetul de Stat a manifestat atîta neglijență și toleranță, cel puțin în primele ore , în oree puri, primele cinci zece ore sunt decisive. Cînd evenimentele s-au încheiat, atitudinea neobișnuită a puriștilor a fost explicată prin incapacitate și pregătire defectuoasă. Dar însuși Elțîn afirmase că puciul a fost pregătit un an de zile. Printre membrii juntei s-a numărat și șeful K.G.B., Kriucikov, care a participat personal la CONSTANTIN DUMITRU (Continuare în pag. a IV-a) Speranța nu va muri în zori! Dacă 1990 a trecut sub semnul freneziei demolării sistemului totalitar, al exploziei libertății (libertinajului) pe multiple planuri, al primelor alegeri democratice după mai bine de o jumătate de secol, urmate de convulsia Pieții versității și de mineriada Unudin iunie ’90 —, anul recent Încheiat a fost, in aparență, pe plan intern, in România, cu mult mai „mulțumit“. Poate și datorită ritmului galopant in care s-au succedat o serie de evenimente spectaculoase — și nu rău, și nn bine — pe plan extern, dintre care amintim doar conflagrația mondială din Golf, războiul civil din Iugoslavia, puciul de la Moscova, perioada de înșelătoare schimle, apoi prăbușirea, ciudat de liniștită a marelui imperiu sovietic. Cu toate acestea, pentru noi, 1991, va rămîne, indubitabil, anul adoptării Constituției — apreciată de numeroși experți din țări cu îndelungate tradiții democratice drept una dintre cele mai complexe și valoroase in planul statuării drepturilor omului, al garantării libertăților fundamentale. Nu trebuie uitat, însă, că, în pofida speranțelor noastre, ale tuturor, 1991 s-a dovedit anul accentuării cîtorva fenomene economico-sociale extrem de dureroase : dezintegrarea fulminantă a industriei naționale, șomajul, creșterea nebunească a prețurilor,înfiații ucigătoare. Stupefiată de dimensiunea incredibilă a acestor fenomene, orbită de disputele politice penibile, opinia publică românească n-a sesizat, o bună bucată de timp, că fermecătorul, charismaticul Petre Roman își duce la îndeplinire, cu o sagacitate diabolică, vaste, incalificabila operă de trădare națională. Sub pavăza vorbelor incintătoare, ln prima audiție, a declarațiilor i*pocrite, demagogice, de „bune" intenții, acest ignorant In problemele economice, acest dandy in politică și-a bătut joc de o întreagă națiune. Pentru că n-avem cum să fim atît de naivi Incit să credem ca întimplitoare cascada de seisme pe care le-a provocat la „umbra“ scuzei cominterniste ,,moștenirea dezastruoasă a regimului trecut“ și a lozincii pseudo-revoluționare privind „demolarea vechilor structuri comuniste". Moștenire care, in realitate, însemnase catapultarea României de la stadiul de țară eminamente agricolă la aceia dte țară" hidastri»! -agrer*, cu un potențial atît de viguros incit, prin truda și sacrificiile poporului, din ultimul deceniu, făcuse posibilă achitarea unei DAN LUPESCU (Continuare în pag. a IV-a) j Ii 111 j Iar ’ Prefectura județului comunică: Incepted de marți, 7 ianuarie 1992, ora 18, la televiziune, pe programul unu, se va difuza emisiunea „Studioul Electoral“. Aceasta va începe cu județul Dolj. Carul de reportaj este instalat in sediul Prefecturii, creîndu-se astfel posibilitatea formațiunilor politice pentru desfășurarea propagandei electorale. Liderii politici din județul Dolj vor avea o întrunire luni, 8 ianuarie a.c., ora 18, bi legătură cu prezentarea candidaților pentru organele administrației locale. Partidele politice pot ține legătura cu „Studioul Electoral“, zilnic între orele 9—17, la telefonul 118827. Pe meleaguri doljene NOAPTEA NOPȚILOR A mai trecut un an. S-au mai scuturat citeva frunze din fiercare, iar POMUL a mai căpătat un Inel al vîrstei. S-au tras linii, in urma cărora speranțele și-au căutat rodul. Adunarea si scăderea sunt operații aritmetice de care nu putem scăpa toată viața. Ceea ce am socotit, în cea mai lungă noapte dintre ani, e un simplu pretext: cum să ne arate un calcul ceea ce nu s-a văzut, cu ochiul liber, pe „spirala" celor patru anotimpuri ?! Că unii au mers In automobile de lux, din care existența li se prezintă... color, iar alții — pe jos, de unde realitatea le apare (cum și este!) cenușie, anostă ? Că unii s-au așezat în față, pe „creanga de sus“, făcînd privirea roată peste lume, iar alții — pe undeva, prin ungherele vieții, nu se zăresc nici pe ei înșiși ? A mai trecut un an, în care ne-am căutat pe noi înșine». Și după care descoperim că e prea devreme pentru a spune că ne-am regăsit. Căci, după toate cine s-au întîmplat, este încă dificil — deocamdată — să ne auzim unii pe alții. în fond, cine are, ori a avut — în anul ce s-a încheiat și în cel dinaintea lui — dorința și puterea de a înțelege și de a se implica (de„MAJESTIC" ) O INFLAȚIE DE BUNA DISPOZIȚIE.« Luați-mă din scurt, de gît, de nasture, făceți-mă de două parale, suspectați-mă, acuzați-mă de frivolitate, eu voi răspunde sistematic și răspicat același lucru i la „Majestic** * * * * * * * * * — fosta unitate „Dietetic“ —, cei care au sărbătorit noaptea de Revelion, nimeni, peste... 50 ani, (!) s-au distrat năucitor, decent, molipsitor, uitînd cel puțin în cumpăna anilor de deznădejde, șomaj, inflație, temeri, faliment, neliniști, angoase și altenefici în vertiginoasa prăvălire a tateiw năpastelor sociale !! Cine și-a oferit răgazul să ia aminte la ceea ce se întâmplă în imediata sa apropiere ? La faptul că pâinea a putrezit, neculeasă, în brațele câmpului, că mii de oameni, ce și-au dorit-o aprig, au rămas fără slujbă, că elevii n-au avut manuale, că nu sunt medicamente și spitale de ajuns, că ne-am azvirlit bătrinii in brațele mizeriei, cu pensiile lor umilitor de sărace?! Că, la doi pași de noi, o editură de mare tradiție iși lasă pe drumuri oamenii ce au slujit-o, că suferința culturii este o nedorită realitate ?! Că s-a ajuns la un adevăr crud, paradoxal, ce-i face pe cei mulți să exclame: „Săraci, In țară bogată!“ A mai trecut un an. Am tras linia și am adunat ceea ce trebuie să scădem: multe griji, multe necazuri și nenumărate dureri. Dacă au fost și satisfacții, acestea se pierd în ierba rea a neajunsurilor de tot felul. Ceea ce nu înseamnă, Insă, că optimismul — cel mai sigur,« capital — a dispărut cu totul. Să-i oferim, așadar, șansa pentru anefi un an și pentru alții ce vor veni la rind, chestiuni obsesive, toți „mesenii“ lăsînd impresia vanii chef nebun de dans, urări și petrecere „viața mai merite și trăite“, cum spunea o tinără, deloc resemnare, deloc impudică, avînd asemănarea lui Bette Davis, tratate discret dintr-un flacon de Chanel, fără să știe ce-o așteaptă, în afară de angoasa unui tango. Pe postul de respectabilă amfitrioană, doamna Marieta Iliescu — patroana localului, bine susținută de un personal din subordine, altminteri la (Continuare în pag. a II-a) Trecere, Petrecere... Se trece, se petrece pe „lunga timpului cărare" și Anul Domnului 1991. î-am trăit cu toțiiecare zi și s-ar putea, fiecarepă, cu maximă febrilitate și,neori, cu o intensă implicare, marea trecere“ a noastră, e căruia în parte, cum o dete Lucian Blaga metaforic, har titlul unui volum de •i din 1924, hălăduiala intui prin lumea pămînteaste naștere și moarte — ontologic, social — roată de momente și ere strict personale, dar mentale, cruciale penunța trecută, prezentă a comunității etnice, tane... Dar ne-am mai fi numai din cînd în »știrile Poetului Voinescu : „Dar dense mișcă... cel în Iată-1 / Cum din nă, iară el deviindu-acela de mai slab ca stăpînul fără rginile lui eternă se face în fâșii, / De atunci răsare lumea, lună, soare și stihii. (...). Iar în lumea asta mare noi copii ai lumii mici, / Facem pe pămîntul nostru mușuroaie de furnici; / Microscopice popoare, regi, oșteni și învățați / Ne succedem generații și ne credem minunați; / Muști de-o zi pe-o lume mică de pe măsură cu cotul, în acea nemărginire ne-ni uitînd cu totul / Cum am ea asta-ntreagă e o clipă suspendată, / Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată“. Și în clipa aceasta suspendată de care ne spune Poetul (cine dintre cei mai de seamă gînditori și învățați a pretins vreodată, sau pretinde că i-a determinat dimensiunile, durata exactă?), „în marea trecere“ a noastră, a fiecăruia în parte, ne-am gîndit îndeajuns, încercînd, pe o infinitezimală secvență a ei, să deslușim toate conotațiile ce le cuprinde, cu impactul lor asupra existenței noastre individuale ? Dar la impactul asupra existenței trecute, prezente și viitoare a comunității etnice, istorice, umane, în care am fost, sîntem și vom fi mereu încorporați ? Ne-am gîndit oare îndeajuns, pe parcursul Anului Domnului Ultima bătaie, Gorbaciov a fost prins fatal în plasa propriilor țesături de interese contradictorii și obscure ale marelui imperiu slav. Ultimul mare colos, încrîncenat peste două continente, și-a dat obștescul sfîrșit. Este mai săracă lumea prin dispariția lui sau mai bogate prin golul lăsat de el, deocamdată umplut cu tot atît de multe speranțe și mari spaime. Vidului politic lăsat de marea, glorioasa Uniune Sovietică și de Gorbaciov i-au luat locul Comunitatea de state independente și Boris Elțîn. O comunitate nu-i decit o comunitate, ea nu spune mare lucru, pentru că nu este legată prin fibre organice și este cu atît mai labilă cu cît gravitează in jurul unei Federații, redusă, in cadrul de față, la o singură etnie extrem de numeroasă: cea rusă. Un uriaș arsenal nuclear a rămas fără stepîn : intr-un prim discurs Elțîn, noul stepîn de la Kremlin, a ținut să precizeze că nu el va apăsa primul pe butonul care să îl declanșeze. Declarația sa, în loc să creeze întîia bătaie continua distrugem acestui arsenal nuclear posibil să ia fol în tot atîtea momente critice care stau în fața omenirii și in următorii ani ? Ce rost mal au armele nucleare intr-o lume care Încearcă să dărime bariere artificiale ridicate în ani îndelungi de ideologii, tot atît de deșarte, ca și deșerturile Asiei . Să memorăm, totuși, rit viitorul european al mnii comunități de state independente a fost consemnat la Alma-Ata . De ce: pare atît de departe de inima Comunității europine și da ce oare tocmai acolo de unde a pornit marile migriri de popoare de la sfîrșitul mileniului unu! ? Deocamdată ultima bătaie de inimă a marelui imperiu a fost consemnată de debarcarea lui Gorbaciov, care a fost suficient de bine îngropat în discursuri extrem de elogioase Așadar, regele a murit (care rege ? !), trăiască regele ! (care rege ?!). La polul opus, democrația americană ia la un prim moment de respire, înaintea ultimei mari bătălii ^ r ,a>v Rugă de Bobotează Din patria nădejdilor și deznădejdilor ne închinăm fie, » Făcătorul văzutelor și nevăzutelor, rugindu-te. Botează-ne pe toți la oceanul nemărginit al iubirii de țari. Cu busuioc aruncă stropii speranțelor de bine peste urgisitul nostru popor. Fă ca apa sfințită la toate bisericile patriei să ajungi,1 pún mesagerii credinței în Tine, la fiecare dintre locuințele noastre, aducind cu ea încreden» te veghea Ta supremă. Udă brazdele unui pimfat de atîtea ori însîrgerat și curațat de toate păcatele noastre și ala înaintașilor noștri, înlătură prin belșugul rotar teama obsesivă de foamea și frigul cu care parcă face înfrățit destinul. Fă să răsară pe cer steaua «ore să ne lumineze cărările ca duc spre pacea socială. Ajutfi-ne să uităm toate fărădelegile săvârșite de cel ce nu «u crezut în Tine ca idee unică de echilibru. Chiar dacă ne îndoim de *asistența Ta, cînd strigătele noaste* de durere rămân fără ecou, noi iarăși iară către Tine, lumină a universului, ne îndrop* tim privirile încărcate de păcatele ce ne domină, certndu-Ți factumm și iertare.. LAURIAN IONICA „unde este dorinți se naște și drumul“ — ne declar» 41 PIERRE GASCHER, vicepreședinte al Consiliului general din departamentul Sarthe (Franța) • Vineri, 71 decembrie VM, c atîx gartx a &«partam<entuim Sarthe a sosit la Craiova. • Delegația s-a aflat, timp de citeva zile, sub patronajul ospitalier al Prefecturii pot fi municipalității Craiova. • D-l Pierre Gascher și delegația de specialiști s-au intilnit, succesiv, cu prefectul județului, d-l llie Ștefan, d-nii Tudor Rădulescu și Ion Voinescu, primar si vice-primar al municipiului, cu I.P.S. Nestor Voinicescu, mitropolitul Olteniei. e Simbătă seara, la Naționalul craiovean, ei au asistat la spectacolul „Ubu Rex". • In exclusivitate pentru ,Cuvîntul Libertății", dl. Pierre Gasche* a acordat un interviu, pe care îl publicăm in întregime, mânia și pentru a doua oară la Craiova. Alegerea Doljului pentru a se înfrăți cu departamentul Sarthe și a Craiovei cu Lyon-ul nu a fost întîmplătoare. Craiova, Inima Olteniei spirituale, stepirt. pt.fi mare coordonatei naționale ca o firească deschidere europeană. Cunoaștem această dimensiune, o prețuim. Ea a reieșit încă o dată și cu rezonanță deosebită in timpul vizitei lui Michel Noii? la Craiova. Construim de mai bine de un an un plan de cooperare cu multiple fațete, avînd în vedere atragerea investitorilor francezi la agricultura și Industria Doljului, in cultură, invățămînt, sănătate. Posibilitățile existente sunt «azi, complexitatea problemelor — firească și la noi și la dumneavoastră, ceea ce face GABRIELA BORA JOS? DOBRESCU notational» fils .pag. a Xl-a< — Pentru început, d-l. Pietre Gascher, vă rugăm să primiți urarea noastră de bine, cu dorința de a petrece cu mal plăcut și util acest scurt sejur iovean, care, iată, că mișoară chiar in zilele care merg schimbarea la față a ai greu pentru România, cu un altul care anunță, chiar din start, prea multe griji și prea puține speranțe poporului român. Din datele pe care le deținem, sunteți un sincer și loial prieten al României. Generozitatea eforturilor dv. s-a îndreptat, după Revoluția romană, In special spre Dolj și Craiova. De ce? — Dați-mi voie, mai întîî, sâ vă răspund la urarea caldă de bine cu o urare de sănătate și de prosperitate, rugindu-vă ea, prin intermediul cotidianului dv., această urare să ajungă, deopotrivă, la cetățenii Craiovei și la locuitorii județului DC114 Sunt pentru a doua oară la Ro- Cu un pahar de șampanie ee« ...și cu 400 000 de tone de lignit expediat către beneficiari la primele zile ale noului an. Pe 31 decembrie 1991, seara, întregul circuit productiv al Regiei Autonome a Lignitului Tg. Jiu s-a oprit. Să ne imaginăm ce înseamnă decuplarea de la rețeaua de înaltă tensiune a zeci de linii tehnologice de suprafață și de subteran, în care se află ancorate imensele excavatoare cu rotor și o rețea de mii de kilometri de bandă rulantă, dispusă de la stații centrale de excavare și pînă la stațiile de încărcare în navete. Un colos cu sucursale în toată țara, cu un detașament de specialiști, care numără peste 80 000 de salariați. Oprirea acestui colos a durat doar 24 de ore. Pretutindeni, minerii și-au permis doar răgazul să ridice un pahar de șampanie, închinînd pentru prieteni, pentru țară. Pe 2 ianuarie, dimineața, Inima lui Început din nou să bată. La ora a cînd aceste rînduri văd lumina tiparului, către beneficiari, marile termocentrale, au și fost expediate 400 000 tone de lignit.« — Dumneavoastră, nu motorina vi lipsește*., Strict confidential !1 mai trecut lui an! Evenimentu! a fost sărbătorit la fel și chip, de parcă nu am pierdut, ci am fi ciștigat la tinerețe. Ce ne va «duce 1992 ? Astrologii, vrăjitorii, ghicitori!! prezic lucruri nu tocmai îmbucurătoare, cu toate deschiderea spre libertate și democrație » popoarelor de dincoace de fosta Cortină. Ce va mai fi, vorba poetului, vom muri și vom vedea... • La Craiova, primii cititori In stele. In noaptea de 3 spre 4 ianuarie, pretind că sî fi observat semne ciudate pe cer. Unii vorbesc de o imens o cruce formată din stele, alții de ciocnirea unor aștri, "însoțită deun zgomot înfricoșător. Cu ne privește, noi nu știm câtă fantezie și cu adevăr stau în spatele acestor fenomene, dar amatori de senzații tari se găsesc pe toate drumurile. Pentru ei să se fi inventat asemenea povești? ” Doamna Victoria Predescu-Sauciuc, profesoară din Craiova, după tată este nepoata lui Sauciuc Săveanu, participant la actul Unirii, de la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1918, din partea Bucovinei, iar după mamă este nepoata lui Mihai Nestor, primar în comuna Marcăuți-Hotin. Tatăl, loan Sauciuc, a fost condamnat la moarte deregimul sovietic întrucît, în 1940, i-a primit pe români cu pline și sare pe pămîntul românesc al Basarabiei. Toate aceste date, precum și altele privind istoria neamului românesc de dintele de Prut, cultura și civiltetia lui, le regăsim la manuscrisul de 570 de pagini ai doamnei profesoare, recent depus la Editura Humanitas. Iată că se scriu și cărțile care ne-au Hă3it atita timp din biblioteci. % Vești bune primim și din comuna Țuglui, unde, cu două săptămîni în urmă, a fost dată la funcțiune brutăria pentru ca“ rs primăria locală a luptat pînă ION MUNTEANU