Cuvîntul Libertății, februarie 1992 (Anul 4, nr. 553-573)

1992-02-01 / nr. 553

í ima PREȘEDINȚII ROMÂNI, Ion Iliescu și Mircea Snegur, de ieri și pînă duminică, 2 februarie, la reuniunea Forumului Economic Mondial, de la DAVOS (Elveția). » * « participa, anuală a Cartelul sindical „SYGMA*ca# ..„protestteă și vehement și 4$ exprimă dezacordul total ca he*­tăririle unilaterale ale Guvernu­lui ■ în legătură cu : 1) fondul de salarii de referință pentru noul sistem de salarizare *, 2) ni­velul salariului minim pe econo­mie ;­­ 3) .*.perpetuarea blocajului economic“. Din cuprinzatoarea MOȚIUNE DE PROTEST, adre­sată Guvernului­ României, Pre­fecturii Dolj, Senatului, Adunării Deputaților, președinției Româ­niei, am mai reținut organiza­rea, la 5 februarie 1992, ora 15, a unui miting­­ d­e protest la Cra­iova: „în cazul în care Guvernul nu va întreprinde măsuri urgente d­e normalizare a situației, vom­ trece la următoarea etapă de luptă sindicală, greva generală în nivel de oraș ■ Craiova“, CRAIOVA ANUL III nr. 553 ORA 20 • ORA 20 * ORA 20 # ORA 20 serie la Pasatul Victoria: O nouă rundă de convorbiri în cadrul comisiei mixte naționale Onvern — Sindicate Pe ordinea de zi , problema toridă a indexării salariilor și criteriile de performanță a unităților economice cu aju­torul cărora să se poată evalua corect situația economico-financiară a întreprinderilor. Vrem, nu vrem, „fundătura VIITORUL* pare să ne rezerve doar orizonturi ...roșii­ șomaj, inflație, haos econom­ico-sheial, debandadă incre­dibilă, corupție, jaf la drumul mare... Unde ești tu, Țepeș-Doamne La „Rapsodia Română** din București: Dl­ Theodor Stolojan nu l-a intîlnit pe George Enescu... ...ci a dialogat cu lideri ai cartelului sindical ALFA, ai Confederației FRĂȚIA și al Consiliului Național al Sin­dicatelor Libere. Pe „tapet“ , legislația salariată pentru anul 1992, modul de stabilire și controlare a corelației sa­­larii-pr­ețuri, modificarea actualului sistem de salarizare și politica economică a Guvernului României, „Duel“ (frățesc­u) pe Aeroportul Otopeni DL. ION ILIESCU: Davos-ul reprezintă un centru de internări, convorbiri, schimburi de păreri, de cunoaștere și informare reciprocă, posibilitate pe care România o va folosi activ. DL. MIRCEA SNEGUR: Republica Moldova tinde spre integrare­ economică in Europa, In acest context. Intil­nirea din cadrul Forumului Economic Mondial este o ocazie de a stabili contacte cu conducători ai altor țări, «di­din punct de vedere diplomatic, cât și al dezvoltării colaborării economice, .........................’ ORA 30 * ORA 30 * ON­­A 30 * OR­A 30 1I­M I­I­I x \\\\\s\Im \ ■f o o­w * o 4M % O o \ X­ ■a» s­tg l f­t<&} \lv * r­e.j ®*st? S GENEVA. Intr-un raport al comisiei O.N.U. pentru dreptu­rile omului, , întrunită în cea de-a 48-a sesiune la Geneva, se afirmă că în anul 1991 situația din România in acest domeniu a continuat să se îmbunătățeas­­ă, in special în privința le­­islației — relatează , agenția reuter, recepționată­­ de Rom­­ires. în același timp, raportorul emisiei, Joseph Voyame (Elve­­ța) vorbește de „climatul de­­eincredere și chiar ură“ care dezbină comunitățile romana și maghiară,­ apreciind că el nu a­nregistrat nici o ameliorare nul trecut. „Minoritatea mâ­nară și membrii săi continuă­­ fie adesea obiectul unor hăr­­uieli și ingerințe“ — se afirmă a raport, care exprimă totodată egretul că „majoritatea nu dă dovadă de mai multă mărinimie ață de minoritatea maghiară“.D­­upă opinia raportorului, „mai î n vastă generozitate ar contribui, perspectivă,­­ la reducerea­­pesiunilor care dezbină cele ouă comunități**. BEIJING.. China­­ și,, noua re­­publică independentă Moldova a stabilit relații diplomatice — anunțat agenția Xinhua, citată e Reuter. Cele două părți au emnat un comunicat comun, la 0 ianuarie, la Moscova, în care Moldova se angajează să nu stab­ilească nici un fel de legături . Taiwanul, pe care China­­ îl onsideră o provincia secesionis­­ă, care ii aparține. LONDRA. Presiunile creșcen­­e, tinzînd spre dezbinare, exer­­itate asupra forțelor armate oste sovietice ar putea duce la ifruntări violente și război ci­­vl, afirmă un proeminent ex­ert militar britanic, citat de reater. Charles Dick, director al Cen­­tului de Cercetări Sovietice al Academiei (militare) Dandhurst Marii Britanii, spune că a e­­sala criză economică,­­ socială, intei și politică*­ce sfîșie Uni- Sovietică ia proporții de­ WASHINGTON. In pofida mă­surilor de dezarmare anunțate de președintele Bush, Statele Unite vor continua să dezvolte noi arme nucleare și să le ex­perimenteze prin explozii­­ sub­terane, au anunțat oficialități ale administrației SOFIA. Guvernul Bulgariei a cerat tuturor­­ întreprinderilor ISsau­vuars în pag. a IV-a) lumea «sa* întocmirea și depunerea bilanțurilor contabile­­ ale agenților economiei pentru anul 1991 Potrivit reglementărilor în vi­goare, toți agenții economici cu personalitate juridică (regii au­tonome, societăți comerciale, or­ganizații cooperatiste, instituții financiare și de credit, alți a­­genți economici organizați ca persoane juridice) întocmesc și raportează anual bilanțul conta­bil, contul de profit și pierdere și anexe la bilanț, inclusiv ra­portul de gestiune pentru în­chiderea exercițiului financiar. FORMULARELE PENTRU BI­LANȚURILE CONTABILE A­­NUALE ȘI INSTRUCȚIUNILE DE COMPLETARE A ACES­TORA se vor ridica de la Di­recția Generală a Finanțelor Pu­blice Dolj, str. Unirii nr. 86, te­lefon : 133827 — serviciul Bilan­țuri Agenți Economici și Exper­tiză contabilă, în perioada 5—7 FEBRUARIE 1992. Se vor dis­tribui pentru fiecare agent eco­nomic 5 seturi­ formulare bi­lanț 53­95 lei/set și 2 broșuri instrucțiuni de­ completare bi­lanț N 60 lei, total = 595 lei. Formularele sunt comune tuturor ramurilor economiei naționale și se utilizează de toți agenții eco­nomici pentru raportarea anuală. LA ÎNTOCMIREA BILANȚU­LUI CONTABIL SE AU ÎN VE­­DERE URMĂTOARELE RE­GULI i 9 datele ce se rapor­tează prin bilanțurile contabile, atît cele de prevederi, cît și cele de realizări sînt cumulate de la începutul anului (activi­tății) pînă la sfîrșitul perioadei de raportare % datele de pre­vederi din anexele la bilanț tre­buie să corespundă cu cele din bugetele de venituri și cheltuieli , posturile înscrise în bilanț trebuie­­ să corespundă cu datele înregistrate in contabilitate, pu­se de acord cu situația reală a elementelor patrimoniale site pe baza inventarului, stabi­BILANȚUL­ CONTABIL (inso­­țit de CONTUL DE PROFIT ȘI MIHAI ANTONESCU, șef serviciu bilanțuri agenți economici­ și expertiză contabilă, D.G.F.P. Dolj îft9Bîî8«sr ® î.* e&s? » , MAXIMA ZILEI • A-ți da seama de meritele cuiva și, după ce l-ai cunoscut, a-I prețui cum se cuvine, iată două lucruri mari, bune de făcut, fără întîrziere. J. de LA BRUYERE PAIANNEN Domnul Williams încă mai sper ca dl. Wiliams să se fi grăbit oarecum, cu ceea ce pe mulți dintre americani îi așteaptă. Pare categoric dl. Williams, dar care muritor de rînd nu e supus greșelii. Ame­rican sau feroez tot aia e. Dacă dl. Williams a dat-o in bara ? O ,nu de o ratare în fotbal e vorba. Dr. dr. Bedford Williams — de la Universitatea Duke (S.U.A.) —­ nici n-o duce, nici n-o întoarce: „Dacă ești cardiac, fără dragoste și fără bani, pro­nosticul nu poate fi decît unul sumbru“. Cu toate cele 3 con­diții „îndeplinite“ (boală cardiaca, fără suport în dragoste și fără bani), în 5 ani s-au curățat toți cei 50 de cardiaci soli­tari. Cei numai cu parale „stau“ ceva mai bine, în sensul ca, din 50 de pacienți, 33 o mai duc de azi pe mîine. Sorbind și ei, pe cit îi ține punga, din ciorba săracului.­Surpriza, însă­­ abia acum vine. Au decedat 24 din 50 de americani, al căror venit scade sub 10 000 de dolari pe an, și chiar in cazul cînd veni­tul anual depășește 40 000 de dolari, 9 americani din 50 *î pun singuri unghia în gît. Dacă e glumă, e macabră. Vasazica, 0 romani din 50 (evident cardiaci și evident uitați de lume) ar însemna să-și încheie conturile cu viața, în pofida fie și a unui venit anual de 8 mi­lioane lei (!!?). Nu v-am spus că dl. Williams, să mă scuze, se cam joacă cu viețile noastre paralele? Vă rog să rețineți că ambele categorii de americani, separați artificial de granița celor 40 de mii de dolari, sunt trecute la rubrica de buzunar „cei săraci“. Una din două­ ori bătăile inimii își văd de trea­bă, șontîc-șontîe, dînd cu „tifla“ oricărui capital, ori ne e dat să repetăm la infinit din „codul eticii și echității“ : „banii n-aduc fericirea“. N-aduc, după cum se vede decît foarte pu­țin sau,mai nimic. Luați-vă inima in dinți și spuneți-vă că măcar în această privință egalitatea persistă. Intre un­ fir de carne despicat în patru (pe masa săracului) și o rață glasată (pe masa bogatului) se prea poate ca umbra înserării să se la­se dinspre ospătar din urmă. " VIRGIL DUMITRESCU < % D — IH­­SUMAR y. • Pag. 2 — Kitel« I. L. Ca­­ragiale ; Rubricile ; Pro Do­mo ; Magazin; informativ; Sport .8 Caleidoscop Progra­­mul T­V.­ Unde mergem azi ? • Pag. 3 — Argus: Ultra­scurte ; Starea economiei. Adaptare la cerințele pieței, • Pag. 4 — Publicitate, SÎMBATA I 1 FEBRUARIE 1992 4 mmi«a­m I DUMINICA 2 FEBRUARIE 1 trascurte o mare dezolare pe capul NOSTRU : momentele vesele furnizate copios, seară de seară, de drăgălașii candidați pentru alegerile locale, în cadrul em­isiunii televizate „Studioul electoral“ se vor rări : Parlamentul a decis ca spațiul de emisie al televi­ziunii, afectat alegerilor, să fie de a­­cum, în exclusivitate, la dispoziția for­mațiunilor politice care au reprezen­tare în toată țara. Cu alte cuvinte, pentru independenți, puzderia de parti­­dulețe mignone, campania electorală a cam luat sfîrșit. Tratamentul discri­minatoriu nu-î ocolește, de bună sea­mă, pe emancipații romilor, ispitiți de posturi de conducere, dar animați de bune intenții. • DIRECȚIA GENERA­LA A CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT DOLJ își lărgește efectivul și, in acest sens, scoate la concurs posturi de specialitate, dar și un post de jurist. Toate condițiile de partici­pare sunt afișate la sediul direcției amintite (str. Lotru nr. 16) dar, ca să nu lungim vorba, peste toate, trebuie să știi carte, mai ales că retribuția nu e de neluat în seamă.­­ MINIȘTRII AFACERILOR EXTERNE, PARTICI­PANȚI LA CONFERINȚA PENTRU SECURITATE ȘI COOPERARE ÎN EUROPA — de la Praga — au reafir­mat sprijinul lor la eforturile privind desfășurarea rapidă a forțelor de pace O.N.U. în Iugoslavia. Conferința pen­tru Securitate și Cooperare în Europa a mai primit zece noi membri, și a­­nume republicile C.S.I., și a acordat statutul de observatori Sloveniei și Croației, Rusia ocupase deja locul Uniunii Sovietice, iar Georgia nu a solicitat, deocamdată, aderarea la C.S.C.E. • ASTĂZI, LA CAMP DAVIS, președintele Boris Elțin se va întîlni cu George Bush, întîlnirea nu va avea caracterul unei reuniuni la vîrf, dar va permite celor doi șefi de stat să repună în discuție propunerile lor in materie de dezarmare. • LA BEL­GRAD, IERI, A AvuT loc o ședință lărgită a conducerii colective iugosla­ve, convocată de vicepreședintele a­­cesteia, Branko Kostici. La reuniune au participat și reprezentanții sîrbilor din Krajina. Principala temă : aspecte legate de desfășurarea forțelor O.N.U. pentru menținerea păcii în Iugoslavia. Liderul autoproclamatei republici sâr­be, din Croația, Milan Babici, și-a re­petat opoziția față de planul Națiuni­lor Unite de desfășurare a forțelor de menținere a păcii pe teritoriul Kraji­­nei, în ciuda presiunilor făcute de con­ducerea federală. El a afirmat că sîrbii de pretutindeni vor protesta e­­nergie față de această măsură. • DU­PĂ ItALIA, GERMANIA, AUSTRIA ȘI SUEDIA. ELVEȚIA este cea de-a cincea țară care a stabilit relații di­plomatice­­ cu Croatia. *» DESA NU A FOST DE ACORD ÎNTRU-TOTUL IÜ EXPOZEUL COLEGULUI SAU, Doru Viorel Ursa, ~~ în cadrul Conferinței de presă săptămînale a Guvernului —­­domnul Vaida — referîndu-se la ex­periența actualei campanii electorale — a țintit totuși să precizeze: „Este experiența cea mai importantă­­­.) a guvernului Stolojan, de a realiza o unitate de vederi, in cadrul unui mi­nister, in care există doi miniștri, apar­­ținînd unor formațiuni politice dife­rite. Ce țî-e șî cu bicefala asta de la Departamentul Administrației Publice Locale! • INCITAT DE O ÎNTRE­BARE A UNUI ZIARIST („Ce onorarii ați primit ca avocat la Cluj ?"­) dom­nul secretar de stat, Mircea Teodor Vaida, nu a răspuns tranșant între­bării­ propriu-zise — amănunt nerele­vant — decit printr-o eschivă politi­că . ..Mă bucur de o imagine bună acolo. Am rămas’ in aripa băi­ină a. P.L.!“. ultrasc Deșert în sudul județului?­ întinsă pe malul sting­­ al Du­nării, pe o distanță de vreo­­ patru kilometri, comuna Călărași încearcă să-și așeze rosturile într-o lume nouă ce trezește spaime multor oameni din cei 7 000 câți au fost numărați la recentul recensă­u­mint. După pă­rerea­­ primarului Constantin Ce­­libașa, comunei i se trage nu­mele de la „călărașii cu schim­bul“, soldați care, în urmă cu 150 ani, păzeau graniță pe Du­năre, în zona unor cișmele, la Ascunsa, se pare că un grup de soldați lăsați la vatră și-au fă­cut bordeie întemeind ceea ce se cheamă tel­­oeal Statal doljea­­»nu Călărași. Pe nisipuril« zburătoare» și p8»­mînturile care adeseori nu dă­deau roade nici cît să ajungă pînă în Crăciun, urmașii călăra­șilor cu schimbul au împins să­răcia, a cărei „umbră“, după spusele bâtrîniîor din sat, va da iar tîrebale oamenilor. Casele și curțile făloase sunt clădite cu multă răbdare și tradii. Cei ce le stăpânesc și-au rupt de multe ori, de la gură pentru a putea cumpăra încă o ulucă Ip gard. După Revoluție a înce­p­ut și aici, ca peste tot, o altă­­ reașe­zare a satului, după alte prin­cipii și legi,­­dar mai ales după Legea fondului funciar. , Prin anii mulți , 1950—1956, dintre epi ce șî-au măritat sau­ însurat, co­piii le-au dat de zestre și pă­­­mînt, pe care l-au șters din ro­­registrul agricol, dar au pregetat să-i treacă în rolul proaspețiîpji însurățel. Mă­sura a fost de înțeles atunci, cel bâtrini vrînd să-i ajute pe cei tineri să se rostuiască mai repede, prin neplata „foncerei“. Însă, acum, cei ce au recurs la această metodă își cer din nou pămîntul înapoi, deși el nu mai­ figurează în registrul agricol­­,din anii 1959—1960, pe­ baza căruia nu aplică legea fondului funciar. Or, de unde nu e, nici Dumnezeu nu poate să dea! Necazurile călărășenilor au pornit întodeauna de la sărăcie. MIOARA ROȘCA ' («antînuara în pag. a îll­ a) De doi bani, speranțe In ianuarie. Irt Dolj au intrat In rîndul șomerilor 1810 per­­­­soane, dintre care 52 la sută sînt­ femei, iar 95 de procente muncitori. La­­ sfîrșitul pri­mei­­ Iuni a acestui an, în jude­țul nostru, numărul persoanelor deținătoare de carnete de șo­mer a trecut de 15 000, număr in care ponderea femeilor se ri­dică în aproape 55 de procente, iar a muncitorilor calificați în diferite meserii — la 82,3 la sută. Perspectivele găsirii unui nou loc de muncă sînt sumbre — numărul celor reîncadrați în di­ferite activități, începînd din martie anul trecut și pînă în prezent, ajungînd abia la 1083, cu o medie lunară, de circa 109 persoane. Dacă avem în vedere că 4 861 persoane — altele decît cele înregistrate ca șomeri —­­au cereri pentru locuri de mun­că nerezolvate —, păstrînd ac­­­tualul ritm, pentru reîncadrarea în activitate a celor peste 20 000 de persoane fără locuri de mun­că la Dolj, ar fi nevoie­: de circa 15 ani și jumătate !... Conferința de presă a Guvernului 1,2 miliarde lei! Cheltuielile pentru alegerile locale . După­­ ce, d-ra Jolanda­­ Stă­­niloiu a menționat consultările d-lui Stolojan cu unii miniștri ai Executivului în chestiuni legate de asigurarea resurselor financi­are pentru C.N.E. de la Cernavo­dă, proiecte de hotărîri în dome­niul agriculturii privind desfășu­rarea campaniei de primăvară, revigorarea leului, a oferit mi­crofoanele invitaților conferinței: domnii Mircea Teodor Vaida și Doru Viorel Ursu, secretari de stat la Departamentul Adminis­trației Publice Locale. Proble­mele abordate au fost... una: alegerile locale de la 9 februa­rie a.c. In preambul, cu distinc­ția­­ cunoscută, dl. Doru Viorel Ursu a prezentat cîteva aspec­te curente ale pregătirilor alege­rilor, finanțarea acestora (chel­tuielile se suportă din bugetele locale și de către Secretariatul General al Guvernului, ele esti­­mîndu-se la „modesta“ sumă de 1,2 miliarde lei!); în continuare, ex-ministrul de interne a dat ci­tire răspunsului autorităților ro­mâne cu privire la declarația misiunii de evaluare preelecto­rală a alegerilor locale, din Ro­mânia a Institutului Republican Internațional de la Washington, răspuns,, ce cuprinde, în esență, cîteva precizări la afirmațiile" (a­cuzațiile) cuprinse în declarația amintită. Desigur, la această o­­ră răspunsul este, presupunem, cunoscut, motiv pentru care nu mai stăruim. Consemnăm totuși finalul: „Autoritățile române a­­preciază eforturile făcute de mi­siunea de evaluare preelectorală a Institutului Republican Inter­național pentru cunoașterea con­­dițiilor în care vor avea loc a­­ceste alegeri, spiritul în care au fost făcute unele observații și sugestii (...). Constatăm însă ten­dința de a se da crezare unor a­ ION JIANU pag. a­ IV-a> (Continuare în Strict confidential... • DENSITATE MARE, pe me-tri,pătrat, In întregul județ, , pentru­ funcțiile de­­ primari și ’«onsilieri' ai* primăriilor locale.. Ce păcăt că, in locul promisiu­nilor de tot felul, candidații n-au dat mai bine o „probă de cru“, poate așa ne alegeam la­noi cu șoselele reparate, cu fir­și­giderele pline și celelalte du­reri vindecate. Că după alegeri, nu se știe ce s-o mai­ alege... • ȘI LA PLENIȚA-N CETATE, unde-n floare lămîița și­ unde ceas de noapte bate, zarurile-au fost aruncate. 7 (­fapte) candi­dați voinici, dintre care doi cu, mutație pe buletin, începînd­­ cu­ 8 ianuarie, au fost puși față în față, măcar acum ,să se cunoas­că mai bine. Printre ei figurea­ză șî dl. prof. Mi­hai Toma, în, a cărui, ogradă, nu cu­ mult timp în urmă, s-au lăsat O.Z.N.-i urile. Oare dl., prof. (care este și președintele F.S.N. pe comu­nă) să le fi cîștig­at și extrate­reștrilor votul de încredere ? • ÎN TIMP CE UNII ȘTIU ce se-ntîmplă ,și-n cer, alții nu vad la,.doi pași, pe pămînt. Tot la Pîenița-n cetate (unde-n floare garofița) clădirea fostei­­ școli de băieți a ajuns o ruină. Ziua sau noaptea au fost furate ți­ , gîele, ușile, ferestrele, ca­­ și gardul și­ poarta școlii de­ fete, chiar de sub nasul actualului­­ primar. De moara numărul doi, ce să mai spunem, cînd n-a­ mai rămas nimic (din ea) de spus ? O. tempera !... • DAR ȘI LIVEZILE din Pîenița (unde-­­ n floare romanița) au avut ace­eași soartă. Au dispărut, tăiați­i, de la­­ suprafață, prunii, merii, cireșii,­­ gutuii, duzii și în gene­ral toți, pomii din faimoasele, altădată, livezi, și de pe mar­ginea drămuia! " spre Verbița. Ne întrebăm, In aceste condiții, " pe ce ,parte" dorm domnii, poli­­­­țiștî din comună, de vreme ce n-aude, n-a vede, n-a ușorul vîn­­tului și greul pămîntului. An­, rim ? • CÎT DE INTERESAN­­­ TA POATE FI VĂZUTĂ LU­MEA din sac, ne-o poate spune numai talentata actriță Mirela Cioabă, de la Naționalul craio­­vean, între Ștefan­ Iordache și Silviu Purcărete, alături de cei­lalți mari actori craioveni, ma­pamondul văzut prin țesătura pînzei de sac nu mai ascunde nici o enigmă. Dar absolut nici­­una. • ÎN ȘCOLI, istoria patriei ION MUNTEANU (Continuare ■ un pag. * !î­-a> ’

Next