Cuvîntul Libertății, mai 1992 (Anul 4, nr. 616-637)

1992-05-01 / nr. 616

f"'' 'vineri ! I 1 MAI I I 1992 I I 4 «6111-1« IEI I La noi, statul de drept a ajuns o „bălmăneală“, tolerează, oare, primul-ministru, Theodor Stolojan, pe cei din administrația de stat, care sfidează, premeditat, legea ? i ultrascurte • MASURILE DE REDUCERE CU 25 LA SUTA A SUBVENȚIILOR la unele produse de bază destinate populației ,s-au aflat din nou în aten­ția Guvernului. Ieri, după amiază, au fost anunțate noile prețuri, pre­cum și compensațiile ce se vor acorda. « LA SARAJEVO AU A­­VUT LOC NOI SCHIMBURI DE FOCURI între unitățile paramilitare sîrbe și milițiile musulmane. Valul de violențe a fost declanșat de o infor­mație eronată transmisă la posturile de radio și televiziune din Belgrad, potrivit căreia comandamentul forțe­lor bosniace ar fi ordonat o blocadă a tuturor cazărmilor unităților mili­tare federale din Bosnia. • LITUA­NIA A PROTESTAT PE LÎNGĂ RU­SIA LA ADUCEREA DE NOI TRU­PE APARȚINÎND C.S.I. PE TERITO­RIUL EI. Președintele Vitautas Land­­bergis a calificat această acțiune drept o invazie. • RUSIA §1 UCRAINA poartă convorbiri în legătură cu ÎM­PĂRȚIREA FLOTEI din Marea Nea­gră, Ucraina și-a extins acum preten­țiile la TOATE NAVELE aflate în porturile ucrainene. Rusia s-a arătat mai maleabilă în cazul acestor con­vorbiri, dar în problemele de fond nu a acceptat să facă nici o concesie. Ea consideră că, sub nici o formă, U­­crainei nu-i pot reveni mai mult de 20 la sută din totalul navelor din Marea Neagră. * ÎNTRE 28 MAI— 4 IUNIE se va desfășura ediția 9-a a Tîrgului Internațional de Bu­­­nuri de Consum — TIBCO ’92. Și-au anunțat participarea, alături de cei 334 expozanți români, 130 firme din 25 de țări. 10 țări vor fi prezente cu pavilioane oficiale. Concomitent cu TIBCO se va desfășura și SALONUL CHIMIEI. O premieră la TIBCO ’92: prezența firmelor japoneze de auto­turisme. • PERSONALUL CARE LUCRAT CEL PUȚIN 17 ANI în lo­­­curile de muncă din subteran ,în zona a doua de expunere la radiații, va primi PENSIE INTEGRALĂ PENTRU MUNCA DEPUSĂ, INDIFERENT DE VÎRSTĂ, informează Biroul de Pre­să al Guvernului. » IMPORTUL DE GAZ METAN DIN RUSIA ESTE IN­CERT, apreciază surse apropiate Mi­nisterului Industriei. Autoritățile din Ucraina, care NU AU REGLEMENTAT cu Rusia problemele financiare lega­te de tranzitul gazelor naturale, au avertizat că vor proceda în curînd la închiderea conductelor. Importurile României de gaz metan din Rusia se­­ ridică la 4 miliarde mc anual. » Dl. Traian Băsescu, ministrul transportu­rilor, a avertizat asupra faptului că NECONTINUAREA LUCRĂRILOR LA CANALUL BUCUREȘTI — DUNĂRE poate pune in pericol, in condiții de ploi abundente, I­ sate, 100 mii ha teren agricol și chiar o parte din extremitățile Capitalei. • Începind de ieri, se distribuie posesorilor de autoturisme proprietate personală NO­ILE TIC­HETE DE BENZINĂ pe pe­rioada î lu­n­.—31 august. Potrivit h­otăririi Guvernului, noile tichete dau dreptul posesorilor de autoturis­me să achiziționeze lunar 10 litri benzină la prețul subvenționat de stat, de 50 lei/litrul. Prețul liberali­zat rămîne de 120 lei/litrul. Tichetele sunt de culoare vernil, cu un desen special și sunt tipărite pe hîrtie spe­cială. Tichetele vechi răm­în valabile pînă la 31 august. * ÎN PLATA ȘO­MAJULUI TEHNIC se aflau 926 u­­nități in luna ianuarie, 813 — în fe­bruarie și 550 — în martie. Numărul salariaților aflați in această situație era in martie de 213 520, față de 449 090 în ianuarie și 363 860 in fe­bruarie, informează Departamentul Forței de Muncă și Șomajului. * MINISTRUL AUSTRIAC DE FINAN­ȚE, Ferdinar­ul Lacina apreciază : „Re­fuzul investitorilor occidentali ele » investi in țările din Europa Răsări­teană poate crea pe continent o SI­TUAȚIE MULT MAI PERICULOA­SĂ DECÎT ÎN PERIOADA RĂZBO­IULUI RECE. Schimbările din Est re­clamă din partea Vestului un răspuns corespunzător,­ care deocamdată nu a fost găsit. Statele din Europa Răsări­teană dispun de un POTENȚIAL 13­­CONOMIC ÎNSEMNAT și implicarea investitorilor străini în regiune este de foarte mare importanță“. CRAIOVA CO­RIXT ( L­OBfK­TITri f ) I MAI Cinstire muncii! Simbioză a renașterii na­turii și speranței — izvorî­­te din muncă —, spre mai binele oamenilor, ZIUA DE IXXII MAI a reprezentat simbolul unității truditorilor de pretutindeni pentru câș­tigarea drepturilor firești la viață demnă, pe măsura e­­fortului sublim de a înălța pe umerii lor cetățile acestui pămînt. Noi, românii, am fost receptivi la strigătul de regenerare a condiției umane lansat in 1866 ia Chicago, făcînd ca mai bine de un veac Ziua de 1 Mai să fie înscrisa la loc de cinste în calendarul românesc, ca una din sărbătorile primăverii, păstrată în folclorul nostru sub numele de Armindeni. În această zi, intrată în­­ patrimoniul național și uni­versal al mișcării muncito­rești, masele muncitoare din România au găsit totdeauna puterea de a da glas — sub forma­­ unor impresionante manifestații — năzuințelor de mai­­ bine, sentimentelor profund patriotice de care sunt animate, 1 Mai devenind sărbătoarea • cea mai popu­lară și mai frumoasă, cum mărturisea Panait Istrati cu prilejul participării sale la manifestația­ de­ 1 Mai 1914 ținută la Br­âila. Din piepturile istovite de muncă, in această zi, cu toate încercările de a le ră­pi dreptul la singura sărbă­toare, au răzbătut cu putere adevărate acte de acuzare împotriva împilării, a ne­dreptăților, abuzurilor și co­rupției practicate fără jenă de­­ cei bogați cu concursul autorităților, s-au adresat vi­brante chemări la lupta îm­potriva fascismului și războ­iului. In ultima jumătate de veac, manifestațiile lozincar­de regizate au denaturat a­­devăratul sens al acestei mari sărbători a muncitorilor, singura și adevărata lor bu­curie, care începuse a fi „realizată prin muncă". Marcarea Zilei­ de­ 1 Mai are loc, anul acesta, în con­textul în care, în scopul „in­trării României în Europa", se fac eforturi susținute pen­tru a întoarce drumul istori­ei noastre la anii de început ai formării capitalului, cu tot cortegiul de suferințe care a­­mentință existența­­ maselor muncitoare și — în contex­tul internațional actual ‘ — chiar a unității statale, in­dependenței și suveranității naționale. La această „lu­crare“ își dau mina vinză­­tori de țară, „oameni de bi­ne“ ,din interior , și din ex­terior, a căror conștiință (da­că a existat) s-a ofilit sub dogoarea­­ urii, a răzbunării și dorinței lacome de a pre­lua cit mai repede — sub forma „reparațiilor cuveni­te“­­ —­ tot ce s-a pr­n sudoarea muncii agonisit­oari ,s-au închinat anii celor tî­­rittreții lor, timp de o jumă­tate de secol, binelui țarii și fiilor ei. In concepția unor oameni politici, lipsiți de orice ur­mă de bun-simț, muncitori­mea nu mai reprezintă acum o forță de a cărei voință trebuie să se țină seama, de­oarece, fiind scindată în mai multe sindicate, partide și (Continuare în pag. a IV-a) Genscher a demisionai Jocul politic, jocul vieții? în mod cu totul paradoxal, oamenii politici ai unei peri­oade dispar sau se retrag printr-un sui-generis joc politic sau al vieții. Refăcînd diagrama acestor dispariții apare parcă un echi­­libru ce se stabilește din mers. Iată de ce. Seriei celor din Est, Honneckher și Jivkov, Jaruszelski și Kadar, Ceaușescu și Husak și de unul singur Gorbaciov ii corespunde parcă perfect una din Vest: Regan și Thacher, Cossign și Andre­otti, Rocard și Cresson și iarăși de unul singur Genscher. Ultimul sosit pe această listă, vicecancelarul și, deopotrivă, șef al diplomației germane, Hans Dietrich Genscher, a fost cu adevărat un personaj-cheie al ultimului deceniu, deși se află in funcție de 18 ani neîntrerupți, ajungînd să-l concu­reze pînă și pe Sfinxul Andrei Gromîko, cel care a condus Ministerul de externe sovietic decenii la rînd. Cînd, luni, 27 aprilie, Genscher și-a anunțat demisia, germanul de rînd și omul obișnuit de pretutindeni au fost, desigur, luați prin surprindere. La fel au­ reacționat, se pare, cercurile politice sau diplomatice, "ca și comentatorii avizați","HIT moment~ce~ toate agențiile de presă~sau "ziarele susțin că demisia lui Genscher a creat — cităm — o surpriză generală. întrebarea care se pune peste tot, este aceeași: DE CE A FĂCUT-O ACUM? Răspunsul este în general acesta! el a ales o ieșire de pe scena politică, în apogeul carierei, înainte ca previzibile grave consecințe ale reunificării să plonjeze Germania într-o criză economică și politică. Pe această tem­ă, presa germană, din zilele trecute, opinează aproape la unison. „Reunificarea germană, căruia Genscher i-a creat condiții indispensabile, este amenințată printr-un dezastru economic și politic“ — scrie Berliner Zeitung, ziar apreciat de stingă. In timp ce Sudaleutsche Zeitung — libe­ral — afirmă : „Nu se poate crede că un om care a depus atîta efort — în ciuda celor două infarcturi pe care le-a suferit, — atunci cînd se retrage este obligat de virstă sau de dorința de a-și păstra sănătatea. Motivul cel mai credi­bil al plecării sale rămîne dorința de a pleca în glorie“. Genscher și-a plasat incontestabile succese politice interne și externe, la adăpostul degringoladei, trei politici democrat­­creștine, care nu mai are nici șef și nici linie directoare — scrie Frankfurter Rundschau, apreciat ca ziar de stingă. „Data acestei retrageri este un indiciu in plus, care demon­­­strează că Genscher ține la actuala poziție, a guvernului și o consideră, intr-un viitor, ca fiind dramatică și incurabilă". Alte numeroase ziare, precum foarte popularul „Bild“, care DUMITRU CONSTANTIN (Continuare în pag. a IV-a) Baia turistică și hotelieră renaște în timp ce unii luptă din răsputeri să devasteze, să vîndă și să cumpere la pre­țuri derizorii unități din re­țeaua turistică și hotelieră a țării, iată că se mai găsesc și alții care se gîndesc să reconstruiască. După Revo­luția din decembrie 1989, motelul Filialei Dolj a Au­tomobil Club Român, situ­at pe Calea Severinului, vi­zavi de stația PECO, arăta într-un hal de nedescris ieri a avut loc inaugurarea mo­telului renovat, care acum — mai ales în interior —­ pare greu de recunoscut. . Capaci­tatea de cazare este de 40 de locuri, dotat cu o sală de club și întîlniri între mem­brii cotizanți ai filialei alți clienți, sală de restau­și­­ant și microcantină, alte u­­tilități. La inaugurare s-a oficiat o slujbă religioasă de sfințire a motelului de către preot profesor Alexandru Isvoranu și Ștefan Rășceanu,­­ inspector eparhial. (Marin Dumitru), între 29 aprilie—2 mai se desfășoară la Spitalul Victor Babeș“ — Clinica „Dr. de boli infecțioase din Craiova, cursul „Educație pentru pre­venirea răspândirii infecției cu HIV și a bolii SIDA". Simpozion medical Scopul este de a pregăti ca­dre din rețeaua sanitară • ’ și din învățămînt, în vederea organizării și desfășurării u­­nor programe educative loca­le, destinate prevenirii a­­cestei infecții. Participă pro­fesori de biologie, medici, a­­­sistente medicale din rețeaua civilă și militară. Sînt invi­tați specialiști ai organizați­ei A.C.E.T. din Marea Bri­­tanie și cadre universitare ale Facultății de­ Medicină craiovene. o**» —t i.i»i ■ „CUVINTUL LIBERTĂ­ȚII“ apare și miine, 2 mai a.c.­­Ni s-ar fi rupt inima dacă v-am fi lăsat să vă fie dor de semnăturile noastre mai pînă marți, 5 mai a.c.­toc­__ ______4 Consiliul județean a pornit... la drum! Dar doamna GAIȚA CIREȘICA încă n-a demisionat din delegația permanentă a Consiliului județean, considerind, probabil, prezența dinsei un „rău necesar“­ în cîrmuirea județului. Cum luna mai este și a „cireșelor pizguite“, noi o rugăm insistent să nu ne exaspereze cu așteptarea ! Dl. Tudor Rădulescu președintele Consiliului județean Dolj (or­ganism care realizează conducerea operativă a treburilor admi­nistrației publice în teritoriu) ne-a înfățișat, ieri, o succintă radio­grafie a primei ședințe de lucru, care a avut următoarea ordine de zi: aprobarea proiectului de regulament al Consiliului; sta­bilirea organigramei acestuia; desemnarea comisiilor de specia­litate pe domenii, a președinților și secretarilor acestora. Următoarea ședință de lucru a Consiliului județean va avea loc pe 28 mai a.c., cînd vor fi abordate următoarele probleme : sta­diul aplicării Legii fondului funciar; stadiul lucrărilor agricole pe anul în curs ; stadiul finalizării lucrărilor de construcții Ia fondul de stat și particular; stadi­ul derulării investițiilor din­ programul Prefecturii ; serviciile publice de apă, canal,­ termofi­­care în localitățile din județ și municipiu ; stadiul­ construcțiilor în comunele județului; în primele șase luni, ședințele consiliului vor fi lunare, iar apoi, conform prevederilor legii, încet-încet, Consiliul județean, delegația permanentă a acestuia își vor croi, cu siguranță, o mE­­RIOMĂRI (Cicntînuare în) De la Craiova la Chișinău S.C. „Pelendava“ Craiova (fostă Autobaza V călători­a ITA) organizează începind de azi, 1 mai a.c., curse regulate de autobuze între Craiova și Chișinău. Azi, 1 mai, la ora 17, va avea loc prima plecare din Autogara Nord către Chișinău. La a­­ceeași oră și tot azi, va ple­ca de la Chișinău un auto­buz spre Craiova. Duminică, la ora 17, autobuzul moldo­vean pleacă din Craiova spre Chișinău, cel craiovean iar, concomitent, pleacă din Chișinău spre Craiova. Ru­ta este următoarea: Cra­iova — Pitești — Tîrgoviș­­te — Buzău — Huși — Al­­bița, Leușeni, Chișinău retur. Autobuzul care pleacă și vinerea la ora 17 din Cra­iova, ajunge sâmbăta la ora la Chișinău 11 (merge toată noaptea, avînd doi șo­feri !) și pleacă duminică, la ora 17­ la Craiova unde a­­junge lunea la ora 11. Cel de la­ Chișinău sosește la Craiova sîmbătă la ora 11 și se înapoiază spre Moldova duminică la ora 17. Costul unei călătorii la ducere este de 2305 lei (pentru orice călător) iar la înapoiere de... 288 ruble (atenție deci la... monedă!). Trecerea frontie­rei se face doar pe baza bu­letinului de identitate: în­scrierile pentru călătorie se primesc, zilnic, la Autogara Nord Craiova, intre orele 8—12 și *4—18 (telefon 14 54 05). — Doctore, nu mai vorbesc dă-mi ceva să în timpul somnului, mereu nic de­ mine colegi, de birou !! Desen de Gabriel Bratu fără chinuri, un regim nu poate fi depășit ! INTERVIUL • ^ — Jagoduîțî-mi să profit­e prezența dv. iu Bănie și să vă propun, domnule Profesor, un interviu prin învăluire... Spune­­țî-mi, vă rog, ce a însemnat Craiova pentru dv. ? — în mod sigur a însemnat foarte mult. Mărturisesc acest lucru, deși am venit în Craiova nu din proprie inițiativă. Cînd am sosit în Craiova, mi-am dat seama că aici trebuie să reali­zez ceva trainic.. Și, se știe, am depus eforturi pentru a ființa o facultate — cea de filologie —, care mi se părea necesară a­­tunci, binevenită, întrucit o ast­fel de­ instituție de învățămînt superior, nu chiar inima Olteniei, se impunea. Am dorit să fiu și si­ am fost întemeietorul Făcut­ S­tații de litere, din Craiova. Am .....................................— cu prof. univ. dr. doc, AL. PIREA, senator creat un corp didactic calificat, iar studenții au venit cu încre­dere la această nouă facultate. Încet-încet, s-a creat un mediu universitar, intelectual, elevat, care se situa la înălțimea aceluia din centrele universitare cu tra­diție din țară, inclusiv al Bucu­reștilor. — în momentul de față, re înseamnă Craiova pentru dv. ? — Păstrez cele mai frumoase amintiri despre Craiova, deoarece aici am întîlnit oameni de bine, înțelegători și care au participat cu entuziasm la tot ceea­ ce am­ inițiat eu, în fond, era­ vorba de inițiere. Trebuia să fi­ convins că ai ceva important ,dv , făcut, iar oamenii aceștia au­ țigir­ in DAN I.UPESCU (Continuare »** De sus, în soare, orașul # Aero­baza din Balta Verde: 8 avioane AN-2, echipate cu motoare de proveniență poloneză­­. Suprafața acoperită : 500 000 ha, din patru județe DOLJ, GORI, OLT, MEHEDINȚI . Cea mai importantă și tensionată perioadă: primăvara. La Balta Verde, în biroul co­mandantului Aerobazei, la o­­rele 8 dimineața, se poate bea o cafea fierbinte și asculta niș­te­­ vorbe încărcate de robustețe, dar și de multă amărăciune, în­totdeauna m­ari ,lt simțit astfel în preajma și în mijlocul piloților, fie ei militari, fie­ că poartă e­­cusoane ale avi­­­ației civile, în­tre­­ ei, in dialog cu ei, cuvinte­le au­­ sigur acel har care să nu jignească modestia naturii umane. Poate și pentru, că pot să zboare și, în închipuirea mea, orice desprindere de pă­mînt este șocantă, fiindcă este clipa cînd, din mersul de-a bu­­șileș, omul își încearcă propria verticala. Prietenii mei, din această dimineață, nu sînt piloți de supersonice, nu sparg bariera sonică, dar sînt din aceeași școală care, cîndva, a cîștigat tenii mei de. Bătălia pentru Anglia. „Nicio­dată, scria Churchill în memo­riile sale, atît de mulți oameni n-au datorat atît, atîtor de pu­tini oameni !“. Și, totuși, prie­­astăzi sînt dintre cei care au Aripi pentru pline nu Aripi pen­­i­tru bombe... U­­nitatea din Bal­ta Verde este una cu specific utilitar. Coman­dantul­­ ei, pilotul instructor Constantin Mimă este un băr­bat tînăr. Are farmec, bîntuit de fantome, chiar și atunci cind spune că pentru aviația utilita­ră este un timp ciudat de greu. Nu sunt contracte. Se lucrează cu beneficiari care mai au în­că bani, care mai știu că fără tratamente aviochimice nu se poate închipui o agricultură de prim rang. „Nu pot să înțeleg ION DOBRESCU (Continuara în­ pag. a Iil-a) Capac la toate . Societatea comercială mixtă Calafat numără 29­­ de unități a­­limentare,­ nealimentare și de a­­limentație publică.­­ Unitățile alimentare sînt în număr de 14. 3 din acestea au funcționalitatea centrelor ce desfac lapte și pro­duse din carne. Necesarul pînă la cerințele impuse de o popu­lație estimată la 16 mii de lo­cuitori, se acoperă prin aportul comerțului particular sau pri­vatizat. • Reprezentativ pentru sectorul nealimentar este maga­zinul general. „Danubiu" (textile, încălțăminte, mărfuri metal­o­­chimice): ceea ce nu e cuprins în­ magazin se află­ dispersat în alte 7 unități de specific (auto­­moto-veto, articole de nunți botezuri, imobilă, etc.). « Secto­și­rul de alimentație publică e al­cătuit dintr-un număr corespun­zător de restaurante, cofetării, bufete. Restaurantul „Debarca­der“, amplasat pe malul Dună­rii, fusese dat în locație de ges­tiune, dar cheltuielile de fini­sare nu au putut fi suportate de locatar. Acum arată mai atră­ SONDAJE ÎN COTIDIAN­ ­ător ca anul trecut, datorită amenajărilor efectuate între timp: omogenizarea terasei (a­­fectată la un moment dat din cauza mișcărilor de teren), zu­grăveli, văruieli, jardiniere, ilu­minat, firmă. Cofetăria „Femina“, pe lângă produsele de speciali­tate, are amenajat și un bar de zi. Mai dispune de o terasă, des­tul de solicitată pe vreme bună. Clientela, venită „la un pahar de vorbă", (ni se spune) are toate, motivele să nu regrete week-end-ul. « Vinzările de în raft sînt influențate de cei so­siți cu produse alimentare piață din comunele și satele­ în­t­a vecinate — Basarabi, Golenti, Ciuperceni, Poiana Manx … La rîndul lor, comercianți din Cala­fat se deplasează­­ periodic , la tîrgurile din Poiana Mare, Ciu­perceni și Pienița. Avantaj „ser­viciu“ de ambele părți. • Ar­ticole cu priză la buzunarul clien­tului, și deci vandabile una-VIRGIL DUMITRESCU 1 .->*■* în pag. a IT-a)J -J m DE MAI MULTE LUNI, PETRE UNGUREANU, din Cra­­iova, bate la poarta primăriei SĂLCUȚA pentru a-și recupera un­­ foc de casă ce pretinde că l-a avut în satul MIRZA. Ape­­­lăm ,la sensibilitatea primarului pentru a analiza dorința unui bătrîn ce vrea să se întoarcă, după 20 de ani, în satul lui. • 30 TONE DE GRIU ce se cuveneau oamenilor din LEU au fost vîndute de contabila­­ șefă a fostei C.A.P. unui, ofițer de poliție. Că le-a vîndut înțele­geri, dar nu înțelegem de ce cu 14 lei kg, în condițiile In­­ care la acea dată prețul ofici­al al griului era de 25 lei kg. • SA NU FIE MAI PREJOS,, președintele comisiei de lichida­re, de la același C.A.P., a vîn­dut și el partea C.A.P.-ului din complexul de berbecuțî Leu, deși, la data vînzării, domnia sa nu mai­­ deținea funcția ce-i permitea să vîndă complexul. ‘ • ȘTIȚI CE PĂȚESC DOI OA­­MENI CARE FURA ? SÎnt lă­sați să lichideze in continuare . C.A.P .-ul din Leu. Este vorba de CONTABILA ȘEFA, BAI. ȚOI ELENA, și PREȘEDINTE­LE COMISIEI DE LICHIDARE, ing. LUCA DINU. « SÎNTEM­­ ÎN LUNA MAI ȘI PAMÎNTUL ÎNCĂ NU S-A ÎMPĂRȚIT in totalitate. Ne va apuca și toam­­na lui ’92 tot asa.?! # ȘTIȚI CUM SE OBȚINE UN CREDIT­­ DE 25 MILIOANE LEI? în­trebați la firma „Jamarex" S.R.L. * AGENTA AGRICOLA : DE LA PRIMĂRIA DIN VIR­­VOR ȘI-A ATRIBUIT 5000 me­tri pătrați, pe motiv că în ul­­­­tim­ii trei ani a lucrat in C.A.P. Sa fi uitat domnia­ sa că are pămînt de la părinți ? Oricum „informăm“ primăria din Vîr­­vor că are un „paznic“ vigi­lent în persoana domnului Pri­­vantu, care «amstr*. ș) cafelele băute la primeț­« «­­a­M PRI­MIT O SESIEARî de la !] MIOARA ROȘCA ,­­Sond­nuste in pag, a Tt-a)

Next