Cuvîntul Libertății, iunie 1992 (Anul 4, nr. 638-658)
1992-06-02 / nr. 638
Camera Deputaților a hotărât ca alegerile parlamentare și prezidențiale să aibă loc, concomitent,la 26 iulie a. c. Campania electorală va Jura minimum 45 de zile« Medierile dintre cele două ______Camere, referitoare la cele două legi, vor avea loc azi» MARTI 2 II VI .1992 4 Hem«W lh A ultrascurte _________ _ la paris a început, IERI, SESIUNEA DE PRIMAVARA A ADUNARII PARLAMENTARE A UNIUNII EUROPEI OCCIDENTALE, la care participă și o delegație din România. Sesiunea va dezbate consecințele Tratatului de la Maastricht privind UNIFICAREA EUROPEANA ÎN DOMENIUL APARARII, în perspectiva deciziilor ce vor trebui adoptate la 19 iunie a.c. la Bonn de miniștrii apărării asupra structurilor operaționale ale U.E.O. • Intr-un articol consacrat implicațiilor recentului TRATAT DE LA MAASTRICHT asupra suveranității țărilor europene, „LE FIGARO" relevă : „Existența unor TRANSFERURI DE SUVERANITATE NU LASĂ LOC ÎNDOIELILOR. Sunt suficient de substanțiale pentru a face necesară o revizuire a Constituției Franței. Partajarea suveranităților este esența însăși a proiectului european. Cine refuză vina, o respinge și pe cealaltă. De aici, întrebarea: DE CE ȚĂRILE EUROPENE SÎNT, TOATE, FARA EXCEPȚIE, ÎN FAVOAREA ACESTEI OPȚIUNI? Pentru un motiv simplu, pe care detractorii Europei refuză să-l accepte, statele europene au constatat că, luate izolat, ele pierd treptat beneficiul efectiv al suveranității lor. NU EUROPA AMENINȚĂ SUVERANITATEA STATELOR, CI EVOLUȚIA LA NIVEL MONDIAL, ponderea militară a Pentagonului, așa cum s-a constatat cu ocazia războiului din Golf, presiunea tehnologică și industrială a Japoniei, iar, în spatele acesteia aflîndu-se întreaga Asie, poziția privilegiată a dolarului ș.a. Lista ar putea continua. Construcția europeană are ca obiect tocmai remedierea acestei stări de lucruri“. FOSTUL PREȘEDINTE SOVIETIC, Mihail Gorbaciov, a desființat angajamentul de loialitate față de Rusia al succesorului său de la Kremlin, acuzîndu-l că A CONDUS ȚARA LA UN DEZASTRU ECONOMIC ȘI SOCIAL. El a declarat că a fost determinat să ia poziție datorită alunecării lui Elțin spre autoritarism. Gorbaciov a afirmat că liderii fostelor republici sovietice au creat C.S.I. pentru a putea conserva PUTEREA VECHILOR COMUNIȘTI BIROCRAȚI. Cele mai violente critici ale sale au fost îndreptate către liderii ruși, în mare parte foști membri ai partidului comunist . Referindu-se la afirmațiile făcute duminică la Televiziunea din Moscova de ministrul apărării al Federației Ruse, potrivit cărora România ar fi furnizat armament Republicii Moldova. M.A.E. român precizează că au fost livrate către Chișinău, DOAR MIJLOACE pe baze comerciale, DE TRANSPORT ȘI PODURI DE PONTOANE. Singurii militari români aflați în Moldova, se arată in comunicat, sunt cei 24 de observatori aflați la Tighina, conform înțelegerilor dintre diplomațiile României, Moldovei, Rusiei și Ucrainei. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a dezmințit informațiile potrivit cărora România ar fi pus la dispoziția Republicii Moldova tancuri, militari și muniții. REPUBLICA MOLDOVA, precizează declarația: NU DISPUNE, "LA, ORA ACTUALĂ, DE NICI UN FEL DE"TANCURI. Ajutorul României ,a constat pontoane, necesare transporturilor de alimente și medicamente spre raioanele Transnistriei, ca urmare a distrugerii podurilor de către forțele separatiste. A începind de ieri, timp de 80 de zile, se desfășoară DISTRIBUIREA CERTIFICATELOR DE PROPRIETATE către toți cetățenii României care au implinit vîrsta de 18 ani pînă la 31 decembrie 1990. « PENTRU ASIGURAREA FONDULUI NECESAR 'PLĂȚII/ALOCAȚILOR DE ȘOMAJ, un proiectul de lege avansat de Guvern Parlamentului, a fost propusă suplimentarea cotei de constituire, a fondului de șomaj, cotă aplicată la fondul de salarii realizat de agenții economici, DE LA.-î LA SUTA LA 5 LA SUTA. in timp ce cota de participare a salariaților va ramme de la suta din salariul brut. • MITRA, VALETTA, ISUMV, TATROS și PRIMER A sunt cele cinci tipuri de autoturisme cu care firma japoneză. ^ISSA.K. a intrat pe-, piața românească de profil Importul se face individual (prin firma SUMMIT TORS ROMANIA S.R.EA-pentru MOfiecare client in parte, acesta trebuind sa suporte și impozitul vamal de 60 la suta. CRAIOVA in BEIJING. China a declarat că va respecta sancțiunile O.N.U. , împotriva Iugoslaviei, In pofida faptului că în Consiliul de Securitate s-a abținut de la votul prin care erau impuse aceste măsuri — informează agenția Reuter, citind surse ale MAE ale Chinei. China și Zimbabwe au fost singurele din cele 15 membre ale Consiliului de Securitate care s-au abținut la votarea sancțiunilor impuse Iugoslaviei. • ■ AMMAN." Președintele Comitetului Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, a suferit, luni, la Amman, o operație chirurgicală pe creier,a anunțat general maior dr. Youssef Koussous, directorul Centrului Medical Al-Hussein din Iordania. ♦ TBILISI. Consiliul Suprem al Graziei a prelungit cu o lună durata stării excepționale și a restricțiilor de circulație la Tbilisi, instituite la 3 ianuarie a.c. — anunță agenția ITAR-TASS. • TIRASPOL. La întîlnirea de duminică a parlamentarilor din partea Moldovei și a Transnnistriei reprezentanții Moldovei au propus să fie amînată examinarea chestiunii referitoare la independența pretinsei republici nistrene — relatează agenția . STAR-TASS. . # SARAJEVO. După o scurtă,, acalmie și cu numai cîteva ore înainte de intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului, încheiat duminică, ieri după-amiază centrul orașului Sarajevo a fost din nou ținta tirurilor de obuze — informează agenția Reuter. # MOSCOVA, în conformitate cu înțelegerea comună, ministrulafacerilor,externe al Rusiei, Andrei Kozîrev, se va întîlni la 2 iunie cu ministrul de externe al Moldovei,. Nicolae Țiu — i s-a comunicat unui corespondent al agenției ITAR-TASS la MAE rus. Se preconizează ca în cadrul întrevederii părțile să examineze situația din Transnistria, precum și relațiile bilaterale. ANUL III NR. 6381 lil.vili. LUMEA Război anticultural? „Și cînd nimic nu se schimbă, totul se degradează VASILE PARVA N Tema In jurul căreia grupăm, azi, cu mare amărăciune, cîteva gînduri, este, în ultimă instanță, o problemă de conștiință națională : consecințele grave ale limitării culturale. Care e adevărul momentului ? Unul dramatic în sate, comune, peste tot aproape, spațiile căminelor culturale sunt uitate, abandonate, cu ziduri năruite, mai grave decit închisorile. Sau licitate. Dacă aceste clădiri au fost construite prin contribuția membrilor C.A.P., în multe locuri nu s-a șovăit o clipă. Oamenilor satelor, prizonieri ai timpului și ai inimei lor istovitoare, nu li s-a îngăduit să aibă vreo poziție, acum, cînd furia intereselor și legea celui mai ager s-a impus. Lingă Calafat, un teatru de vară e transformat, după o licitație ciudată, în... Service . Segarcea, cea mai bine organilatată bibliotecă din județ, devine, peste noapte, Bancă Agricolă. La Craiova, depozitele de vestigii arheologice și etnografice — de imensă valoare — au fost evacuate pentru a se face loc unui oficiu cu destinație socială. Casa „Coțofeanu", remarcabil monument de arhitectura româneasca veche, cade, în aceste zile, sub buldozere. Se pare că și casele Argetoianu, din Breasla, se vor „transforma“. (Sunt doar cîteva exemple, lista ar fi lungă cu o dureroasă agonie). Există, in județ, o preferință de a se ocupa, cu orice preț, incintele culturale. Multe voci cer privatizarea lor. Librarii și biblioteci sunt amenințate cu evacuarea. Și, aproape pretutindeni, spațiile destinate artei și spiritului au devenit baruri clasice, deja. Decoruri „culturale“, ale unui moment de sărăcie sufletească (pe cînd propuneri de înființare a circiumilor în școli?). Ce va mai ramine ? Ignoranța crasă, pe fundal de alcool și fum gros de țigară... Dintr-un „material“ heteroclit, istoria a plăsmuit totdeauna o pildă grăitoare, la îndemîna celor capabili să gîndească la consecințele ei. Cei vremelnic puși in situație de decizie nu par conștienți de proporțiile dezastrului la care consimt și pe care il încurajează prin acceptarea acestor mutații și stricăciuni cu urmări grave. Cele mai... reformabile au devenit, fără îndoială, instituțiile culturale. Celor ce iubesc și respectă valorile spirituale și lăcașurile lor, toate asemenea abuzuri nu le îngăduie să facă nimic. Vocea Ie e slabă, intr-un prezent urît, grăbit și practic. . Fatalitate ? Sfărîmind crusta unei realități culturale, vălul ignoranței cade greoi. Indiferență și neputință. Să fie acestea noile „valori ” accepta nepăsarea față de destinul culturii noastre, al instituțiilor sale, înseamnă a ne condamna la sterilitate și pustiire... GABRIELA BORA a Mani: lume teafura, neocolită de griji! Și la Celaru» ca in atîtea alte comune doljene (și nu numai), „au fost probleme“. Ce pot să facă 40 de tractoare intr-o suprafață de 7 800 ha, întinsă cu pentru cinci sate ? „Păi ce pot să facă ? — repetă întrebarea inginerul Paul Constantinescu. Aici și-au spus cuvîntul, nu negativ, lipsa pieselor de schimb și prețurile ridicate din ultima vreme, care nu au mai permis investițiile. Prețurile și existența nesigură a unității. Iar lumea, în general, nu dispune de tot inventarul agricol“. „E, acum a început să miște — intervine viceprimarul Teodor Oprescu. Porumbul e pus în brazdă cam în procent de 90 la sută în comuna de centru și de 70 la sută pe sate. Să se fi întâmplat fiindcă cei de aici se găsesc mai aproape de primărie, fiindcă sunt mai pricepuți ? Oricum, au fost probleme“... Lucrarea pământului ar presupune nu doar pricepere, cu toate că vorba asta le-ar îngloba pe toate, ci și o spun ei, oamenii. — o orientare in timp „ce nu se există“. Nu că fiecare zî contează („o zi cîștigată tî-aduce, o zi pierdută te scade“), cu fiecare minut, dacă vrei. Iar sapa „aia de-acum“ se cuvenea ceva mai devreme. „Cînd mai devreme ?*• — întreb. Ei se uită unul la celălalt, parcă s-ar înțelege din ochi, își duc cîte o mină la ceafă, reglîndu-și calculatoarele și răspunsul vine, pe bandă , „sintem în urmă cu vreo 14—15 zile“. Dacă aici, în plină cîmpie, pînă și minutul are o greutate a lui, „ce ar spune astea 15 zile ?". „E o întîrziere ce se răsfrînge, vedeți ? Mai departe depinde de cum ne va ajuta Cel de sus!“. „Probleme“, prin urmare, au fost și, neîndoielnic, vor fi. Nimic nu s-a ridicat fără trudă. Și la Ghizdăvești, și la Celarușat sau Marotinu, familii înstărite susțin acest adevăr curat ca lumina zilei : Jane Pătru, Alexandru Diaconu, Pantelie Voiculescu, Petre Marcu, Nicolae Giuca ș.a. „Hotărîți, gospodari ■— adaugă viceprimarul —, asta înseamnă să fii agricultor. Hotărîți, chiar prea hotărîți cîteodată, din păcate...“. Nuanța, desprinsă și din alte discuții, are ceva ireconciliabil. Supărarea vine din urmă, de la modul cum s-au chitit cu tîrnăcoapele pe avutul cooperativei agricole, cum — fără nici-o noimă — au tras și cu dinții ca să ducă acasă : cite 200 de țigle, cite 200 de cărămizi, cite 4—5 căpriori. Fie că au avut, fie că (mai ales) nu au avut zile de muncă. Și, cum scrie, în scenariu, vezi bine că au ars documente, că „s-a pierdut urma“. Au distrus de-a valma, ca să „recupereze“ orice. Au deșârtat erbicidele, ca să VIRGIL DUMITRESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Iertați-ne, copii O veche vorbă românească zice, despre o persoană indispusă, că : „S-a sculat cu fundu-n sus“. Rezultă deci că dispoziția depinde de cum te scoli dimineața, așa ești toată ziua. Dispus sau indispus. La radio, după cortina muzicală ce prefațează începerea emisiunii de dimineață, un sforăit profund și sincopat este întrerupt de un cîntar de cocoș „începător", pe care dacă-l auzea soacră mea, l-ar fi programat pentru o „ciorbă“. Apoi, plînsetul unui copil pe cale de a se trezi. Se aude apoi sîșlitul legănat al tatălui cul care spera să liniștească copilul, în felul acesta,poate, mai prelungindu-și și el somnul. Dar ciripitul de păsărele, combinat cu uruitul de motoare sau zgomotul stradal, perturbă somnul copilului, care începe să scîncească. Legănata, și sîsîitul tatălui se reia, dar copilul s-a trezit, dovadă un vis voios, ca o simfonie cerească binecuvîntată de Dumnezeu, care ne trezește la realitate, începe o nouă zi. Dar începe o noua zi în acest sunet, cristalin, al unei ființe nevinovate .1. CUP«“S de mrejele visului zglobiu al copilului, ca Ulise de _cintecul^srenelor, uiți să te mai gîndești că de azi poți sa devii șomer sau că banii nu ți-au ajuns să cumperi îngerașului tău o ciocolata de „Ziua copilului“. Dar această dulce trezire la realitate te face mai tenace, mai încrezător în forțele proprii, mai îndîrjit pentru a înfrunta greutățile existente și a spera în mai bine. A spera înseamna a trăi, în momentul cînd un om pierde speranța, se poate considera mort. . ... Ca atare, nu ne rămîne decît să sperăm că fiecare parinte, bunică sau bunic, vor fi reușit să cumpere o „ciocolăție a urmașilor lor și să le ureze o viață mai bună, mai fericita și mai îmbelșugată. Să nu aibă parte de rușinea noastra ae acum, că nu le putem oferi ce li s-ar cuveni. Iertați-ne, copii! La mulți ani! SPIHU DIONISIE i s à TOT DE LA BEȚIE... Vineri spre sîmbăta noaptea (ora 23), Juraviea Ionel Nicu, în etate de 22 ani, din comuna Predești, domiciliat în Filiași, strada Jiului 3, în stare avansată de beție, a intrat intr-un conflict cu un alt grup de indivizi și aceștia bine împăiați de băutură. Trecînd pe lingă „beligeranți“ Nicolae Manda, 55 ani, din Filiași, str. „Titulescu“, a încercat, timid, o intervenție pentru aplanarea conflictului, dar s-a trezit lovit mortal cu o scindară în cap de Juravea Ionel-Nicu, acum arestat și anchetat de Procuratura județului. Drama deznădejdii... Dacă avem posibilitatea tonică și înălțătoare de a ne contesta sistematic... trecutul, încă nm avem motive de a ne savura prezentul — care este pe măsura gândirii guvernanților, a faptelor noastre cotidiene ineficite sau ilogice și frecvent mercantile. Tarababura din lumea satelor este, din acest punct de vedere, nu numai relevantă, dar și descumpănitoare. Imaginile se repetă _ parcă la indigou, lume bulversată, din zorii zilei, pe, la sediul primăriilor, in așteptarea unor soluții cumpătate la împărțirea pâmîntului, primari năuciți de probleme, încăpabili să-și exercite mandatul plin de responsabilități ; mari suprafețe de teren agricol încă ale... nimănui; complexe zootehnice nepopulate sau lipsite de orice suport material; culturi agricole precare și nedătătoare de speranță ; o mafie locală hulpavă și bine înfiripată; organisme agricole județene lipsite de orice pîrghii autoritare și chiar debusolate. în pragul verii, deocamdată „cuminte“, în planul uscăciunii, drumul pe care ne îndreptăm spre toamna *92 este unul al sărăciei și al deznădejdii. Oricare altul ne-ar fi scos la un liman al făgăduinței. Nu și cel pe care am apucat-o. A Prezente doljene la TIBCO ’92 A IX-a ediție a Tîrgului Internațional al Bunurilor de Con- , 'Sum-București-'-TIBCO ’9'J;, la care* sînt prezente.. .136 ;de. fapte din 25 de țari, 72 societăți,.mixte- 344 românești, .se jpiasează . evident ■ dincolo,'de .domeniul obișnuitului-.' Și '.aceasta, pentru sim- piln fapt că. expoziția * reprezintă o sinteză a necesităților,;și dorințelor- noastre. • TÎRCO- ’92, (deschis între 28 mai și 4 iunie) ; constituie o , demlonstrație,. pertinentă ,a: realității';că,. economia românească se ridică pe' o spirală și nu se - invidte într e un cerc. O dovadă ,elocventă, cârb :' vine1, în -sprijinul; acesteȚ; --afirmații, este, - intre , altele, .numărul rpare de,. exponate și coversitatea lor, fiind etalate produse de -calitate, din toate sectoarele; bunurilor ,de consum i de folosință îndelungată și imediată. Surprinzător, dar județul nostru are la această, importantă, manifestare , comerciala; — o reprezentare sub nivelul posibilităților lui. Ne-am așteptat să vedem mai multe societăți, mai mulți agenți economici. Standurile doljene, deși puține, s-au bucătat' de' n- mare' ,atenție, atit din partea , cămentot- de- afaceri, cit. si a vizitatorilor. ■ în' primul' ,rind trebuie sa consemnăm că S.C. „Metal-semn“ Craiova a reușit un [UNK] [UNK] lucru- far* midabil-construindu-și - un; pavilion' propriu' și 'ihiștași/spațiu/de maximă -atentife din- partea vizitatorilor. Realizată numai din aluminiu și sticlă, acesta reprezintă o înieîntare pentru ochi și, deopotrivă, o posibilitate de organizare , a unei expoziții permanente cu vînzăre. „Mobila produsă la Craiova — ne spun inginerii t Sîârcel- Zîotea și cGicuța Cojoparu interesează un mare segnțept, de.populație, Tocmai de aceea ,ne-am.'făcut, și 'aici'..un. portofoliu de comenzi. Intre.exponatele, foarte ; bine . .lucrate, și finisate, se regăsesc sufrageria „Corai“... bibliotecile,Iris“, „Irina“, . ..Gapa“, dormitorul pentru tineret „Maria“, mobilierul turnat din aluminiu pentru camping, terase și grădini, diverse TON DIACONU {fflictinna’-fc io oae «țîfi-9) Maxima zilei: „Cei a căror vîaț㧠ane mai mare preț se tem cel mai puțin cfce moarte". .KANT ,08 IM SUMAR/ gi 1ă I 1 .«spse » > 0o 53 ’23 £ 1 MI î I •= 13 I £ gs I i I CITIȚI ÎN PAGINA a 11-a: Rubrica SPORT: Rezultate, comentarii, clasamente, note. § Succes universitar craiovean La București, s-a organizat, în cadrul concursul profesional studențesc de calculatoare — faza națională, la care au participat echipaje din toate centrele universitare. Reprezentanții secției de profil din cadrul Universității noastre s-au impus printr-o comportare remarcabilă, ocupînd locul ÎI într-o competiție deosebit de dificilă. Echipajul, alcătuit din studenții • Tabus Valentin (anul V), lor-,dache Șerban, (anul IV), Pa; trieiu, Alexandru (anul III), Popescu Gabriel (anul II) și Stoiculescu Gabriel, (anul TV) a fost pregătit de conf., dr Gheorghe Marian, preparator ing. Pătrășcoiu, prep. ing. Costin Bădică. E o răsplată a marelui efort, a pasiunii competenței studenților și și a îndrumătorilor lor. O suită de atractive acțiuni a fost programată, in aceste zile, pentru copii, cu ocazia zilei lor, în orașele și comunele județului. • La Biblioteca „Alexandru și Aristia Aman“ concursul „Cel mai Manifestări dedicate copiilor din recitator“ s-a bucurat de o numeroasă participare și a descoperit reale talente, răsplătite cu premii. • „1 Iunie“ — e genericul sub care Școala generală 22 a programat un concurs de desene pe asfalt. • Muzeul de Artă din Calafat, a ■ fost cadrul in care s-au întîlnit muzica, poezia, pictura. „Picturi peste tot — Culoare și imaginație“ — definește seria lucrărilor micuților Doina Ilie, Silviu și Alexandru Predescu. (G.B.) Noul mers al trenurilor După cum se știe ,la 31 mai,«» a intrat în vigoare noul mers al trenurilor de Călători. Broșura editată cu acest prilej de Societatea Națională a Căilor Ferate Române cuprinde un bogat volum de informații: tarifele pe zone, kilometrice, adresele agențiilor,de voiaj, stațiile și haltele din rețea, relațiile în trafic intern și internațional etc. Deosebiri esențiale față de mersul trenurilor expirat nu prea am avea să consemnăm. Sigur că, în ceea ce, ne privește, au dispărut unele puține perechi de trenuri, au apărut în schimb altele (nu prea numeroase și ele), iar decalajul prin comparație cu ora de plecare apare citeodata sensibil modificat. Ne exprimăm nedumerirea că noul orar, botezat în ultima duminică a lunii mai, nu include și recenta cucerire autohtonă in domeniu. „Oltenia Expres“. Dacă ceva lipsește, e posibil ca altceva să apară in loc. Poate că și condițiile de confort se vor îmbunătăți, în relație directă cu noile tarife. Oricum, un câștig evident tot există : puzderia de reclame, care decorează paginile broșurii cu; pricina, poate și,ca,o invitație la alungarea monotoniei pe durata parcursului (V2D.), ' : : ‘ : ■ ; ,, ,_____ » DEZBATERI RESPONSABILE ÎN... PARLAMENTUL JUDEȚEAN". în" ultima ședință , a Consiliului județean, ce a avut loc joi, s-au aprobat șase proiecte de hotărîri de larg interes pentru buna desfășurare a vieții economico-sociale din județul nostru. Printre acestea: proiectul, de hotărîre privind .unele măsuri contravenționale' pentru cetățenii, care nu respectă normele cu privire la' protecția mediului ;. proiect, de "hotărîre cu privire ,la' desfășurarea campaniei agricole de vară , și asigurarea necesarului. de griu pentru ,populație, fondul de furaje: și' de semințe; .,proiect de, hotărire privind aprobarea listei cu: lucrări de investiții pe acest an, cu, finanțare ,de labuget și a listei, de dotări pe 1992. S-a făcut, remarcat modul responsăbil și „de conlucrare în care::' s-au desfășurat ' 1 dezbaterile, la pare ați' participat' majoritatea celor 45 de consilieri. • IIA CRB$TB debitul de ' ’ alta: pentru POPULAȚIA CRAIOVEI! " In acest an vor continua lucrările :'de alimentare ,cu râpă din sursăle îzvarna, Marica Și, Mihăița ■ Totodată, var" începe .proiectarea, studiului hidrogeologic' pentru alimentarea, de apă a . Craiovei din' sursa/' -Arginești-Strehaia. /Așadar, preocupări există. Și încă intense.; Ne, mai trebuie - ceva. fonduri: • -EDILII, DOLJENT CU GÎNDUL LA CULTURA ’ Printre primele obiective de investiții pe 1992, cu :'fînapțare integrală ;sau , parțială de la buget,; propuse de Consiliul județean "se afla ." și. cele" -din domeniul. culturii.;și artei. Se are în vedere începerea lucrării brde proiectare la Muzeul Eroilor Neamului — Craiova, modernizarea, Muzeului Independenței -Poiana, Mare., și „Casa,. mempriai-â „H. Coanda“ — Perișor. Să fie •'întbun:-ceas' .'ban./ ’♦ PRIMUL PRIMAR ' -DEMISIONAR DUPA - ALEGERI. Dl. Celibașa, Constantin, recent "ales primar al comunei- Călărași;- ...a; dat bir cu fugiții. După ce l-au căutat,pe acasă, pe ' ciuig, .prin vii pe . unde. a lăsat, vorbă că s-ar. găsii oamenii prefecturii, fără/să dea de el. acesta, și-a prezentat demisia..'. pe motive.de sănătate, "Pînă la/ noi alegeri’ Îcicâte. . primarul, Petra.Van’.A succede la ocîrmîirea conrupei. De ce. .'u? ascunzi ae: daimem și de iuúnea, de- (ex)primar-?-' € 'Si? ..EUIT ND“ ■ 'PRANOPOR'/UUITE„ în perioada imediat m rcâtoare.- s»m -prevăzute sa-, mcpșpă- - hidarde de refacere -a podarî c ' peste ț Desnățui, în comune Bîrca, peste. Tesius, in comuna . Robănești și amenajarea drumului comunal din satul Braniște — Podari, tiiodată, este proaranjata extinderea; depoului1 de tramvaie;1 pre* cuip .și achiziționarea. ;ds. noi autobuze Diesel și a unor utilaje specifice activității de drumuri. și ■> poduri. - NICOLAE BARAI AU